5,414 matches
-
și analizelor apelează la varianta potrivit căreia cei doi Ceaușescu au fost uciși de căpitanul I.B., care a deschis focul fără să mai apeleze la comanda regulamentară către ceilalți subordonați cărora li se atribuise misiunea execuției. În După execuție a nins (1992), Viorel Domenico îi intervievează pe militarii care au primit misiunea de a-l executa pe Ceaușescu. Mărturiile lor și ale altora aflați în garnizoană susțin că în Elena și Nicolae Ceaușescu s-au tras zeci de gloanțe, trupurile lor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Deletant, Dennis, Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență în România anilor 1965-1989 (traducere de Georgeta Ciocâltea), Editura Humanitas, București, 1995 Deletant, Dennis, România sub regimul comunist (traducere de Delia Răzdolescu), Fundația Academia Civică, București, 1997 Domenico, Viorel, După execuție a nins, Editura Militară, București, 1992 Domenico, Viorel, Ceaușescu la Târgoviște, 22-25 decembrie 1989 (cuvânt înainte de Florin Constantiniu, postfață de Ion Cristoiu), Editura Ion Cristoiu, București, 1999 Domșa, Tit-Liviu; Lungu, Victor Eugen Mihai, Cluj-Napoca - Decembrie 1989. „Împușcați-i, că nu-s oameni
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Georgicei a-IV-a (cum se întâmplă, în altă parte cu versuri din Bacovia - „sunt fericit călare pe gâtul/copiilor mei și pe hectarul de lobodă prelungă asemeni/figurii pașoptiștilor, sunt fericit./ nevastă ca să mor cu zâmbetul pe buze/te uită cum ninge decembre, citește-mi/ceva din marcuse”), deși vădește în mod clar intenția parodică a autorului, nu anihilează cu totul un anumit tragism subteran. „Jocul” absurd, deși țintă a unei amare ironii, nu este până la urmă nici amuzant, nici gratuit. Andrei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și cu plăcere ascult adeseori Îndemnul său; Încep prin corespondența cu Londra, cu Parisul, cu Bucureștii, cu lașul, cu Montpellier, chiar și cu America; apoi mă apuc de vreo lucrare mai serioasă și ziua trece făr-a băga de seamă dacă ninge și dacă suflă crivățul.” Însă bucuria scrisului se exprimă cu discreție, trebuie să citești cu atenție propozițiile pline de vaiete și suspine pentru a deduce, totuși, gîndul ascuns al așteptării, pregătirea discretă pentru o sărbătoare fără fast. Poeziile, proza, scrisorile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și starea ce permite nașterea poeziei. Să cităm cîteva fragmente din Serile de la Mircești: „Perdelele-s lăsate și lampele aprinse, În sobă arde focul, tovarăș mîngîios Și cadrele-aurite, ce de pereți sînt prinse, Sub palida lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul Înnegrit; Iar eu, retras În pace, aștept din cer să vie O zînă drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lîngă masă, avînd condeiul-n mînă, CÎnd scriu o strofă dulce pe care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-o prind din zbor, .......................................................................... O! farmec, dulce farmec a vieții călătoare, Profundă nostalgie de lin, albastru cer! Dor gingaș de lumină, amor de dulce soare, Voi mă răpiți cînd vine În țară asprul ger!... Așa-n singurătate, pe cînd afară ninge, GÎndirea mea se primblă pe mîndri curcubei, PÎn’ce se stinge focul și lampa-n glob se stinge, Și saltă cățelușu-mi de pe genunchii mei.” Reproduc, Înainte de a comenta versurile de mai sus, și Începutul altui pastel, La gura sobei, imagine
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spaima față de forțele dezlănțuite, poetul trage un profit estetic și profitul ia forme euforizante. Iarna decorează somptuos natura, plopii se transformă În candelabre enorme, gerul pune la streșinile casei „o ghirlandă de cristaluri”, lunca e pudruită „cu mărunt mărgăritar”, arborii ning „steluțe”, la ferestre apar „crini și roze de zăpadă” etc. SÎnt imagini ale strălucirii și ale adorației. Teroarea de elementele borealice a stimulat o veritabilă reverie cristalizantă: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scînteios Ca Înaltele coloane unui templu maiestos
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ale Morții căci nu sunt nici atăt de buni să merite Raiul și nici atăt de răi să merite Iadul. Gavriel era un supraviețuitor și o slugă căt și o portocală! Aici jos: Era o noapte de iarnă în care ningea abundent cu fulgi lăptoși ce dansau pe umerii văntului. Strigatele puternice și de jale ale naturii nu-l impresionară pe Ștefan, ce străpungea cu privirea sticla ferestrei contemplănd masacrul smolatic. Se plictisi, își întoarse privirea lent asupra cotoarelor cărților, păși
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
își puse la dispoziție locuința pentru adunări și se strădui să-l facă pe Tommaso să înțeleagă cum stăteau lucrurile cu adevărat: -Spaniolilor nu le pasă nici cât negru sub unghie de viața și bunăstarea noastră; fie că plouă sau ninge, fie că arșița crapă stâncile, ei așteaptă grâul și vinul nostru, uleiul și carnea noastră. Suntem un pământ sub ocupație, nu avem drepturi și o să avem tot mai puține. Nu sunt de-ajuns furcile și târnăcoapele, e nevoie de puști
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
