5,818 matches
-
ei nu și-au dat seama... Și eu n-am vrut să Îi spun tatălui sau mamei, tocmai pentru că mă gândeam că nu știu cât rezist și să nu spun: „Da, știa și tata! I-am spus și tatei”. Pe drum spre Miliție, dânșii au intrat la gară, la mesagerie, că aveau un colet, și eu am rămas pe peronul gării... Era Gara Veche pe atunci... A venit un milițian la mine, m-a legitimat și m-a Întrebat unde vreau să plec
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nu pleca nici un tren, e adevărat, eram singur pe peron... Era un timp urât, rece, cu fulgi răzleți de ger, și Între timp au ieșit și părinții. Au venit și au spus că suntem Împreună și că suntem chemați la Miliție și ne ducem acolo și m-a lăsat. Tata mi-a spus atunci: „Ești urmărit, nu Întâmplător te-au legitimat”... Am ajuns la Miliție și imediat ce-am intrat acolo au Întrebat: „Cine este Andreescu?”. „Eu sunt.” „Poftim”. Nu i-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ieșit și părinții. Au venit și au spus că suntem Împreună și că suntem chemați la Miliție și ne ducem acolo și m-a lăsat. Tata mi-a spus atunci: „Ești urmărit, nu Întâmplător te-au legitimat”... Am ajuns la Miliție și imediat ce-am intrat acolo au Întrebat: „Cine este Andreescu?”. „Eu sunt.” „Poftim”. Nu i-a interesat cartea de imobil. Am urcat pe o parte, mi-au pus cătușele, ochelarii, m-au inventariat și au dat un telefon: „Coletul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
volei, nu predasem nici echipamentul, maioul și tenisul ce-aveam cu mine. Pe urmă le-am dat și mi le-a casat când am ieșit din Închisoare. Îmi cereau să dau o declarație. M-au dus la Direcția Generală a Miliției... După trei luni În care n-am știut ce-i cu mine, m-a băgat la Securitate. Acolo erau și alți deținuți politici care, la fel ca mine, nu știau de ce sunt aduși. În Securitate au spus că ne bagă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vara... Trebuie să fi fost prin iunie-iulie ’59, că deja la sfârșit de august, Început de septembrie eram În Jilava. Deci eu am fost arestat, și În 31 iulie Împlineam 18 ani. Și m-a ținut pe blat la arestul Miliției la Rahova, care era vecin cu arestul Securității... Nu știu, cred că doar o curte le despărțea. Și am stat acolo până am Împlinit 18 ani... După aia vreo trei zile cred că a durat procesul și ne-au vărsat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acasă. Și În ajunul lu’ Anu’ Nou, În ’49 spre ’50, m-or arestat din nou, cu ăștia din Banat... A doua oară de unde v-au arestat? Tot de-aicea de-acasă. Și m-o dus tumna la postu’ de Miliție, și de-acolo ne-o dus la Deva. Da’ a doua oară am scăpat mai ușor, că n-am mai recunoscut nimic, nimic... Știi? Și după ce ați scăpat a doua oară ați mai avut probleme? Păi, m-o ținut, mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
căuta acolo. Și când au venit autoritățile comuniste, de frică de ce păcate aveau din urmă..., s-au Înscris imediat cu toții la colectiv. Oamenii ăștia spuneau că se fura tare mult din colectivă... Și cine fura? Veneau activiști de partid, de la Miliție, de la Securitate, din toate părțile, și toți cărau cu mașinile de toate: și animale, și carne, și vin, și din tot ce producea Cooperativa... Și ăștia au Început să le pună la ăștia prin sat, pe garduri și pe case
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
răscoală de studenți undeva În Polonia, și era scris În ziar, și el a venit lângă mine, și mi-a pasat ziaru-n față, când stând la o coadă la policlinica studențească... Și-am văzut: „În Polonia, ceartă Între studenți și Miliția poloneză”... Și-am zis propoziția următoare: „Nu-i bine că studenții sunt provocați de Poliție. Studenții nu tre’ să fie provocați”. Asta am spus. Greșesc!? „Poliția greșește dacă provoacă studenți! Studenții nu tre’ să fie provocați”. Atât am spus și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Poliție. Studenții nu tre’ să fie provocați”. Asta am spus. Greșesc!? „Poliția greșește dacă provoacă studenți! Studenții nu tre’ să fie provocați”. Atât am spus și-a și scris așa: „A privit cu simpatie pe studenții care-au protestat Împotriva milițiilor poloneze”... și nu știu mai ce... Altul m-a făcut: „Cel mai bun student din facultate”, da’ nu eram cel mai bun, că erau fetele mai