4,496 matches
-
lucrat la Sanatoriul din Brad până în anul 1962, apoi la Moroeni (1962-1964), Balotești (1964-1978) și la Spitalul Vitan-Bârzești (din 1978 până la sfârșit). În toate aceste unități chirurgicale și de ftiziologie, Doctorul Ivașcu a lăsat o amprentă organizatorică de excepție. A modernizat clădirile, dotările părților hoteliere și, nu în ultimul rând, sălile de operație. A fost un tehnician desăvârșit, efectuând un număr impresionant de intervenții chirurgicale pe torace, majoritatea extrem de dificile. În anul 1969, a reușit primul autotransplant pulmonar prin reimplant lobar
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
În tinerețe a întruchipat pe scenă roluri de referință din dramaturgia românească. A compus muzică și a scris versuri. Aceste aptitudini artistice au fost prezente și în manualitatea chirurgicală de excepție, precum și amenajarea interioarelor din spitalele pe care le-a modernizat și construit cu un bun gust și un rafinament desăvârșit. Cu o nobilă modestie nu-i plăcea să fie lăudat. După numirea domnului Dr. Stelian Ivașcu ca Director al Sanatoriului Balotești, județul Ilfov, această unitate a devenit una de primă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și Alecu Rășcanu și Dumitru Vasiliu în postura de candidați. S-au luat măsuri importante din punct de vedere edilitar și urbanistic: s-au aliniat străzile, s-a organizat piața centrală publică, s-a înființat o grădină publică, s-au modernizat prăvăliile pentru desfacerea mărfurilor, s-au luat măsuri pentru iluminatul public (cu fanaragii), s-a organizat binalele împotriva incendiilor. În anul 1861 s-a organizat un serviciu pentru curățirea coșurilor, s-au strămutat cimitirile la marginea orașului. Tot în această
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
meritorie activitatea corpului de inspectori format din; dr. Zavate Teodor - probleme organizatorice, dr. Ciobotaru Leonida - probleme ocrotirea mamei și copilului (ajutat de asistenții Sechel Maria și Jitărașu Silvia). Dr. Nicolae Bârlădeanu, dr. Constantin Voinescu, dr. Iorgu Arnăutu (1980 1984): se modernizează unele secții, se înființează gospodăria anexă a spitalului, se ameliorează aspectul interior și exterior al spitalului prin amenajarea holurilor, parcului, aleilor cu amenajări florale și peisagistice inclusiv cele două busturi ale înaintașilor noștri în domeniul chirurgiei și pregătirii moașelor (Nicolae
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
servicii în modernizarea spitalului și dotarea lui. Considera că medicul trebuie să fie un „doctus” adică un cunoscător a celor mai noi și avansate metode de diagnostic și tratament pe care să le introducă în practica medicală. A restructurat și modernizat funcționalul spitalului, a dotat și modernizat sala de operații la nivel european (ulterior în semn de recunoaștere sala îi va purta numele), a pus bazele laboratorului de analize medicale și serviciului de radiologie. Clinician desăvârșit, cercetător pasionat, este autorul a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
lui. Considera că medicul trebuie să fie un „doctus” adică un cunoscător a celor mai noi și avansate metode de diagnostic și tratament pe care să le introducă în practica medicală. A restructurat și modernizat funcționalul spitalului, a dotat și modernizat sala de operații la nivel european (ulterior în semn de recunoaștere sala îi va purta numele), a pus bazele laboratorului de analize medicale și serviciului de radiologie. Clinician desăvârșit, cercetător pasionat, este autorul a numeroase lucrări științifice publicate în Analele
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
avea totuși o altă meserie, pe aceea de preot, nu era un fapt întâmplător.” (13, p. 84 ) Primii pași în domeniul didactic îi face Ion Creangă înscriindu-se la Școala Preparandală din Iași, reorganizată de T. Maiorescu, care dorea să modernizeze învățământul pedagogic românesc. Astfel, întâlnim numele său, la 4 ianuarie 1864, între cei 22 de elevi ce începeau cursurile acestei școli. Creangă împlinea 27 de ani, avea deja familie, soție și copil și activa drept diacon în rândul clericilor. La
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la înnoirile domeniului pe plan european (de altfel făcuse mai multe stagii în servicii chirurgicale pariziene); îmbunătățește practici specifice noului său domeniu: rahianestezia la copii, rahisinteza pentru morbul lui Pott, artrodezele în coxalgia copilului, osteosinteza în ortopedia pediatrică. Clinica se modernizează: se separă secția septică de cea aseptică; sunt funcționale 3 săli de operație, fiecare dotată cu instalație proprie de sterilizare și sală de anestezie, sunt amenajate săli pentru aparate gipsate, serviciul de radiologie, săli de gimnastică și mecanoterapie. Se acordă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a surprins în plină activitate: a murit în spital, în serviciul pe care îl conducea, serviciu cu care se identificase [29]. Urmează o perioadă mai puțin fastă pentru chirurgia pediatrică bucureșteană. Deși în 1959 se renovează întregul spital și se modernizează Clinica de Chirurgie, dezvoltarea nu mai ține pasul cu progresul tehnic și organizatoric european. În perioada 1948-1961 contemporan frământărilor de reorganizare a rețelei sanitare în viziunea noii conduceri a statului - clinica este condusă de Conferențiarul Filip Gottelieb, personalitate a chirurgiei
