6,060 matches
-
conduceau la două mesaje diferite, în funcție de cele două tipuri de mitologie, cea populară și cea a tehnocraților, în Pelerina, mitologia oamenilor înarmați cu logică nu va duce la niciun rezultat. Decriptarea care urmează codul lui Pantelimon, cod care uzează de mitologia lunii ("Greșelile de tipar și celelalte modificări aduse ediției originale și-ar putea găsi sensul ținându-se seama de indicațiile calendarului lunar"732) nu se realizează, Graalul nu este găsit. Descifrarea mesajului nu conduce nicăieri, salvator este actul hermeneutic în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
regăsește la Eliade prin vehicularea acelorași motive: călătoria, probele inițiatice, cucerirea condiției paradisiace (timpul abolit, ieșirea din timp), căderea în istorie, moartea, și devine inteligibilă și prin prisma conținuturilor mitofore ale numelor. Dacă literatura lui Eliade, privită ca fiică a mitologiei, tinde să recupereze beatitudinea din illo tempore, numele face parte din acest plan de recucerire a condiției paradisiace. Darul tinereții (fără de tinerețe, căci, în fapt, solzii au căzut de pe ochi) pe care personajul îl primește se situează în prelungirea problematicii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
îl îndeamnă să uite accidentalul, adică "tot ce ți s-a întâmplat și tot ce s-a întâmplat în vremea dumitale, pentru că iarăși te vei rătăci"887. Izvorul și chiparosul, drumul din dreapta, ca și "setea ucigătoare" au paralele în numeroase mitologii și geografii funerare, fiind vorba, după cum spune Eliade "de o moștenire comună imemorială, rezultat al speculațiilor milenare asupra extazurilor, viziunilor și răpirilor, aventurilor onirice și călătoriilor imaginare; moștenire, diferit valorizată, desigur, de diversele tradiții. Arborele lângă un izvor sau lângă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu care Rilke i-a revelat înțelesul mitului lui Orfeu"5. Acest argument din Jurnal îl împrumută și unuia dintre personajele sale, Maestrul Pandele din Nouăsprezece trandafiri care își dă seama că abordarea/ sarcina dramaturgului nu trebuie să fie interpretarea mitologiei antice din perspectiva istoriei moderne, ci prelungirea și completarea mitologiei antice "prin tot ce omul occidental a învățat în ultima sută de ani"). Imaginația creatoare fundează universurile paralele prin această poveste exemplară a arhetipului (personaje, teme, situații, imagini/simboluri arhetipale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
5. Acest argument din Jurnal îl împrumută și unuia dintre personajele sale, Maestrul Pandele din Nouăsprezece trandafiri care își dă seama că abordarea/ sarcina dramaturgului nu trebuie să fie interpretarea mitologiei antice din perspectiva istoriei moderne, ci prelungirea și completarea mitologiei antice "prin tot ce omul occidental a învățat în ultima sută de ani"). Imaginația creatoare fundează universurile paralele prin această poveste exemplară a arhetipului (personaje, teme, situații, imagini/simboluri arhetipale), iar structurarea realului pe mai multe niveluri permite existența pluralității
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
abordare mitologică, numele relatează despre moarte: Thanase (în proză, asociat ideii de spectacol, prin care moartea este anulată, traduce conceptul de "coincidentia oppositorum, model mitic"), Melania, Mavrodin; despre libertatea interioară (Elefterescu), despre strigoi în relație cu sărbătoarea Paștilor, valorificare a mitologiei românești (Pașchievici) etc. Numele asupra căruia își opresc atenția cei mai mulți exegeți este Ileana (cu variantele ei, Leana, Lena), un nume despre care Liviu Petrescu spunea că este "fără discuție, simbolic, cu atât mai mult cu cât este de fapt un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care își revendică etimologia de la latinescul Sanctae Dianae, a împrumutat numele sărbătorii creștine a Sfântului Ioan Botezătorul (Sanctus Dies Iohannis) cu care se suprapun aceste datini străvechi. Matei Călinescu care respinge derivarea etimologică a lexemului Sânziene din Sanctus Johannes, utilizează mitologia solstițială, stabilind corespondențe la nivelul etimologiei numelor, în Noaptea de Sânziene (din perspectiva mitologiei solstițiului, Sabinei Fânaru interpretează numele patronilor grădinilor de vară - Iancu și Enache - în care cântă Leana). Relația pe care o stabilește numele personajului feminin, Ileana, cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sfântului Ioan Botezătorul (Sanctus Dies Iohannis) cu care se suprapun aceste datini străvechi. Matei Călinescu care respinge derivarea etimologică a lexemului Sânziene din Sanctus Johannes, utilizează mitologia solstițială, stabilind corespondențe la nivelul etimologiei numelor, în Noaptea de Sânziene (din perspectiva mitologiei solstițiului, Sabinei Fânaru interpretează numele patronilor grădinilor de vară - Iancu și Enache - în care cântă Leana). Relația pe care o stabilește numele personajului feminin, Ileana, cu acest timp sacru face posibilă extinderea acestei grile de interpretare și la alte proze