bune. Și după ce am terminat am fost repartizat la Târgu Mureș, ca profesor... Ați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au fost rearanjați. Nu știu cu ce scop, dar În toată vara anului ’52 am stat la etajul 2... Și din Gherla ați fost eliberat? Din Gherla, da. Și am venit la părinții mei și, după ce m-am prezentat la Miliție, am primit buletin nou și cu ștampilă: D.O. - domiciliu obligatoriu În Cluj (râde - n.n.). Dar nu pot să Îmi amintesc dacă șase luni sau zece luni am avut... D.O. Cum v-ați refăcut viața după ce ați ieșit din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăsta pachet, vorbitor, nimic... Aveați emoții că n-o să-i găsiți cu bine? Nu pot să vă spun prin ce momente am trecut... Când am venit de la Ciceu, de-aicea, pe la Reghin, s-o suit În compartiment un căpitan de miliție și mi-am zis: „Nu mai ajung acasă, că ăsta o venit după mine iară...” (râde - n.n.). Ăla era În treaba lui, n-avea nimic cu mine... Și-am coborât În gară, am stat până la trenul care mergea Încolo și-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o chemat, o fost pe-aici și-o zis că tot v-o căutat și niciodată nu v-o găsit acasă. Să mergeți la camera numărul 2, mâine la ora zece”. M-am dus... Da’ m-am gândit: „Ce-are Miliția cu mine? Că n-am furat, n-am făcut nici un rău”. Mă duc, arăt biletul acolo, că era o ușă de sticlă... Pe urmă am aflat că acolo era camera unde veneau... străinii care veneau În oraș și Își arătau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cunoscut pe nici unul. Și ce făcea organizația? Cu ce se ocupa? Păi, ei erau muncitori, la telefoane. Dar atunci când ne-o descoperit, Popescu o făcut o prostie, că o tăiet cu foarfeca un cablu telefonic și-o-ntrerupt legătura cu Securitatea, cu Miliția, cu partidu’, cu ăștia... O fost mare vâlvă-n Baia Mare, extraordinar... Dar acest Popescu cu ce se ocupa? El era din București și o fost junctor 1 de meserie, o fost șeful junctorilor... Și-apoi ăștia prima dată o mers
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de Securitate, căpitanu’ șGheorgheț Andreescu, care a ajuns ulterior general... Acesta mi-a prezentat un mandat de percheziție și mi-a spus să nu fac nimic, deoarece casa era Înconjurată de securiști. Am fost arestat și adus la raionul de Miliție din Râmnicu Vâlcea. Și acolo am Întrebat: „Bine, domnule, care e motivul arestării?”. Am fost ținut toată noaptea singur Într-o Încăpere, unde mai veneau din când În când niște ofițeri tineri... Și unul singur dintre aceștia mi-a răspuns
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-ul cum era... Am intrat În serviciu, dar fosta soție... nu s-a potolit și-a-nceput să mă reclame din nou: că atunci când eram la armată, am furat de la armată, la Securitate la fel... și m-a chemat comandantu’ Miliției, colonelu’ Șerban: „Bă, uite! Te reclamă nebuna!”. Chiar așa a zis... (râde - n.n.) „Domne, ce mai e?” „Că furi, c-ai furat de la armată!” „Păi, domne, dacă am furat, nu i-am dus ei acasă? Cui i-am dus?” Zic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cinci de ani la eliberare... Și intrasem la treizeci și unu! După ce v-ați Întors acasă, ați mai avut probleme cu Securitatea? Ne-a urmărit până-n ’89. Până-n ’89 venea de la Focșani la post și trimetea polițiști d-ăștia, sau miliție, cum Îi spunea, și ne chema: „Mâine dimineață la ora 8 te prezinți la postul de miliție!”. Și ne duceam de dimineață și veneau doi-trei ofițeri de ăștia. Întreba că ce mai este, ce se mai face, cu cine mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai avut probleme cu Securitatea? Ne-a urmărit până-n ’89. Până-n ’89 venea de la Focșani la post și trimetea polițiști d-ăștia, sau miliție, cum Îi spunea, și ne chema: „Mâine dimineață la ora 8 te prezinți la postul de miliție!”. Și ne duceam de dimineață și veneau doi-trei ofițeri de ăștia. Întreba că ce mai este, ce se mai face, cu cine mai vorbiți, ce ai făcut... Că mai erau și dintre noi nenorociți care, dacă mă contraziceam oleacă cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acasă. M-am dus la soră-mea și a doua zi am venit acasă... Era o zi de Înviere. Când am venit În sat, am zis că am Înviat... Părinții nu știau nimica... După eliberare ați mai avut probleme cu Miliția sau Securitatea? După ce am venit acasă, n-a durat o săptămână, două, și o Început În fiecare săptămână să mă caute. Mă scula din somn și mă anchetau: „Ce fac? Ce gândesc?”. Veneau de la Focșani, politruci de ăștia, mama mamii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
