5,675 matches
-
Mircești, unde petrecuse câteva zile, la Iași, călătorii s-au oprit la Târgu Frumos, la vestitul rateș (han) ce-l ținea Novakovski, un fost bucătar al lui Petrache Mavrogheni, pentru a lua acolo dejunul, totdeauna foarte bine gătit de acest meșter în arta culinară. După dejun, pe când se înhămau caii la trăsură, spre a pleca înainte, Alecsandri, care hoinărise prin ratoș, veni spre vară-sa care-l aștepta și-i zise pe franțuzește: - Mario, Novakovski are aici o slujnică drăguță care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și acolo am făcut între alte cunoștințe și pe cea a culegătorului tipograf Petre Ispirescu. Cei care cunosc modestele încercări ale mele cu privire la limba poporală română, pricep de ce puneam un preț atât de mare, să mă împrietenesc cu bărbatul acesta, meșter iscusit în ce privește limba adevărată a poporului din Muntenia. Știam că la Iași trăia atunci Ion Creangă, pe care și cu tot dreptul, îl socoteam de un cunoscător neîntrecut al graiului poporului moldovenesc, ardeam deci de sete să fac cunoștință personală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
corporații". Era perioada în care negustorii și meșteșugarii dispuneau de un sistem de organizare profesională, ei erau organizați în bresle, apoi în corporații, care aveau un accentuat rol fiscal și depindeau de autoritățile orășenești. Acestea erau accesibile oricăror meserii și meșteri, cu condiția ca aceștia să-și plătească patenta. Pentru că corporațiile se înființau pe baza aprobării primite de la Eforia orașului și a visteriei, patentarii erau obligați la plata unei taxe anuale numită patentă, ei fiind împărțiți în trei categorii, în raport cu venitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avea pe Tănase: „În nici o artă nu există genuri inferioare, ci numai executanți fără talent. Materialul întrebuințat influențează minimal opera, și deloc artistul. O mare frescă devine o pură măgărie în execuția unui ageamiu și capodoperă caricatura în mâna unui meșter. Nu știu dacă Shakespeare va fi găsit interpreți la înălțimea lui și nici dacă marii actori ai omenirii vor fi găsit în compoziția dramatică din contemporaneitate echivalențe calitative. Dar după cum sunt sigur că având cultură, autorul anonim ar fi scris
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi găsit interpreți la înălțimea lui și nici dacă marii actori ai omenirii vor fi găsit în compoziția dramatică din contemporaneitate echivalențe calitative. Dar după cum sunt sigur că având cultură, autorul anonim ar fi scris pe lângă, sau în loc de Miorița și Meșterul Manole, Luceafărul și Floare albastră, nu mă îndoiesc că fără vioară George Enescu ar fi cântat din frunză sau din fluier de soc și că, lipsit de material, Rodin ar fi sfidat marmora și bronzul, sculptând în miez de pâine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sublinia întregul lor carcater parodic. Și apoi povestirea aventurii lui Menelau cu Bătrânul mării, cum s-a transformat el în focă acoperindu-se cu pielea animalului pentru a-l păcăli pe uriașul cel puternic, pare să anunțe viclenia lui Ulise meșter în renghiuri (totuși cu o ironie supremă, în așa fel încât se pune problema dacă Menalau nu cumva se laudă copiindu-l pe Ulise povestind întâmplări fantastice de adormit copii.) Nu putem să nu observăm subtila intertextualitate internă această intratextualitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
porniseră la fărădelegi" (20.390-394)91*. În această răsturnare de situație, invitatul se va dovedi a fi de fapt gazda și stăpânul casei, iar invitații cerșetorului niște uzurpatori; lira care acompaniază festinul, se va transforma în instrument al morții: "după cum meșterul priceput la cântec și la liră întinde lesne pe un căluș coarda din mațul de oaie, așa și Ulise struni arcul și trase coarda cu dreapta, de scoase un sunet ca un ciripit de rândunică" (21.406-411)92*. Nu are
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
