4,696 matches
-
Karl Marx - de sindromul ,urii de sine evreiești" (der jüdische selbsthass). În 1860, de pildă, Lassale scria următoarele: Nu-mi plac evreii, ba chiar îi detest în general. Îi percep ca fiind nimic altceva decît fiii degenerați ai unui trecut măreț, dar dispărut. În ultimele secole de sclavie, acești oameni au dobândit trăsături de sclavi, și de aceea am o pornire atât de negativă față de ei". Sau, într-o formulare autoironică: , Există două categorii de oameni pe care nu-i pot
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
al omului meditează și invită la meditație autorul. Căutările minții umane care depășesc limitele umanului, în vinovata dorință a înnoirii profitabile, material și egoist interesate, nu mai seamănă întru nimic cu generozitatea suicidară a gestului prometeic. Lăcomia nu are nimic măreț, deci nimic tragic. Sedus de câștig, homo sapiens se alienează treptat și ireversibil. Originalitatea lui Karel Capek consistă și în aceea că e un imaginativ atât de înzestrat, încât nu se sfiește să lase la vedere mecanismul invenției exacerbate, parcă
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
and the Current Apophatic Rage”, în The Heythrop Journal, volume 42, 2001, p. 2. 16 17 voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” (I Tim. 2, 4) ne arată prin această carte cea mai măreață și mai desăvârșită cale spre mântuire, și anume calea iubirii, care ne unește cu El pe vecie, începând de aici, din viața aceasta.
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
pentru a ne spune, la sfîrșit: "și la masă/ sosesc proaspăt căsătorite/ savoarea mării și pămîntului/ pentru că în farfuria ta/ să cunoști cerul". Cerul? Eu? Tocmai, în fiecare lucru evident, în fiecare colț al lumii, se află cerul, minunatul și mărețul, infinitul. De la lucrul cel mai concret ( țiparul mării și verdețurile pămîntului) Neruda trece la ceea ce este mai departe, la transcendență ( la cer). Așa cum s-a spus în alt mod, fiecare lucru conține în sine întreg universul. Întreg? Da, întreg. Acesta
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
pe lîngă care, prin forța lucrurilor, ar fi trebuit să treacă, în conformitate cu traseul pe care i-l stabilește autorul. Eco respinge tratamentul pe care-l aplică romanului său acest cititor scrupulos ca fiind o încălcare flagrantă a pactului ficțional, o măreață greșeală de suprainterpretare. Citind cartea lui Matei Călinescu, am început să-mi pun însă întrebarea: cade acest lector al lui Eco în păcatul suprainterpretării sau e un recititor care bate în perspicacitate autorul ( cărțile lui Eco fiind recitibile în sensul
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
lui Pușkin, dar care aici întotdeauna are aerul unei teribile și fără de scăpare constrângeri afectuoase... * * * Perechi de tineri căsătoriți vin la mormântul eroului de sub Kremlin și se fotografiază. Ideea lor, atât de rusească, de a veni anume în acest loc, măreț, însă funebru, nepotrivit cu o nuntă totuși, și de a-și încredința viitorul unui trecut eroic. Frumos; dar parcă... Unii din ei se urcă și pleacă în Volgile negre majoritatea și care pe radiatoarele lor poartă niște păpuși mari, blonde
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
se rostea după citirea Sfintei Evanghelii, dura aproximativ două ore. Episcopul Tit Simedrea era un om ca la șaizeci de ani, de statură potrivită. Nu avea o voce care să impresioneze prin cânte, în schimb glasul lui era deosebit de blând. Mărețe erau sentimentele de credință în domnul pe care le sugera, atunci când, luând de la diaconii slujitori în mâinile sale "dicheru'" și "tricheru'", sfeșnice de mână cu două și respectiv trei lumânări mari aprinse încrucișate la mijlocul lor, cu brațele ridicate și întinse
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
Cuvântul ce naște doar faptele bune. IUBITE COPILE, ți-e dragă și vara Cu-ntregile-i munci, ce pornesc de cu zori, Și care ți-aruncă în brațe și para Din soare, și-alaiul de vise și flori. IUBITE COPILE, nimic mai măreț nu-i În lumea aceasta, decât să-ți clădești Tu însuți o ȚARĂ, de care să spui Că alta, niciunde, nu poți să găsești. IUBITE COPILE, să fii ca străbunii, Viteaz și-nțelept, și statornic tribun, Cum fost-au prin
