5,217 matches
-
nevoie de mișcare și exerciții, se integrează bine în jocuri de abilitate, le place foarte mult să înoate și să facă aport. În privința sănătății este cunoscut faptul că Schnauzer-ii uriași sunt predispuși la infecții ale vezicii urinare și dermatite alergice. Masculii necastrați pot dezvolta tumori ale celulelor Sertori. Alte afecțiuni înregistrate în contul acestei rase: torsiunea gastrică, displazia de șold, hipotiroidismul, criptorhidismul, urolitiaza, pancreatita. Se pretează traiului în curtea exterioară, au nevoie de spațiu și de mișcare, deci nu sunt recomandați
Schnauzer uriaș () [Corola-website/Science/323466_a_324795]
-
a Komondorului este unică, adesea descris ca având "dreadlock". Șnururile au textura pâslei, având aspectul unui cap de mop. Ca pui, au părul pufos și ondulat. Pielea este pigmentată, gri. Komondorii sunt robuști și puternici. Înălțimea la nivelul greabănului la masculi este minim 70 cm, la femele minim 60-65 cm. Greutatea corporală este între 40-60 kg. Papp Gábor: A kunok kutyája in: http://kutya.hu/Cikk.aspx?id=6867 Arany Csaba: A magyar kutyafajták nevének eredete Patay László: Kutyák - Búvár Zsebkönyvek
Komondor () [Corola-website/Science/323507_a_324836]
-
retroperitoneal, are o culoare roșie-brună și formă de bob de fasole. La polii superiori prezintă glandele supraenale. Căile urinare cuprind: uretere, uretră și vezică urinară. La femele, vezica urinară este scurtă și prezintă o deschidere la nivelul papilei urinare. La mascul, uretra e mai lungă și e împărțită în 3 părți: prostatică, membranoasă și spongioasă. Sistemul genital mascul este format din: testicule, canal deferent și uretră. Testiculele, la masculul tănăr, testiculele sunt dispuse intraabdominal, fiind susținute de epididim, iar la maturitate
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
Căile urinare cuprind: uretere, uretră și vezică urinară. La femele, vezica urinară este scurtă și prezintă o deschidere la nivelul papilei urinare. La mascul, uretra e mai lungă și e împărțită în 3 părți: prostatică, membranoasă și spongioasă. Sistemul genital mascul este format din: testicule, canal deferent și uretră. Testiculele, la masculul tănăr, testiculele sunt dispuse intraabdominal, fiind susținute de epididim, iar la maturitate, acestea coboară în scrot. Sunt organe pereche cu formă ovoidă învelite de o membrană fibroasă numită albuginea
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
urinară este scurtă și prezintă o deschidere la nivelul papilei urinare. La mascul, uretra e mai lungă și e împărțită în 3 părți: prostatică, membranoasă și spongioasă. Sistemul genital mascul este format din: testicule, canal deferent și uretră. Testiculele, la masculul tănăr, testiculele sunt dispuse intraabdominal, fiind susținute de epididim, iar la maturitate, acestea coboară în scrot. Sunt organe pereche cu formă ovoidă învelite de o membrană fibroasă numită albuginea. Este format din tubi seminiferi și țesut interstițial care produc sperma
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
segment tarsic este lobat, extinzându-se sub cel de-al treilea. Antenele au între 11-14 segmente, iar părțile gurii sunt de tip masticator. Durata de viață maxim înregistrată a fost de șapte ani. Are ochi compuși cu 270 de ommatidia. Masculii adulți sunt polimorfici în greutate corporală, lățimea capului, precum și lungimea și lățimea cercilor. Forecepsul masculilor este foarte robust și lățit la bază cu dinți crenelați. Forcepsul femelelor este de aproximativ 3 milimetri lungime, mai puțin robust și mai drepți. Cerci
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
segmente, iar părțile gurii sunt de tip masticator. Durata de viață maxim înregistrată a fost de șapte ani. Are ochi compuși cu 270 de ommatidia. Masculii adulți sunt polimorfici în greutate corporală, lățimea capului, precum și lungimea și lățimea cercilor. Forecepsul masculilor este foarte robust și lățit la bază cu dinți crenelați. Forcepsul femelelor este de aproximativ 3 milimetri lungime, mai puțin robust și mai drepți. Cerci sunt folosiți în timpul împerecherii, pentru a mânca sau ca armă de apărare. Femelele au o
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
Cerci sunt folosiți în timpul împerecherii, pentru a mânca sau ca armă de apărare. Femelele au o tegmină (aripă frontală modificată) de 2 mm în lungime. Larvele mai mari de a treia năpârlire sunt capabile să regenereze unul dintre cerci pierduți. Masculii cu cerci asimetrici sunt numiți ginandromorfi sau hermafrodiți pentru asemănarea cu femelele. Specia este nativă în Europa, Asia de Vest și probabil în Africa de Nord, și a fost întrodusă în America de Nord la începutul secolului XX, iar acum este deja răspândită pe
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
