6,179 matches
-
în lume, Același Mereu același Care în Același-ul sămânței sale pierde Ca o untură împuțită asemenea unei diarei, Acesta-i președintele O regulă Un ordin regulat Președintele este comandantul suprem al digestiei Un ordin este mereu la fel La fel de nevăzut Dumnezeu este o digestie fără intestine Este o pieliță de cârnat invizibilă și fără dureri Și crampe mizerabile nu are nimeni din cei împinși în cârnatul Cerului. Pe Sepp cel Împuțit nici măcar nu l-au gătit Nici un adaus cald la
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să nu lucreze, spre a proslăvi precum se cere duminica ce vine.”512 Se crede cu tărie în existența unei vieți „de dincolo” și a unor pedepse destinate celor răi, dar dragostea rămâne întotdeauna în afara oricărei condamnări, căci ea guvernează nevăzut întregul univers boccaccesc sau chaucerian, este cea mai puternică dintre legături - vinculum vinculorum 513. Purgatoriul este amintit ca un spațiu de penitență tranzitoriu (un stareț reușește să o convingă pe o femeie credulă că doar ajungând aici și apoi înviind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vrăjitor, fiindcă doar magia putea rezolva imposibila cerință impusă de Dorigena, iar acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221 reușește să facă stâncile nevăzute. Femeia, pusă în fața situației împlinite, își manifestă disperarea, se căiește de făgăduința făcută și preferă mai bine moartea, decât necinstea: „Dar nu e dintr-ales: mai bine moarte/ Decât să cad cu trupu-ntru păcat,/ Sămproșc cu tină numele mi curat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
47. 994 Roberta Milliken, art. cit., pp. 193-194. (trad. n.) 995 „foarte înspăimântată” Giovanni Boccaccio, Il Filostrato, ed. cit., p. 12. 996 „într-o furie șovăielnică” Ibidem. 268 pentru Cresida un adevărat fundal, care o obsedează și care o amenință nevăzut, sporindu i astfel insecuritatea, teama.997 Dar frica ei constantă este îndreptățită și cunoaște mai multe nuanțe: Cresida se teme de singurătate, de îmbătrânire, de moarte, de dragoste, de ostilitatea celorlalți, de tot ceea ce poate reprezenta o amenințare, de lucrurile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a Întâmplat ca Hieron să moară la Siracuza, s-a mirat. Iar eu am Început să evoc o serie de miracole asemănătoare. De pildă, cel cu privire la Hieron Spartanul 2, Înaintea sfârșitului său petrecut la Leuctra. (F) Totașa, s-au făcut nevăzute stelele șasteresț consacrate de Lysandros după bătălia de la Aigos-Potamoi3. Statuia din marmură a aceluiași Lysandros s-a acoperit În Întregime cu ierburi și buruieni, și Încă În așa măsură că i s-a acoperit și fața4. Pe vremea catastrofelor care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
oarecare sau un atribut pe care Înainte nu-l aveau, ci ele Își păstrează mereu aceleași facultăți, care sunt Însă Întru câtva diminuate, atunci când se produce amestecul cu un corp; În acest caz, unele dintre aceste facultăți se fac total nevăzute și rămân ascunse; iar altele slăbesc din putere și se Întunecă, devenind lâncede și Încetinite, Întocmai privirii ce răzbate cu greu prin ceață sau (F) aidoma pașilor afundați În mâl. Ele au nevoie de Îndelungă Îngrijire pentru a prinde iarăși
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și moralitatea Vizibil și invizibil Pentru managerul artificial, procesele de management și planificare, organizare, acțiunile de personal, directivarea și controlul pot fi, fiecare, precis definite și analizate. Managerul natural urmărește adevărul ce se află În spatele Înțelepciunii convenționale, adică În lumea nevăzută, În spatele percepțiilor zilnice. Plan și concepte Managerul artificial Își desfășoară gândurile și acțiunile sale În cadrul unui plan strategic ce determină direcția pe termen lung. Managerul natural Își desfășoară gândurile și acțiunile sale În cadrul unei concepții de afacere, plasând organizația Într-
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Managementul și mediul Tangibil și intangibil Managerul artificial trăiește Într-o lume a realității obiective ce poate fi văzută, auzită, atinsă și simțită: oameni, bani, mașini, materiale. Managerul natural recunoaște forțele invizibile, lumea naturală fiind o interacțiune Între văzut și nevăzut, Într-un sistem viu, indivizibil. Parte și Întreg Managerul artificial privește procesul managerial În părți, În procese și activități separate. Managerul natural concepe procesul managerial ca un tot. El crede că esența managerială se pierde, dacă ne referim doar la
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