Slăvite române. In: Curierul „Ginta latină” by Toma Istrati () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2319]
-
a coloniilor, a unei Școli centrale medii bulgare, în afara ținuturilor bulgărești cotropite de către otomani. Prin strădania Comitetului coloniștilor bulgari și perseverența unor patrioți bulgari în emigrație în Principatele Române și în RusiaGheorghi Stoicov Racovski, Liuben Karavelov, Hristo Botev etc. această măreață idee s-a concretizat la 10 iunie 1858, prin semnarea la Iași a Hrisovului Școlii Centrale din Bolgrad. Prin Pacea de la Paris din 1856, de după războiul Crimeei, au trecut sub administrația Moldovei 40 de colonii bulgare, inclusiv orașul Bolgrad, centrul
Școala centrală din Bolgrad. In: Curierul „Ginta latină” by Feodor M. Nenov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2329]
-
Lazar și Școala Română”, a fost citit de prietenul sau Gheorghe Sion. În acest discurs spunea"că cele 5 luni cât a fost pandur și haiduc i-au schimbat complet destinul și va păstra toată viața în inimă acele clipe mărețe". S-a stins din viață la 2 octombrie 1875, la 76 de ani, și a lăsat în urma sa o operă socială imensă și de o mare importanță. Surse folosite pentru realizarea articolului: · Viața și activitatea lui Petrache Poenaru, Alexandru Odobescu
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
Degerat la mâni si la picioare/ Se întoarce-acasă Dumnezeu. Doamne,Cel din slăvi creștine/ Ce păcate oare-ai săvârșit/ Că te-au dus acolo si pe Tine/ In Siberii fără de sfârșit ?!/ Refren:/ Toate le ierti, / Doamne de sus,/ Cu blândețe măreață/ Chiar și pe cei care te-au dus/ In Siberii de gheață”) -, închinat destinului tragic basarabean, el singur ar fi de ajuns pentru a susține cele afirmate mai sus. . „Organic legată de poezia eminesciană”(Eugen Simion), înscrisă pe linia de
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > CIPRU (3) - SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREȚE! Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 154 din 03 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Ajunsesem de-abia de trei zile pe insula din Mediterană și văzusem atâtea locuri minunate! Împreună cu minunăția mea de copilă urcaserăm în munții Ciprului de
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
ducă acasă ... O altă zi plină de bucuria cunoașterii, de desfătare în leagăn de legende și încântare în mirific apus, se termina atât de frumos ... (va urma) Georgeta RESTEMAN Limassol, Cyprus mai 2011 Referință Bibliografică: CIPRU (3) - SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREȚE! / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 154, Anul I, 03 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
și care nu încetează a se caută în algiditatea climei livrești, îmbunate doar de umbra complice, prelinsa din primele lecturi, a lui Robinson. A unui Robinson însă "scos din priză", aidoma unei jucării stricate. Întrucît conștientizează gratuitatea (id est absurdul) mărețului peisaj oceanic și constată decesul "ceasului amiezii", al acelui ceas pe care demonia îl face să se spargă precum un balon prea umflat: "Robinson, ai devenit o persoană de vază! Oceanul/ sapă litere într-o oglindă acoperită de nori,/ unde
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
mai departe, imagini. Dar, precizează el, numai aici! S-a lămurit ce-i cu mine. Și cu nebunii nu te pui, că tot n-ajungi la rezultat... Cert este că filmez și filmez... Filmez Într-un loc sfânt, solemn și măreț. Filmez tăcerea, visul, unda dorului, clipa de dincolo de timp. Apoi mă opresc. Gust, pipăi cu ochii, cu inima materia cântând, păsările brâncușiene, și urc, modul cu modul, Coloana Infinitului. Mi se pare că-s contopit cu o latură dintr-un
Călător prin America. In: Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
1960 Piatră Neamț, Aleea Tiparului, bl. C3/9 țel. 620728 12704 TUȚU SILVIA n.1960 Tg. Neamț, str. Spitalului nr. 3 țel. 663750 12705 UNGUREANU GHEORGHE n.1948 Com. Pipirig, sat Stinca 17660 VASILE GIANINA n.1967 Piatră Neamț, Str. Măreței nr. 4, bl. S6, ap. 49 țel. 094518766 5599 VASILIU ELENĂ SIDONIA n.1967 Piatră Neamț, Str. Bistriței nr. 28, bl. G12, sc. A, ap. 5 țel. 216593 19436 VASILIU V. MARIA n.1966 Tg. Neamț, Str. C. Hogaș, bl.
