5,106 matches
-
Aimé Martin 36. Evident, "multitudinea" nu e un concept filtrat de filosofia timpului, ci un loc comun preluat ca un decalc din franceză. Cel mai frecvent figurează în sintagme fixe în care importul se simte ușor: "multitudinea vilă" sau "coteria multitudinii". E un neologism cu aer de barbarism care denumește mulțimea. În manuscrisele pe care Aurel Sasu le-a publicat sub titlul de Istoria literaturii, scrise în jurul lui 1844-1848, și care trebuiau să constituie conținutul unui curs, în cea mai mare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scrise în jurul lui 1844-1848, și care trebuiau să constituie conținutul unui curs, în cea mai mare parte obținut prin prelucrarea unor surse străine, termenul apare în contexte în care e vorba de abilitatea oamenilor politici de a păcăli masele ("amețesc multitudinile oarbe") sau de capacitatea artiștilor de a crea senzația falsă a notorietății ("bietul vulg sau vila multitudine îi crede oameni mari")37. Nu e, în mod evident, o noțiune pozitivă. Heliade Rădulescu tratează cu neîncredere asocierea primitivă a indivizilor, subliniind
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
obținut prin prelucrarea unor surse străine, termenul apare în contexte în care e vorba de abilitatea oamenilor politici de a păcăli masele ("amețesc multitudinile oarbe") sau de capacitatea artiștilor de a crea senzația falsă a notorietății ("bietul vulg sau vila multitudine îi crede oameni mari")37. Nu e, în mod evident, o noțiune pozitivă. Heliade Rădulescu tratează cu neîncredere asocierea primitivă a indivizilor, subliniind, în mod previzibil, ignoranța lor. Termenul rezistă totuși în vocabularul criticului. Într-un context în care e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mod previzibil, ignoranța lor. Termenul rezistă totuși în vocabularul criticului. Într-un context în care e vorba de consultarea corpului social (Heliade Rădulescu vizează multele consultări publice din Țările române după 1859: Unirea, forma de guvernământ, reformele lui Cuza etc.) "multitudinea" apare insistent pentru a denumi incompetența maselor. Criticul vorbește despre "multitudini care nu știu ce să dorească"38 sau, într-o formulare și mai explicită: "făcură apel la multitudini, la toți câți nu știa nici ce este justiția sau dreptatea, ca să-și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un context în care e vorba de consultarea corpului social (Heliade Rădulescu vizează multele consultări publice din Țările române după 1859: Unirea, forma de guvernământ, reformele lui Cuza etc.) "multitudinea" apare insistent pentru a denumi incompetența maselor. Criticul vorbește despre "multitudini care nu știu ce să dorească"38 sau, într-o formulare și mai explicită: "făcură apel la multitudini, la toți câți nu știa nici ce este justiția sau dreptatea, ca să-și dea acele populațe votul sau părerea"39. Până aici reflecția lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din Țările române după 1859: Unirea, forma de guvernământ, reformele lui Cuza etc.) "multitudinea" apare insistent pentru a denumi incompetența maselor. Criticul vorbește despre "multitudini care nu știu ce să dorească"38 sau, într-o formulare și mai explicită: "făcură apel la multitudini, la toți câți nu știa nici ce este justiția sau dreptatea, ca să-și dea acele populațe votul sau părerea"39. Până aici reflecția lui Heliade Rădulescu nu diferă fundamental de aceea a contemporanilor săi. Toți pașoptiștii pleacă în acțiunea de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și "strângere a patriei". "Poporul" urmează să opereze o conversie radicală a unui corp social alcătuit din multiple voințe divergente, într-un corp social care se exprimă printr-o singură voință. Heliade Rădulescu caută însă altceva - nu o suprimare a multitudinii, ci o educare a ei: "Cu toate aceste încercări și machinațiuni diabolice, după ce tiranul și oligarhii se conving că timpul nu stă, ci pasă și tot pasă înainte și multitudinile încep a se lumina și a-și cunoaște erorile, că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