asemenea, manuscrisul de la Arsenal (considerat ca datând din 1267) și publicat de către Adolf Tobler 337. Astfel, Acta Sanctorum, culegere de legende și alte manuscrise au propagat această legendă stranie care a reținut atenția lui Flaubert. Legenda i-a interesat pe meșterii sticlari din secolul al XIII-lea, după cum atestă vitraliile din Rouen și din Chartres. Se găsește o interpretare teologică a legendei care vede în această istorie o poveste despre lumină. Într-adevăr, soția lui Julien are numele de Clarice. Ea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trimite la atributele Sfintei Clara, Clara din Assise, care era sfânta invocată de la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XIII-lea, de către bolnavii de ochi, pentru a vedea limpede. Claire, cu lampa ei, era sfânta patroană a meșterilor sticlari. Jacques Berchtold 338 a reamintit foarte inspirat că această lumină se înscria în vitraliul însuși strălucind în planul mural al edificiului. Un întreg joc de umbră și lumină, de orbire și iluminare structurează, într-adevăr, legenda a cărei reprezentare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dsa, reînființarea corporațiunilor. Oare de acele corporațiuni închise din Evul Mediu este vorba? Desigur că nu. În intențiunile noastre corporațiunile înființate, fără nici o condițiune de admisibilitate, nu au decât două meniri: întâi, de a deștepta acel spirit de solidaritate între meșteri, care ușurează concurența cu străinul, ridicând totdeodată și prestigiul meseriașului; al doilea, ele vor lua asupra lor crearea școalelor de meserii, ce atuncea vor deveni un ce real. [...] De aceea, cer ca școalele de meserii să nu fie create și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
aceste meleaguri a unei manufacturi(fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrica de soda. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrică avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55 60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
iar proprietarii ei au dorit mutarea activității în zonele mai aglomerate din preajma târgului Hîrlăului. Pe langă ruși, în partea răsăriteana a localității sau așezat familii venite din Țară Maramureșului și din Bucovina(care se ocupau cu creșterea animalelor, fiind și meșteri în prelucrarea lemnului și a metalelor), fapt ce a determinat că această parte de sat să se numească Ungureni, toponim care dăinuie, ca și Ruși, până în zilele noastre. Prima școală din sat s-a construit, prin 1882, în partea de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
capăt ăla satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, cănd tinerii organizau bălul cel mare, la care participă toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am facut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a tine vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de "artă" (tehne, 1 "Cel mai iubitor de oameni" dintre zei; puterea lui este abilitatea: nu atât forță sau înțelepciune, cât mai ales rapiditate și o perfectă cunoaștere a tuturor secretelor; "maestrul ocaziei potrivite", niciodată în încurcătură. Cu voce plină, meșter al vorbirii ascunse. De la el vine câștigul, atât cel calculat cu inteligență, cât și cel neașteptat (un obiect valoros găsit la marginea drumului), o descoperire neașteptată. A câștiga și a pierde pe negândite constituie un tot care trebuie acceptat în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
majoritatea românilor care dublau pe salariații (specialiștii) evrei, au fost mobilizați. Pentru a limita activitatea meseriașilor evrei, cât și pentru a reduce numărul lor prin lipsirea de brevetul de capacitate profesională, s'a întocmit: Decretul-Lege pentru suspendarea preschimbării cărții de meșter a evreilor, din 24 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 303)585. Iar pentru a se împiedica pe viitor formarea meseriașilor evrei, s'a suspendat în fapt, iar apoi în drept, putința pentru evrei de a fi ucenici în industrie, meserii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10 Ianuarie 1941. Monitorul Oficial, partea I, nr. 182 din 04.08.1941. 585 Eroare. Se referă la Decizia Ministerială Nr. 64.504 din 22.11.1940 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, referitoare la suspendarea preschimbării cărții de meșter al evreilor. Monitorul Oficial, partea I, nr. 303 din 24.12.1940. 586 Eroare. Se referă la Decizia Ministerială Nr. 67.794 din 04.12.1940 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, referitoare la suspendarea înregistrării contractelor de muncă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de omul politic de conivență cu liberalii și în primul rând cu Ionel Brătianu. Să mai spunem că în timpul guvernului Marghiloman dobândisem Basarabia? I. Peltz se hazardează și atunci când îl definește pe Slavici, recunoscut ca având un stil bolovănos, "marele meșter al cuvântului". Din evocarea lui Al. Macedonski merită a fi reținute ceremonialul servirii ceaiului în tot felul de cești și ceșcuțe - și afirmația deconcertantă a poetului Nopții de decembrie că veninoasa epigramă antieminesciană, de toată lumea condamnată, nu i-ar fi