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
nr. 7 A8/26 țel. 213512 12693 TOMA CIUBOTARU ANA (n. 1960) Piatră Neamț, Aleea Tiparului, bl. C3/9 12704 TUȚU SILVIA (n. 1960) Tg. Neamț, Aleea Salcimilor, bl. A14 țel. 663750 17660 VASILE GIANINA (n. 1967) P. Neamț, Str. Măreței 5 țel. 227315 5599 VASILIU ELENĂ SIDONIA (n. 1967) Piatră Neamț, Str. Bistriței nr. 28 țel. 216593 19436 VASILIU V. MARIA (n. 1966) Tg. Neamț, Str. C. Hogaș, bl. B19/23 țel. 669038 12717 ZAHARIEA ELENĂ (n. 1963) Com. Roznov
HOTĂRÂRE nr. 00/37 din 16 octombrie 2000 privind aprobarea actualizărilor la Tabloul cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211858_a_213187]
-
cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâini mai curge un sânge de român. Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Priviți mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți. Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viață-n libertate ori moarte!" strigă toți. Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viață-n libertate ori moarte!" strigă toți. Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viață-n libertate ori moarte!" strigă toți. Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
acum, postum, i se oferă, fiind ținută de cele două femei angajate pentru scăldătoare: „cele două strigoaice țineau trupul întins, una de subt cap, alta de subt șale (...) el era tot numai ochi lacomi (...) Către ea, femeia goală, superbă, către măreața goliciune, cea sfîntă și păgînă, goliciune dezvelită fără smerenie, deorece acum poate conștientă de sine și de simțea cellant... El adică! Consimțită goliciune, și anume pentru ochii lui... “ (p. 494-495, Ipoteză de reconstituire). În Străina scena descrisă are valențe crepusculare
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
1830, șase mii de baricade au transformat Parisul în câmp de luptă, și i-au pus pe fugă pe soldații regelui. Iar când s-a făcut noapte, în ziua de 29 iulie, mulțimea a spart, cu pietre și gloanțe, ceasurile: mărețele ceasuri ale bisericilor și ale altor temple ale puterii.
29 IULIE. VREM ALTE TIMPURI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295953_a_297282]
-
douăsprezece coșuri cu firimituri de la Masa imensă a Domnului, trebuie să fi căzut ceva și pe jos, uitat pentru vremurile când generații de păsări ale cerului își vor pândi biata hrană până sub Scaune. Da, voi, păsări de sus, vulturi măreți, albatroși orbitor de albi, corbi întunecați, ciori de ceață, vrăbii de argilă, sturzi aurii, - da. Li se mai face foame și stemelor. Căutând acum pe sub mese, sub Masa cu scândura ei drept plafon, de care se izbesc și se sfarmă
Poezii by Ion Pop () [Corola-website/Imaginative/10820_a_12145]
-
se găsesc ruinele curții domnești a lui Mircea cel Bătrân, prezențe materiale vii ale marelui voievod în această așezare; aici a semnat documentul de atestare a "județului Vâlcea" la 8 ianuarie 1392, fiind "primul județ atestat documentar". Din vechea și măreața cetate se mai pot vedea astăzi doar zidurile care înconjoară parcul central, numit "Mircea cel Bătrân" în cinstea voievodului. Sigiliul orașului datează din 1505 fiind, după cum arată istoricul A. Sacerdoțeanu, "„unul dintre cele mai vechi sigilii orășenești din Țara Românească
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
și ospețe în pădurea Crihalei (continuate până azi cu numele "Zilele Severinului"). Austriecii, germanii, italienii, evreii, ungurii, grecii, sârbii, armenii și românii vor participa împreună la construirea și dezvoltarea primului "oraș apusan, din România modernă,cu clădiri frumoase, cu școli mărețe, cu uliți largi și drepte" (cum îl descrie Alexandru Vlahuță). În iunie 1859, Alexandru Ioan Cuza, vizitează orașul. Deși nu se mai afla in țară, în 1870 severinenii l-au ales deputat. Pe 8 mai 1866 prințul Carol I debarcă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]