patriotic suflă asupra țării. Cei mai fruntași medici din București își oferă serviciile gratuit în următorii termeni: „Domnule prim-ministru, Subsemnații d-ri în medicină, văzând că înaltul guvern, în prevederea rezbelului, este silit a face concentrări, a chemat rezervele și milițiile; Știind că nimic nu ridică moralul soldatului decât o bună îngrijire, pentru care înaltul guvern își dă toate silințele; Cunoscând, însă, greaua poziție în care se află finanțele țării, nevoind a rămâne spectatori sacrificiilor ce trebuie să facă fiecare [bun
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al României, Cuvântări și scrisori, tomul II, 1877-1886, București, 1909, p. 42). 99. V. p. 319, nota 114. pod, unde s-au oprit. Soldații treceau, iar cei rămași pe mal nu mai conteneau cu urale și aclamații.100 Trupele din milițiile oltenești, puse sub comanda colonelului Haralambie, ocupă Nicopole.101 Trecerea repede a armatei române a oprit brusc fuga și debandada rușilor. În timpul acesta, pe când Osman-pașa a ocupat solid Plevna, Mehemet Ali, generalissimul, înaintează energic către Târnova. Trupele rusești aflate pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la 30 august 1877 - a început la ora 18 și la el au luat parte militari din Regimentele 5 linie și 14 dorobanți, care au atacat reduta dinspre est și din Batalionul 2 vânători din Ploiești, condus de maiorul din miliții Al. Candiano-Popescu (cunoscut de noi, ca om politic liberal, din paginile precedente ale acestei lucrări) precum și din subunități ale Regimentului 16 dorobanți din Botoșani, care au atacat reduta dinspre sud-est, în cooperare cu trupele ruse. Seara, „pe cel mai înalt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Documente privind istoria României. Războiul pentru Independență, vol. VI, Ed. Academiei, București, 1953, p. 42), fiind propus de generalul Alexandru Cernat, comandantul armatei române de operații, la 3/15 septembrie 1877 pentru a fi înaintat la gradul de „locotenent-colonel în miliție“. El a fost decorat de țar cu ordinul Sf. Gheorghe clasa a IV-a, pentru eroismul de care dăduse dovadă în lupta de la 30 august/11 septembrie 1877, însuși împăratul Rusiei adresându-i-se cu cuvintele: „Ai comandat un batalion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și ne atrage atenția să nu-l citim „pe diagonală”. Din cînd în cînd uită să fie oficial și-i scapă mici adevăruri despre cele întîmplate acolo și pînă acolo: pe tren și la hotel au fost însoțiți de multă miliție; Nicu aplauda în silă; în convorbirile particulare principalul subiect l-a constituit moartea lui Petru Enache etc. La sfîrșit, l-a agățat pe Sp. să scrie editorialul numărului următor: „Hai, Vasile, că tu te pricepi! Nu uita să reiei ideea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de activiști, au fost trimise „pe teren” grupe de securiști și milițieni în civil (dar înarmați) să asculte ce zice populația, să descopere „înscrisurile dușmănoase” și (am aflat de la Tică Cincu) să intervină „acolo unde situația o cere”. Locotenent-colonel în miliția economică, Tică se teme de o izbucnire de revoltă a populației: „Cînd are să puhoiască odată, nu se știe ce are să se întîmple”. *Cum altfel decît elegante aș putea defini aceste versuri scrise de M. Bantaș, unul din prietenii lui Bacovia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
locale situația creată la Brașov, duminică 15 noiembrie, ziua alegerilor municipale, cînd grupuri de muncitori de la mai multe fabrici au fuzionat într-un convoi care a demonstrat prin fața Primăriei, cîntînd „Deșteaptă-te, române!” și strigînd lozinci potrivnice. Ar fi intervenit miliția și securitatea. Inițiatorii respectivei mișcări de protest vor fi judecați, probabil, ca „huligani”, iar o parte dintre muncitori vor fi trecuți să lucreze în minerit. Marți, cînd presa a publicat articole despre „strălucitul succes în alegeri al candidaților FDUS”, alarma
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]