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
în fântână, după care i-a chemat pe înțelepții satului s-o scoată. Nu-l văd pe Codruț Sereș, după cum nu-l văd pe Dan Voiculescu însuși, capabil de-o discuție atât de complicată. Dar îi văd pe amândoi mari meșteri în a ne retrimite - dacă se poate, la nesfârșit - la linia de start, locul ideal de unde putem admira dosurile tot mai depărtate ale vecinilor noștri care n-au descoperit deliciile atât de românescului obicei de a se băga în seamă
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
mai zdruncinat oarecum încremenirea cu mistria în mînă și cu privirile în mare. Ba se mai vorbește și de zeci de morți în marea viteză a finisajelor, ceea ce ne trimite iarăși în lumea cristalină a legendei, în plin scenariu al Meșterului Manole, adică acolo unde măreția și trăinicia nu au nevoie de rigoare, ci de sacrificii. Dacă partea diurnă era să fie ratată la mustață, și ea chiar a fost salvată în ultima clipă, dacă jumătatea aristotelică a Greciei și-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
poate fi reprodus. Citind cartea lui Galdwell încerci senzația pe care o încearcă jucătorii de șah cînd, studiind o partidă celebră, descoperă o combinație neașteptată prin care speră să-și poată surprinde adversarul în viitoarea partidă. Așadar, senzația aceea de meșter alchimist căruia i se perindă pe sub ochi tabloul chimic al reacției ce duce la fabricarea aurului. Combinația este aici, în acestă carte, totul este să o aplici. Cred că fiecare om care a citit rîndurile cărții a avut tresărirea faustică
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
ale imaginației. Cine nu-și amintește revărsarea de cuvinte și de produse pagini întregi din oale și din cratițe, jertfe aduse, pe insula mîncăilor, Guvernatorului acesteia, Jupînul Gaster? ( Adică, Stomac.) Capitolul al cincizecișidoilea devine un elogiu al acestui personaj, "primul meșter pe lume al tuturor artelor" și al minunilor pe care le face atît de firesc. La porunca lui, tot pămîntul se zguduie și toată lumea muncește și se trudește. Iar ce face el ca recompensă, este de-a dreptul incredibil. Corbii
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
îi atașez neîntârziat sentimentul extraordinar de tonic al construcției proiectate alături stavilă destructurării. Când știi că acest Univers perfect se află într-o continuă dezagregare și șlefuire, trebuie să trăiești și acest sentiment. De fapt - și aici îți spun convingerile meșterului din atelierul lui, fără să vreau să generalizez - constat că lumea, dacă o privești atent, este imperfectă. În așa măsură există haosul și debandada, că te întrebi dacă nu cumva Dumnezeu a fost și el un căutător stângaci. Două frunze
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
Detașez de literatura cultă creațiile populare (poezie și proză), în număr de 11: culegeri de proverbe, doine, balade, basme, inclusiv culegerile lui V. Alecsandri și Petre Ispirescu, plus titluri individualizate ca Monastirea Argeșului (ar fi fost utilă și o poziție Meșterul Manole, care să trimită unde trebuie, pentru o mai bună și o mai rapidă orientare a cititorului), Miorița, Tinerețe fără bătrânețe..., Toma Alimoș și Voica. Nu mă încumet să fac sugestii, pentru că și aici se deschide o problemă delicată legată
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
virtuților scriiturii, aceleași la structuraliști, ca și la suprarealiști ori postmoderniști. Recunoscută pentru predilecția de a reactualiza mituri (lucrează în prezent la un proiect internațional inspirat de figură lui Ghilgames), Saviana Stănescu propune o imagine frisonanta, cu rezonante în legendă Meșterului Manole. Bărbații, după ce creierele le-au fost aduse "în erecție", scandează: "să scăpăm de ea de martoră / nopții în care mințile noastre au văzut / orgasme și sexele noastre idei." În fabula spectacolului, recuzitera-bufon e asuprita de regizorul-ubicuu (Vlad Vasiliu cu
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
text cu o lucrătura savanta, baroc, fără legătură cu prezentul, în afară de o anumită experiență a scrisului care nu poate fi decât a unui autor de la sfârșitul secolului douăzeci. Personajele principale ale piesei sunt Vlad Dracula, Satana și Ana din legendă meșterului Manole. Satana de îndrăgostește de inaccesibila Ana - inaccesibila, pentru că stă zidita într-un lăcaș sfânt, de care diavolul nu se poate apropia - și îi cere lui Vlad Dracula, închis în castelul-temnită de la Vishegrad, să-l ajute să o cucerească pe
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]