voință. Heliade Rădulescu caută însă altceva - nu o suprimare a multitudinii, ci o educare a ei: "Cu toate aceste încercări și machinațiuni diabolice, după ce tiranul și oligarhii se conving că timpul nu stă, ci pasă și tot pasă înainte și multitudinile încep a se lumina și a-și cunoaște erorile, că încep a avea conștiință de sine și de drepturile lor la vot, atunci încep a cede"42. În vreme ce "poporul" reprezintă soluția de ruptură, Heliade Rădulescu alege o soluție de continuitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lumina și a-și cunoaște erorile, că încep a avea conștiință de sine și de drepturile lor la vot, atunci încep a cede"42. În vreme ce "poporul" reprezintă soluția de ruptură, Heliade Rădulescu alege o soluție de continuitate, care prelungește condiția multitudinii pe un alt palier de acțiune socială. Ceea ce își imaginează e o societate românească ideală bazată pe număr, ca expresie a multiplicității ireductibile: "unirea, spune el, este ca orice număr nemărginit. Când zicem unire între două, trei, patru, cinci... milioane
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu riscul de a decontextualiza afirmațiile lui Heliade Rădulescu. "Multitudinea" e în prezent un concept al creativității. Pentru că îl eliberează pe individ de o identitate politică, multitudinea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu riscul de a decontextualiza afirmațiile lui Heliade Rădulescu. "Multitudinea" e în prezent un concept al creativității. Pentru că îl eliberează pe individ de o identitate politică, multitudinea îi dă șansa să își exploreze posibilitățile, să își realizeze simultan latențe multiple. În vreme ce "poporul" e o unitate stabilă, multitudinile sunt mereu în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu riscul de a decontextualiza afirmațiile lui Heliade Rădulescu. "Multitudinea" e în prezent un concept al creativității. Pentru că îl eliberează pe individ de o identitate politică, multitudinea îi dă șansa să își exploreze posibilitățile, să își realizeze simultan latențe multiple. În vreme ce "poporul" e o unitate stabilă, multitudinile sunt mereu în devenire, capabile, cu resurse de dezvoltare 51. De aceea, multitudinea nu ține numai de o teorie politică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Heliade Rădulescu. "Multitudinea" e în prezent un concept al creativității. Pentru că îl eliberează pe individ de o identitate politică, multitudinea îi dă șansa să își exploreze posibilitățile, să își realizeze simultan latențe multiple. În vreme ce "poporul" e o unitate stabilă, multitudinile sunt mereu în devenire, capabile, cu resurse de dezvoltare 51. De aceea, multitudinea nu ține numai de o teorie politică, ci și de o teorie economică: denumește un mod de producție a valorii legat de muncile eterogene, prin activități multiple
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
eliberează pe individ de o identitate politică, multitudinea îi dă șansa să își exploreze posibilitățile, să își realizeze simultan latențe multiple. În vreme ce "poporul" e o unitate stabilă, multitudinile sunt mereu în devenire, capabile, cu resurse de dezvoltare 51. De aceea, multitudinea nu ține numai de o teorie politică, ci și de o teorie economică: denumește un mod de producție a valorii legat de muncile eterogene, prin activități multiple și necoordonate. Una dintre ideile centrale propuse de reflecția asupra multitudinii a fost
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
De aceea, multitudinea nu ține numai de o teorie politică, ci și de o teorie economică: denumește un mod de producție a valorii legat de muncile eterogene, prin activități multiple și necoordonate. Una dintre ideile centrale propuse de reflecția asupra multitudinii a fost utilizarea timpului liber ca timp productiv 52. Pentru că timpul liber e acel timp în care individul își explorează tendințele plurale și divergente, în care își permite să asume mai multe roluri - să scrie blog, să întrețină activitatea pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pentru că timpul liber e acel timp în care individul își explorează tendințele plurale și divergente, în care își permite să asume mai multe roluri - să scrie blog, să întrețină activitatea pe rețelele de socializare, să se implice în voluntariat etc. "Multitudinea" este în prezent una dintre modalitățile foarte importante de a posibiliza acțiunea umană, de a face dintr-o populație automatizată, cu ritmuri mecanice, o masă de singularități capabile, creatoare de valori 53. În acest context cred că trebuie înțeles efortul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a face dintr-o populație automatizată, cu ritmuri mecanice, o masă de singularități capabile, creatoare de valori 53. În acest context cred că trebuie înțeles efortul lui Heliade Rădulescu de a defini o societate a singularităților radicale prin reprezentarea unei "multitudini". Din acești indivizi, care își revendică dreptul la libertatea alegerii și care refuză supunerea la o voință comună, emană "puterea". Corpul social plural coincide de fapt cu corpul creator al națiunii, cu dispoziția ei "capabilă", în stare să producă literatură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a "poporului". Așa cum subliniază în câteva împrejutări, unificarea societății într-o singură voință amenință latențele creatoare: criticul le va reproșa contemporanilor săi că prin gesturile lor de omogenizare pun în pericol existența "inteligențelor" și a "capacităților"55. Să privim alegerea "multitudinii" și din unghiul poeticii. În acel moment de început al culturii române există o relație strânsă, aproape un determinism, între reprezentările politice și producția literaturii române. "Poporul", figura socială pe care Heliade Rădulescu o respinge, avea să se impună ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca reprezentare privilegiată a productivității colective care nu e numai anonimă, ci și mai ales unitară. Descoperirea folclorului și succesul rapid pe care l-au avut culegerile de poezie populară după 1849 au jucat în această privință un rol important. "Multitudinea" a rămas aripa stângă, posibilitatea nedezvoltată și refulată de figurare a instanței productive. Putem să ne explicăm această "uitare" prin strategia perdantă a criticului, care a evitat mereu să lege reprezentările sociale de concretul literaturii române, de autorii și de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
criticului, care a evitat mereu să lege reprezentările sociale de concretul literaturii române, de autorii și de grupările existente. Nu a existat în epoca lui Heliade Rădulescu - și sub îndrumarea lui Heliade Rădulescu - niciun succes public comparabil cu poezia populară. "Multitudinea" nu a putut să își revendice un teritoriu al noii literaturi așa cum a făcut "poporul". În fond, ceea ce s-a jucat (și s-a pierdut) în această confruntare dintre cele două reprezentări ale corpului social a fost o șansă de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dar perceptibili numai în grup. Pentru că trebuie să observăm că apologia individualității din scrierile lui Heliade Rădulescu nu admite și o figură a "alesului" - a celui care este atât de individualizat încât e fără egal. Concepută ca egalitate a unei multitudini superioare, genialitatea nu tolerează supremația unui singur ins. Ea funcționează pe baza unui spirit de corp, ca o singularitate care nu acționează decât în grup. Ori toți, ori niciunul. Heliade Rădulescu putea accepta consacrarea simultană a unui front de talente
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trebuie să se homerizeze, să întrețină cu cultura română raportul pe care Homer, Hesiod, Herodot îl au cu cultura universală - să devină, altfel spus, oameni-funcție. Nu e clar care sunt "genurile" reprezentate de fiecare în parte, nici modul în care multitudinea de personalități își împart și saturează domeniul culturii române. În mod sigur însă, contează ca antonomaza să fie realizată în material autohton, nu străin. În același articol despre "decăderea" literaturii române, Heliade Rădulescu denunță utilizarea antonomazelor de import, faptul că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dincolo de toate reperele vieții literare, prin ele se exprimă energiile unei mase sociale ce debordează toate granițele "literarului". Asta, cred, e semnificația, într-un plan mai general, a traseului de reflecție care îl poartă pe Heliade Rădulescu de la preocuparea pentru multitudine până la entuziasmul în fața modelului generațional. Faptul că pentru el generația e răspunsul la o întrebare legată de productivitatea nediferențiată a unui popor tânăr ne oferă o perspectivă asupra forțelor primare mobilizate în literatură, în care mecanica biologică, pasul regulat al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
descrie inconstant o asemenea condensare de fibre circulare ce constituie sfincterul lui Mirrizzi. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CĂILOR BILIARE VASCULARIZAȚIA ARTERIALĂ Irigația arterială a colecistului este asigurată de artera cistică, ramură din artera hepatică dreaptă. În funcție de originea arterei cistice există o multitudine de variante anatomice care trebuie cunoscute de chirurgii biliari. În circa 20% dintre cazuri, artera cistică este situată în afara triunghiului Calot, având diverse origini din: artera hepatică dreaptă în stânga canalului hepatic, din artera hepatică stângă, din artera gastro-duodenală sau din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul ce s-a aflat mai gios de Roman, la naruiturile unei cetăți, de mare cât șiștacii cei de patru bani leșești, ce mai osos de aramă roșie, și chipul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]