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
strada Mântuleasa. Faptul că același radical care desemnează soarele este prezent atât în corpul fonetic al antroponimului, cât și în cel al sărbătorii, și că le regăsim alăturate în sintagma Ileana Sânziana (Cosânziana), precum și raportarea la cercetările mai vechi de mitologie și folclor despre mitul soarelui și al lunii susțin relaționarea numelui cu acest mit și proiectează povestea în rândul iubirilor imposibile. Ca o legitimare în plus, I.P. Culianu situează în momentul sacru al solstițiului de vară ""nunta" mitică, alchimică și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în plus, I.P. Culianu situează în momentul sacru al solstițiului de vară ""nunta" mitică, alchimică și mistică a Soarelui și Lunii, căci în acel moment intră soarele în semnul Cancerului, dominat de lună"13. Întruchipările mitologice ale numelor aparțin unei mitologii pe care o construiește Eliade, iar mitul (recreat) al soarelui și lunii este în acord cu ideea de transcendere a formelor populare, căutarea izvorului "din care s-a născut Miorița". Procedeul este intensificat în Noaptea de Sânziene, prin semnificația cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unul "manifest", "transparent, prin excelență fanic", un nume care nu ascunde nimic..." "Prea simplu chiar": Theodor, Constantin, William (În curte la Dionis). Adeseori, schimbarea numelui este în strânsă legătură cu schimbarea destinului. Dacă literatura lui Eliade, privită ca fiică a mitologiei, tinde să recupereze beatitudinea din illo tempore, numele face parte din acest plan de recucerire a condiției paradisiace. În Tinerețe fără de tinerețe, numele personajului trebuie raportat la momentul proiectatei sale morți - și a inevitabilei nașteri la o nouă viață care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la o nouă viață care începe cu duminica Învierii (Dominic >lat. dies dominicus sau dominica) când primește darul tinereții fără bătrânețe (Matei >ebr. matath "dar"). Un personaj-mit care "și-a relevat secretul mitului care-l obsedează, nu mai scapă" de "mitologia care i-a fost ursită". Sub povara numelui-mit, Elefterescu trebuie să-și asume mitologia prințului Siddharta (al cărui nume înseamnă "cel care și-a ajuns scopul"), Bodhisattva ("Ființa menită Trezirii"), "Trezitul" (buddha) pentru a-și cuceri libertatea interioară. Eliade folosește
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dominica) când primește darul tinereții fără bătrânețe (Matei >ebr. matath "dar"). Un personaj-mit care "și-a relevat secretul mitului care-l obsedează, nu mai scapă" de "mitologia care i-a fost ursită". Sub povara numelui-mit, Elefterescu trebuie să-și asume mitologia prințului Siddharta (al cărui nume înseamnă "cel care și-a ajuns scopul"), Bodhisattva ("Ființa menită Trezirii"), "Trezitul" (buddha) pentru a-și cuceri libertatea interioară. Eliade folosește mitonime pe care le recreează: Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei) în text, întruchipare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și Die traurige Witwe, și Jalea îi stă bine Electrei, și la Vedova...", în Uniforme de general, Manolache este chemat în clipa morții: "Manole, Manole, Meștere Manole...". În Domnișoara Christina numele personajului masculin păstrează semele macrogeneric (/uman/, /sex masculin/), mezogeneric (/mitologie/), microgeneric (/erou/) și îl respinge pe cel de al patrulea, semul specific/viteaz/ din numele personajului, prin ironia intertextuală: "viteazul nostru Egor"; raportarea la celebrul poem rusesc din secolul al XII-lea, despre cneazul Igor Sviatoslavici, anticipează eșecul final al
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
științelor limbajului, Editura Babel, București, 1996. Eliade, Mircea, "Arhetipuri și repetare", în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978. Eliade, Mircea, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, Europa, Asia, America...Corespondență, vol. III, R-Z, îngrijirea ediției și indice de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2004. Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han: studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Jurnalul portughez și alte scrieri, volumul I, Humanitas, București, 2006. Eliade, Mircea, Memorii (1907-1960), Humanitas, București, 1991, 1997. Eliade, Mircea, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, " Mitul eternei reîntoarceri", în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Morfologia religiilor. Prolegomene, Editura Jurnalul Literar, București, 1993. Eliade, Mircea, Nostalgia originilor. Istorie și semnificație în religie, Humanitas, București, 1994. Eliade, Mircea, Nuntă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Humanitas, București, 1992. Eliade, Mircea, 50 de conferințe radiofonice, 1932-1938, Editura Humanitas, București, 2001. Eliade, Mircea; Culianu, Ioan Petru, Dicționar al religiilor, Editura Humanitas, București, 1993. Evseev, Ivan, Cuvânt-simbol-mit, Editura Facla, Timișoara, 1983. Evseev, Ivan, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Editura