să nu lucreze, spre a proslăvi precum se cere duminica ce vine.”512 Se crede cu tărie în existența unei vieți „de dincolo” și a unor pedepse destinate celor răi, dar dragostea rămâne întotdeauna în afara oricărei condamnări, căci ea guvernează nevăzut întregul univers boccaccesc sau chaucerian, este cea mai puternică dintre legături - vinculum vinculorum 513. Purgatoriul este amintit ca un spațiu de penitență tranzitoriu (un stareț reușește să o convingă pe o femeie credulă că doar ajungând aici și apoi înviind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vrăjitor, fiindcă doar magia putea rezolva imposibila cerință impusă de Dorigena, iar acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221 reușește să facă stâncile nevăzute. Femeia, pusă în fața situației împlinite, își manifestă disperarea, se căiește de făgăduința făcută și preferă mai bine moartea, decât necinstea: „Dar nu e dintr-ales: mai bine moarte/ Decât să cad cu trupu-ntru păcat,/ Sămproșc cu tină numele mi curat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
47. 994 Roberta Milliken, art. cit., pp. 193-194. (trad. n.) 995 „foarte înspăimântată” Giovanni Boccaccio, Il Filostrato, ed. cit., p. 12. 996 „într-o furie șovăielnică” Ibidem. 268 pentru Cresida un adevărat fundal, care o obsedează și care o amenință nevăzut, sporindu i astfel insecuritatea, teama.997 Dar frica ei constantă este îndreptățită și cunoaște mai multe nuanțe: Cresida se teme de singurătate, de îmbătrânire, de moarte, de dragoste, de ostilitatea celorlalți, de tot ceea ce poate reprezenta o amenințare, de lucrurile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Vodă își satisface iubitul, astrolog italian, pe o plută, pe lacul Mogoșoaia. Acesta, infidel, organizează o partidă colectivă de sex în care se lasă în voia unor beizadele pe o podea acoperită de flori. Principele, prevenit de serviciile secrete, asistă nevăzut la scenă și se răzbună pe participanți omorându-i prin îngheț. Messerul e cruțat, dar când recidivează, voievodul se mânie rău și îi împlântă un pește viu în zona păcatului, ucigându-l. Scene de amor lesbian și de masturbare feminină
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
basm hilar pe care un mare scriitor nu a ezitat să îl semneze. În Delirul al aceluiași Preda, Șetefan al lui Parizianu ajunge corespondent de război pe frontul de Est și avem ocazia să aflăm câte ceva și despre această parte nevăzută a conflagrației. Deși, nefiind la război precum Camil Petrescu, nu izbutește o descriere prea interesantă. Mai teribile încă sunt isprăvile din romanele lui Laurențiu Fulga dintre care unul foarte gros, Eroica, este absolut cumplit prin lipsa oricărui raport între personaje
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
299 Coordonate bârlădene Coordonate bârlădene revistă literară a fost editată la Bârlad în august 1970 de Casa de Cultură a Sindicatelor și Cenaclul literar „Al. Vlahuță” În articolul inaugural se explică geneza numelui revistei chemate să adune în poezie „firele nevăzute ale spiritului uman”, pentru că, „aici la Bârlad își au obârșia cei ce vor să înceapă acest drum.” Publicația a avut colaboratori importanți: Nichita Stănescu, Pop Simion, G.G. Ursu, Radu Cârneci, George Nedelea ș.a. dar și mai tinerii: Gruia Novac, Constantin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru negația acesteia să existe simultan În interiorul aceluiași sistem. Se spune că atunci când a vizitat Palatul de la Versailles, matematicianul și filosoful francez Rene Decartes (1596 -1650), a fost Încântat de numărul imens de mașinării din grădina palatului. Acționate de mecanisme nevăzute, apa curgea, muzica cânta, nimfe se jucau, iar puternicul Neptun se ivea din adâncurile apei. Uitându-se la această priveliște, probabil lui Decartes i-a venit ideea că lumea ar putea fi astfel asemănată cu o mașinărie și a elaborat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cunoscute până În prezent au avut o credință În existența unei lumi spirituale, paralelă și distinctă de cea reală, și au practicat rituri și au recitat rugăciuni destinate nu numai să potolească mânia, ci și să atragă bunăvoința entităților spirituale și nevăzute ce sălășluiesc În lume, pentru a face să-și Întoarcă privirea Îndurătoare asupra făpturilor lovite de suferințe neîncetate. Capacitatea de a concepe religia este o prerogativă exclusivă a omului. Într-adevăr, nu există nici cea mai mică dovadă că alte
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
noastre. 4. Dacă cineva poate face un lucru, oricine poate sa-l facă. Considerăm că această presupoziție se bazează pe principiul modelării conform căreia dacă Însușim harta mentală a unei persoane de succes putem atinge cu certitudine același obiectiv. Partea nevăzută a aisbergului este compusă din sistemele de convingeri și valori, respectul de sine, factorii motivaționali intrinseci și extrinseci, creativitatea, etc. Programarea neuro lingvistică precizează că avem cu toții aceeași Înzestrare neurologică, astfel Încât dacă cineva poate ceva pe lumea asta, la fel