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
etapa anilor 1959-1965 poate fi considerată etapa redresării sanitare, după starea sanitară precară în care se găsea România după al Doilea Război Mondial, etapa anilor 1965-1980 poate fi considerată etapa modernizării și perfecționării domeniului ocrotirii sănătății (atât cât a fost modernizat și perfecționat). Încercările de a îmbunătăți și perfecționa asistența medicală, de a stabili noi linii directoare (în acest domeniu) ale politicii partidului, au făcut obiectul unei plenare a Comitetului Central al P.C.R. Directivele acestei plenare, care s-au dorit a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a devenit competitivă cu cele mai performante clinici din București și din țară. Urmând un nou concept de dezvoltare al cardiologiei, compatibil cu normele europene unele compartimente s-au dezvoltat, altele au fost nou înființate. A. Evident că s-au modernizat în primul rând, printr-o amenajare și dotare corespunzătoare, secția și cele două terapii intensive coronariene care au fost dotate cu stații de monitorizare centrală plus monitoare performante unele având opțiuni pentru monitorizarea hemodinamică invazivă. Există două astfel de module
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și traumatologie, clinica de neurochirurgie, secția de cardiologie, compartimentul de chirurgie plastică și reparatorie, compartimentul de chirurgie vasculară, compartimentul de chirurgie toracică, unitatea de primiri urgențe (UPU). Odată cu transformarea spitalului, are loc și schimbarea Policlinicii „Sf. Pantelimon”, care s-a modernizat în timp, astfel că, în 1995, s-au desprins din ea cabinete de medicină generală, iar în 1999, odată cu transformarea ei în Ambulatoriul Spitalului de Urgență „Sf. Pantelimon” își desfășoară activitatea cabinete de medicină internă și cardiologie, chirurgie generală, gastroenterologie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în alte române ale ciclului zolist. Confruntarea textelor și imaginilor este impusă și de epocă cercetată, care favorizează dialogul între literatura și artele plastice. Reprezentările scrise, pictate sau de altă natură, formează un ansamblu complex și polisemic 36. Imaginile se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la sacru la profan. Anne Higonnet [2002, p.304] consideră că există o anumită dinamică a schimbării tematice și de forma a arhetipurilor, legată de perioadele de criză ale secolului, una către anul 1860, cealaltă la sfârșitul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tablouri: Le bain de Mary Cassant (o burgheza scăldându-și fiica întruchipare a maternității, marchează declinul subiectelor religioase în arta), Liberté guidant le peuple de Delacroix (incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție). Ele se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la religios la profan (Judith de Gustav Klimt) [2002, p.335-339]. Nouă cultură a imaginilor și difuzarea lor transforma Fecioara Maria, actrițele, modistele, modelele pictorilor în idoli, mituri, vedete. Odată cu inventarea fotografiei, acest proces ia amploare. Publicitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un film surd. Temele de propagandă în cinematograful deceniului 6 sunt : - Colectivizarea, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor” (În sat la noi, Mitrea Cocor, Desfășurarea, O mică întâmplare). - Lupta entuziastă a tinerilor cu natura pentru moderniza rea României, la chemarea și sub conducerea Partidului (Răsună valea, Brigada lui Ionuț, Erupția). - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor” (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Viața nu iartă, Mingea, Valurile Dunării, Furtuna). - Frăția de arme româno-sovietică (Mitrea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu pare să aibă drept rezultat pînă în prezent diminuarea ponderii factorilor politici ai comunicării electorale. I. Campania electorală, comunicarea și construirea realității politice Atenția acordată campaniilor electorale s-a accentuat și s-a deplasat, în măsura în care spațiul public s-a modernizat. Această modernizare a încurajat ideea că atitudinile și comportamentele politice ar putea fi modificate într-un interval mai scurt decît s-ar fi crezut în trecut. Într-adevăr, studiul campaniilor, așa cum a fost imaginat în perioada postbelică, s-a schimbat
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
tuturor interpretărilor aflate în circulație, fie că provin de la candidați, de la persoanele supuse sondajului, de la mijloacele media, de la forțele politice sau de la orice alt participant la coproducția realității electorale. II. Modernizarea practicilor și permanența factorilor politici Campaniile electorale s-au modernizat sub influența mediatizării vieții politice și a tehnicilor de comunicare. Totuși, acest fapt nu implică permanența factorilor politici care își păstrează poziția primordială în opțiunile strategice. În cadrul strategiilor de comunicare, situația actuală determină coexistența mijloacelor tradiționale și a celor moderne