Amarcord, Timișoara, 1998. Evseev, Ivan, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Editura "Amarcord", Timișoara, 1994. Fânaru, Sabina, Eliade prin Eliade, Editura Univers, București, 2003. Genette, Gérard, "Mimologiques, Voyage en Cratylie", Seuil, Paris, 1976, în românește de Alina Ledeanu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ion Creangă, București, 1978. Istoria literaturii române, vol. I., Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964. Istrate, Mariana, Numele propriu în textul narativ, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000. James, Henry, Desenul din covor, Editura Minerva, București, 1986. Kernbach, Victor, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1983. Kripke, Saul, Numire și necesitate, Editura ALL Educațional, București, 2001. Léonard, Martine; Nardout-Lafarge, Élisabeth, Le texte et le nom, XYZ Publishing, Montréal, 1996. Liiceanu, Gabriel, Încercare în politropia omului și a culturii, Editura Cartea Românească
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
stilisticii românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. Oancea, Ileana, Romanitate și istorie, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Oancea, Ileana, Semiostilistica, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. Ocinic, Mirela, "Lumi posibile, experiențe insolite", în Euphorion, nr. 5-6/ mai- iunie/2007. Olinescu, Marcel, Mitologie românească, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2004. Oltean, Ștefan, Lumile posibile în structurile limbajului, Editura Echinox, Cluj, 2003. Oltean, Ștefan, Introducere în semantica referențială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006. Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în structurile limbajului, Editura Echinox, Cluj, 2003. Oltean, Ștefan, Introducere în semantica referențială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006. Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996. Pamfile, Tudor, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997. Pamfile, Tudor, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910. Pânzaru, Ioan, Practici ale interpretării de text, Editura Polirom, Iași, 1999. Pavel, Toma, Lumi ficționale, Editura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Cornel, Mircea Eliade și literatura exilului, Editura Viitorul Românesc, București, 1995. Vinereanu, Mihai, Dicționar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo- europenistică, Alcor Edimpex, București, 2008. Vodă-Căpușan, Maria, Mircea Eliade - spectacolul magic, Editura Litera, București, 1991. Vulcănescu, Romulus, Mitologia română, Editura Academiei RSR, București, 1987. Vultur, Ioan, Narațiune și imaginar. Preliminarii la o teorie a fantasticului, Editura Minerva, București, 1987. Zafiu, Rodica, "Păcatele Limbii: "Românache", "străinache"", în România literară, nr. 10 / 2001, articol disponibil la adresa web http://www.romlit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Editura Humanitas, București, 2000, p. 109. 3 Ibidem, p. 99. 4 Ibidem, p. 118. 5 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 166. 6 Idem, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 137-138. 7 Idem, Jurnal, vol. I, Humanitas, București, 1993, p. 459. 8 Florin Țurcanu, Mircea Eliade: prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2005, p. 272. 9 Mircea Eliade, Europa, Asia, America... Corespondență, vol. III, R-Z, îngrijirea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit, pp. 54-55. 16 Ibidem, p. 61. 17 Constantin Noica, op. cit., p. 176. 18 Mircea Eliade, Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1991, 1997, pp. 114-115. 19 Idem, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 31. 20 Idem, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 11. 21 Florin Țurcanu, op. cit., p. 32. 22 Interviul a fost acordat de către Alain Paruit, Martei Petreu și lui Ion Vartic în mai 1999 la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
23 Idem, Jurnal, Editura Humanitas, București, 1993, p. 385. 24 Idem, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 142. (Analizând La țigănci, Ștefan Borbély, op. cit., p. 112, observă construirea minuțioasă a scenariului, atenția acordată detaliilor glisajului fantastic "ca și cum Profesorul de mitologie comparată l-ar veghea mereu pe artist, pentru a-i reaminti că marele model al genului, Edgar Allan Poe a fost în sinea lui, înainte de a se exprima ca literat, un geometru". Nuvela are "structura unui rit corectiv de esențializare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
66 Florin Țurcanu, op. cit., pp. 125-126. 67 Matei Călinescu, op. cit., pp. 165-166 (nota 14). 68 Ștefan Borbély, op. cit., p. 45. 69 Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 225. 70 Idem, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 157. 71 Ibidem, p. 189. 72 Ibidem, p. 190. 73 Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 139. Într-o scrisoare adresată lui Stig Wikander, din 22 iulie 1951, Mircea Eliade vorbește
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]