mai multe insecte decât nimfele. Deși "F. auricularia" are aripi bine dezvoltate, ele sunt destul de slabe și sunt folosite rar sau niciodată. Ca pricincipal mijloc de transport, urechelnițele sunt transportate în haine sau în lemne, flori ornamentale sau chiar ziare. Masculii își găsesc perechea cu ajutorul mirosului. Își folosesc cerci petru a fixa femela și pentru a expune vârful abdomenului acesteia, astfel încât suprafețele abdominale ajung în contact una cu cealaltă, în timp ce partenerii sunt orientați în direcții opuse. Dacă nu sunt deranjați partenerii
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
Dimorfismul sexual reprezintă diferența fenotipica între masculul și femelă aceleiași specii. Diferențele pot fi morfologice, ornamentale sau comportamentale. O formă comună de dimorfism este ornamentația. Unul din sexe are culori mai saturate. Trăsături exagerate sunt folosite în special în competiția pentru un partener. Ornamentele sunt costisitoare că
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
care dezvoltă un penaj foarte bogat pentru a atrage și curta femelă, dar îngreuiază zborul și limitează abilitatea acestuia de a scăpa de prădători. Fiind atât de puternic colorat, camuflarea este dificilă. Alt exemplu de dicromatism sexual este vrabia albastră. Masculii sunt mai galbeni decât femelele, se pare ca efect a consumului unei larve lepidoptere care conține cantități mari de carotenoide și zeaxanthin. Această dietă rezultă într-un penaj de o culoare albastră dintr-o zonă invizibilă pentru ochiul uman a
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
și indirect a abilităților de a găsi mâncare. Carotenoidele joacă un rol important în dezvoltare funcțiilor imune la mai multe specii animale. În multe cazuri, femelele preferă caracteristici sexuale secundare exagerate când aleg un partener (Ryan and Rând, 1993), discriminând masculii cu culori terne. Există o teorie a ornamentației care definește că evoluția speciei se bazează în preferințele discriminatorii ale femelei în alegerea partenerului. În anumite specii de insecte, paianjeni, anumiți pești, păsări de pradă și anumite mamifere precum hiena sau
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
ornamentației care definește că evoluția speciei se bazează în preferințele discriminatorii ale femelei în alegerea partenerului. În anumite specii de insecte, paianjeni, anumiți pești, păsări de pradă și anumite mamifere precum hiena sau balenă albastră, femelă este mai mare decât masculul. În anumite specii femelele sunt sedentare și rar distribuite, iar masculuii au sarcina de a le găsi. Vollrath și Parker argumentează că această diferență de comportament rezultă în diferențe de selecție între sexe, favorizând evident masculii mai mici. Un exemplu
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
este mai mare decât masculul. În anumite specii femelele sunt sedentare și rar distribuite, iar masculuii au sarcina de a le găsi. Vollrath și Parker argumentează că această diferență de comportament rezultă în diferențe de selecție între sexe, favorizând evident masculii mai mici. Un exemplu de dimorfism sexual de mărime este liliacul "Myotis nigricans". În această specie, femelele sunt mult mai mari decât masculii, diferind în greutate corporală, dimensiuni craniale și lungimea antebrațelor. Diferența de mărime se crede că se datoreaza
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
și Parker argumentează că această diferență de comportament rezultă în diferențe de selecție între sexe, favorizând evident masculii mai mici. Un exemplu de dimorfism sexual de mărime este liliacul "Myotis nigricans". În această specie, femelele sunt mult mai mari decât masculii, diferind în greutate corporală, dimensiuni craniale și lungimea antebrațelor. Diferența de mărime se crede că se datoreaza selecției naturale pe care o au femelele mai mare ca fecunditate. Femelele suporta costul energetic de a produce ouă care este mult mai
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
progeniturile până aproape la vârsta adultă. Nu ar fi cababile să zboare și să prindă pradă dacă nu ar compensa cpentru masă adiționala a puilui. Că adăugare la ipoteza care explică avantajele unei femele mari, există ipoteza paralelă că un mascul de mici dimensiuni este o adaptare a masculilor care crește manevrabilitatea și agilitatea, în competiția contra femelelor pentru mâncare și alte resurse. Anumite specii de pește pescar prezintă dimorfism sexual extrem. Femele au o aparentă normală, dar masculii sunt creaturi
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
fi cababile să zboare și să prindă pradă dacă nu ar compensa cpentru masă adiționala a puilui. Că adăugare la ipoteza care explică avantajele unei femele mari, există ipoteza paralelă că un mascul de mici dimensiuni este o adaptare a masculilor care crește manevrabilitatea și agilitatea, în competiția contra femelelor pentru mâncare și alte resurse. Anumite specii de pește pescar prezintă dimorfism sexual extrem. Femele au o aparentă normală, dar masculii sunt creaturi rudimentare cu sisteme digestive minimale. Un mascul trebuie