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în alocuțiuni inserția de videograme realizate pe cheltuiala candidaților, avînd o cotă de 30% din volumul intervenției, proporția mergînd spre 40% în reglementările CNCL pentru alegerile prezidențiale din 1988. Cu această ocazie îndeosebi, inovația formală, justificată prin interesul de a moderniza expresia electorală, a făcut obiectul unei largi utilizări.59 În afară de comunicarea celor angajați în campanie și de mijloacele de propagandă oficiale, actanții politici sînt înclinați să utilizeze în acțiunile lor și mijloacele de informare ca pe niște vectori specifici strategiilor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
că este vorba despre modelarea imaginii personale a celui ales, de construirea sau consolidarea identității teritoriului cu precădere departamental sau regional, despre stabilirea sau consolidarea rețelelor de comunicare și informare (Politix, L'espace du local). Suporturile comunicării locale s-au modernizat încă din vremea crainicului care asigura concordanța între cuvîntul statului și cuvîntul local 69. De la buletinul municipal la ziarul electronic, de la afișaj la telematică, de la video la radio și la televiziunile locale, au fost întrebuințate toate instrumentele din trusa de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
munca structurilor specializate interne în cadrul colectivităților teritoriale 71. Buletinele municipale și-au făcut apariția în anii șaizeci. Zece ani mai tîrziu au fost create, în marile orașe, primele servicii de informare. În anii optzeci, acestea s-au generalizat, s-au modernizat, și-au consolidat pozițiile, mijloacele financiare, extinzîndu-se în rîndurile unor noi colectivități. Cu toate acestea, funcțiile comunicării locale nu sînt întotdeauna descrise cu aceiași termeni. Pentru unii, informația municipală are trei forme esențiale, în funcție de care municipalitatea consiliază, informează publicul și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
postindustrială Procesul dezvoltării de la agricultură la societățile industriale este frecvent denumit modernizare. Modernizarea desemnează schimbările economice, sociale și culturale care se produc când societățile preindustriale fac tranziția la o societate industrială avansată. În ziua de astăzi multe națiuni s-au modernizat și multe altele lucrează din greu pentru a face acest lucru. Mai mult, asistăm la trecerea unor țări spre ceea ce se numește societate postindustrială. Societatea postin-dustrială este o societate dominată de producția bazată pe tehnologia înaltă și care alocă resurse
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socială și de a avea succes; * interes puternic față de problemele comunități atât pe plan local cât și național, dar și față de problemele internaționale. 12.4. Revoluția industrială și dezvoltarea inegală Mulți oameni se pot întreba: De ce unele țări s-au modernizat înaintea altora? De ce țările lumi a treia nu au urmat pattern-urile țărilor industrializate? Perspectiva pe termen lung ne oferă răspunsuri la asemenea interogații. Bazându-ne doar pe "revoluția neolitică" schimbarea de la vânătoare și cules la agricultură nu găsim nici un
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
industrial este cu atât mai interesant, întrucât satisface atât criteriul etnic, cât și pe cel confesional. Totuși, potrivit exigențelor identitare naeionesciene, politicianul care a "construit armătura statului românesc modern" este relegat în categoria reziduală a "bunilor români" datorită faptului că, modernizând societatea românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică a cărturarului ardealean. Chiar dacă salută existența statului național român, Bărnuțiu îl consideră incomplet fără includerea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu are nici o valoare, firește, fiind un simplu comentariu cu pretenții medicale asupra unor fapte cunoscute. Dar, oricum, pretindem să vedem facsimilul. Și apoi curios lucru! Se afirmă că ms. e așternut cu „vocabular vechiu”, motiv pentru care a fost modernizat. Textul însă pare a conține informații recente și este așa de omogen amestecat cu comentariul d-lui Potra, încât nu știi care e contribuția unuia și care a altuia. Nu altfel proceda Octav Minar, care publica texte filozofice eminesciene „din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chiar greșeala prefacerii lui cresc În verb tranzitiv, din rațiuni poetice, fiindcă metric se putea foarte bine zice „basmelor copite cresc” (apud Funeriu, 1995, p. 19). Multe erori de transcriere se datorează punctuației. Uneori, se impune ca aceasta să fie modernizată, fiindcă au fost introduse reguli ulterioare redactării textului original. Editarea modernă trebuie să aducă la zi ortografia. I. Funeriu ilustrează un caz din Luceafărul: Iar tu, Hyperion, rămâi Oriunde ai apune... Cere-mi cuvântul meu dentâi - Să-ți dau Înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]