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
este electric, celălalt este magnetic, și În același timp cele două reprezintă un fenomen electromagnetic interconectat. Orice echipament electric, de la firele din pereții caselor, până la echipamentul industrial de Înaltă tehnologie, emite radiații neionizante. Aerul din jurul nostru este plin de energiile nevăzute ale radioului, televiziunii și microundelor. Efectul imediat al acestei băi zilnice de poluare electromagnetică este de obicei imperceptibil, dar consecințele pe termen lung pot fi distructive. De exemplu, acest pericol poate fi observat prin creșterea incidenței cancerului și leucemiei la
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a atins o culme a popularității și, de ce nu, chiar a valorii estetice. Invazia masivă de jurnale, memorii, autobiografii răspunde În primul rând unei nevoi psihologice: o nevoie de exhibare a eului adânc, de mărturisire și de confruntare cu un nevăzut alter-ego, presimțit Între necunoscuții cititori ai acestui fel de literatură. Preocuparea estetică e vizibilă abia Într-a doua instanță, când barierele de comunicare au fost Înlăturate. Abia atunci, după ce tensiunea luării În posesie a intimității celuilalt și-a redus intensitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Înseninarea involuntară a spiritului care se mărturisește Într-un confesional obscur, neștiut, ce-și construiește propria biserică pe măsură ce prinde el Însuși contur. Enigma jurnalului intim - dacă există vreuna - nu poate fi descifrată dacă nu vom Începe investigarea cu exteriorul: cu nevăzuta, mortuara catedrală de cuvinte care Îl ține prizonier. Jurnale de dincolo de mormânt (I)tc "Jurnale de dincolo de mormânt (I)" Complexul lui Faust Dacă ia drept reper sinceritatea, și numai sinceritatea, instituită ca zeitate supremă a textului - așa cum o face În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o istorie proprii, eul revine și nuanțează ceea ce ritmul confesiunii retezase și ocultase: expansiunea ființei. Dar și a expresivității acestei ființe. Intimitatea și subiectivitatea conotează, În proporții diferite, desuetul. Moliciunea romantică nu acoperă, Însă, decât un aspect al jurnalului. Părțile nevăzute, albul nescris al paginii se revendică unei alte tradiții: a interiorității și a tainicului, a secretului de primă instanță devenit, mai apoi, bun public. Interioritatea nu e decât forma disimulată a sinelui, a privirii care egalizează contrariile. Eul autorului asigură
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fragment Jurnalul intim rezolvă și tensiunea Întreținută de memorie. Organizându-se ca discurs, ca materialitate și coerență În jurul ideii de iluzie a vieții 67, memoria dobândește unitatea dintre sine și lume, deschizând drum apariției textului, permițând transcrierea tensiunii invizibile, a nevăzutului ce organizează subteranele discursului confesiv. Supusă presiunii timpului, memoria se modifică prin mărturisire. Intrând În patul procustian al fragmentarismului, ea unifică nivelele temporale ale jurnalului. Presiunea ei, mai slabă sau mai puternică, modulează amplitudinea iluziei. După anihilarea completă a senzației
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Un text evolutiv, și nu rezolutoriu 94, fără sfârșit, producându-se În chiar clipa scrierii sale. Ca literatură, abia ca literatură, jurnalul intim acceptă orice definiție 95. Acceptă și oricâte interpretări, pentru că oferă nesfârșite posibilități de explorare a părții sale nevăzute. Ca mitologie a autenticității, ca oglindire a eului, ca depozitar al inexprimabilului, ca text potențial, ca écriture livrée au hazard, ca modalitate de exprimare paralelă, ca alternativă existențială, ca gen al incertitudinii, ca memorial al absenței, ca falsificare (prin Înfrumusețare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
felurite și greu de închipuit la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
valea Po, Alpii Retici și Tirolul de Sud, peste câmpia care coboară spre Innsbruck (ca în Conversația din Innsbruck din Piatra filozofală) și de acolo traversând misterioasele sate alpine din sudul Germaniei până la mănăstirile ascunse în crevasele montane și peșterile nevăzute. Scria o parte din zi, iar cealaltă jumătate din zi o petrecea descoperind oameni și priveliști. Câteodată norocul o punea în contact cu alții care, ca și ea, trăiau din inteligență și imaginație, așa cum a fost momentul când l-a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]