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
că un mascul de mici dimensiuni este o adaptare a masculilor care crește manevrabilitatea și agilitatea, în competiția contra femelelor pentru mâncare și alte resurse. Anumite specii de pește pescar prezintă dimorfism sexual extrem. Femele au o aparentă normală, dar masculii sunt creaturi rudimentare cu sisteme digestive minimale. Un mascul trebuie să găsească o femelă și să se unească cu ea, trăind parazitic, și fiind aproape doar un organism care produce spermă. O situație similară se întâlnește la gândacul de apă
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
a masculilor care crește manevrabilitatea și agilitatea, în competiția contra femelelor pentru mâncare și alte resurse. Anumite specii de pește pescar prezintă dimorfism sexual extrem. Femele au o aparentă normală, dar masculii sunt creaturi rudimentare cu sisteme digestive minimale. Un mascul trebuie să găsească o femelă și să se unească cu ea, trăind parazitic, și fiind aproape doar un organism care produce spermă. O situație similară se întâlnește la gândacul de apă Zeus "Phoreticovelia disparata", unde femelă are o zonp galndulară
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
și să se unească cu ea, trăind parazitic, și fiind aproape doar un organism care produce spermă. O situație similară se întâlnește la gândacul de apă Zeus "Phoreticovelia disparata", unde femelă are o zonp galndulară pe spate prin care hrănește masculul care este agățat de ea. Masculii pot supraviețui și separați de femele, dar în general nu trăiesc singuri. Diferențierea indusă de către cantitatea de hormoni sexuali a fost demostrată experimental pe mai multe animale. La anumite mamifere, comportamente adulte sexuale pot
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
trăind parazitic, și fiind aproape doar un organism care produce spermă. O situație similară se întâlnește la gândacul de apă Zeus "Phoreticovelia disparata", unde femelă are o zonp galndulară pe spate prin care hrănește masculul care este agățat de ea. Masculii pot supraviețui și separați de femele, dar în general nu trăiesc singuri. Diferențierea indusă de către cantitatea de hormoni sexuali a fost demostrată experimental pe mai multe animale. La anumite mamifere, comportamente adulte sexuale pot fi modificate prin suplimentarea sau depravarea
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
hormoni androgeni la nivel fetal sau în periada infantilă, chiar dacă nivelele la adult sunt normale. În 1871 Charles Darwin a emis teoria selecției sexuale, care conectează dimorfismul sexual selecția sexuală. În mai multe specii non monogame reprezintă un beneficiu pentru mascul în a se cuplă cu cât mai multe femele, însă acest beneficiu este mic sau inexistent pentru femele. Pentru aceste specii exită o "presiune a selecției" pentru orice trăsături care îl ajută pe mascul în a avea cât mai multe
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
non monogame reprezintă un beneficiu pentru mascul în a se cuplă cu cât mai multe femele, însă acest beneficiu este mic sau inexistent pentru femele. Pentru aceste specii exită o "presiune a selecției" pentru orice trăsături care îl ajută pe mascul în a avea cât mai multe partenere, si ca urmare masculii se diferențiază de femele. Aceste trăsături sunt cele care îi permit să câștige controlul asupra unui teritoriu sau asupra unui harem. Femelele pot alege masculi care dau impresia de
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
cu cât mai multe femele, însă acest beneficiu este mic sau inexistent pentru femele. Pentru aceste specii exită o "presiune a selecției" pentru orice trăsături care îl ajută pe mascul în a avea cât mai multe partenere, si ca urmare masculii se diferențiază de femele. Aceste trăsături sunt cele care îi permit să câștige controlul asupra unui teritoriu sau asupra unui harem. Femelele pot alege masculi care dau impresia de puternici și sănătoși, având astfel gene bune și dând naștere unor
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
care îl ajută pe mascul în a avea cât mai multe partenere, si ca urmare masculii se diferențiază de femele. Aceste trăsături sunt cele care îi permit să câștige controlul asupra unui teritoriu sau asupra unui harem. Femelele pot alege masculi care dau impresia de puternici și sănătoși, având astfel gene bune și dând naștere unor progenituri sănătoase. Cu toate acestea, în anumite specii femele nu aleg neapărat trăsături conectate cu rata de supraviețuire, precum coadă păunului, care are un potențial
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]