E, zise în sfârșit. Că nu se mai termină. Azi păsările au trecut în stoluri, roiau ca niște albine. Și zburau jos, la înălțimea hornurilor. Aproape că nu lăsau fumurile să se ridice. Și asta ce mai înseamnă ? C-o să ningă iarăși. Sau măcar o să vină o brumă groasă cât chiciura. Așa se zice, că cerul e greu când ciorile zboară jos, croncănind. Cine a mai pomenit zăpadă în Săptămâna Mare ? Petrache rămăsese pe gânduri. — Da’ corbi ai văzut ? întrebă. — Corbi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
coroiat și pinguini înșirându-se. Coltuc privea în sus la mulțimile astea, ca la niște stoluri profilate pe cer. Ba chiar vestind anotimpurile : când berzele și sturzii se înmulțeau, venea primăvara, când mulțimea era o aruncătură de corbi, stătea să ningă, iar atunci când se făcea toamnă târzie și totuși sturzii nu plecau, urma o iarnă ușoară. Altă dată era defilarea oamenilor-animale. Cele mai multe erau din cele domestice, gata să se lase mânate într-o parte și în alta. Dar erau și oameni-vulpi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Da’ când aveai unde lucra, era numai mina. Și sindicatul. Așa era. Sindicatul te ținea la școală, sindicatul te angaja și tot el te îngropa și avea grijă de orfani. Și praful era peste tot, nu numai în mină. Când ningea la noi, pe la Petrila, pe la Uricani, Vulcan ori Aninoasa, trebuia să te uiți, hăt !, în cer, după zăpadă, până la pământ se făcea neagră, ajungea ca un fel de cenușă... — Și tot sindicatul v-a adus încoace, asta vrei să spui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Important în jurnalul hergotian, afară de laconismul notațiilor, era că toate zilele anului, în număr de trei sute șaizeci și cinci, își aveau cronica lor, în așa fel că puteai ști precis câte zile au fost fără nimic deosebit, în câte a plouat, a nins, și în câte Hergot "n-a fost voios". Se reducea viața doctorului numai la atît? De bună seamă că nu. Petrecerile muzicale nu erau niciodată semnalate și numai indirect cineva putea infera delectațiile sale din însemnări ca aceasta: Reparat arcușul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
patos, savurați de copiii din sală. Veni și momentul în care soțul arată din fundul sălii pe Jack îmbrățișat cu nevastă-sa. Apoi urmă actul final. Cagularzii erau strânși în vestibul și preocupați a termina piesa, fiindcă afară începuse să ningă. Se interesau între ei dacă are vreunul vehicule la dispoziție. Plutonul bandiților negri, cu Jack la mijloc, străbătu sala, se urcă pe scenă, și procesul începu, figuranții fiind așezați după tipic, cu spatele spre public. . - Jack, recunoști că ai călcat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Trebuie să ne culcăm! G. Călinescu Înclinîndu-se în fața mamei sale, îi sărută mâna, apoi sărută pe tâmplă pe madam Pomponescu. De acolo trecu la geam, unde examină termometrul, și alături de perete - barometrul. - Timpul e umed, Mamy. Să știi că are să ningă abundent. Cu aceste cuvinte, Pomponescu, pășind impunător, deschise ușa sufrageriei, încovoindu-se foarte puțin. A doua zi fu găsit pe pat mort, nedezbrăcat. Pe noptieră se afla un pahar cu apă în parte golit și un mic flacon cu un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
neologisme (barbarisme) de care nu avem nevoie, importate masiv (OK, target, brand, trandy, cool). Limba română este și victima prostiei: prostia care lecturează (nu citește), prostia care nu vede (vizionează), prostia care concluzionează, implementează, marchează, prostia care spune "cunosc că ninge". Stricătorul de limbă este tembel, grosolan, imoral. T. Maiorescu spunea: Singurul rol ce scriitorii îl pot avea în privința limbii lor materne este de a i se supune fără împotrivire, de a o recunoaște ca autoritate legală a naturii proprii a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
oraș mare"; sau "falsul implică orice, inclusiv adevărul". De pildă: "dacă 2 X 2 = 5, atunci New York-ul e un oraș mare". Și a treia absurditate: problema echivalenței: "orice propoziție adevărată este echivalentă cu orice propoziție adevărată". De pildă: "Afară ninge." este echivalentă cu "Trenul de Sibiu ajunge în București la ora 3." - Da; din punctul de vedere al valorii de adevăr, aceste două propoziții sânt echivalente. Cel mai ușor este să combați logica la nivelul exemplelor. Când și-au bătut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
da un nou firman de întărire. [20 februarie 1877] VREMEA ["DUPĂ ZILE SENINE... "] După zile senine și calde, cari păreau, a prezice sosirea 'n curând a primăverei, ne-am pomenit din nou cu vicol, omăt și frig. De două zile ninge într-una, omătul în troiene acopere ulițele și ulicioarele, trenurile cari vin din jos nu sosesc la Iași, încît în decursul acestor zile nu știm ce se 'ntîmplă nici înlăuntru nici în afară de țară. Numai trenul de la Suceava a sosit ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
transformat în fragi. Baba Dochia când a văzut fragii, a crezut că a venit primăvara și a pornit cu oile la munte, îmbrăcată cu 9 sau 12 cojoace. Vremea era caldă, baba dădea cojoacele jos, dar brusc a început să ningă, iar Dochia și oile au înghețat. Dochia reprezintă anotimpul vechi, iarna, în timp ce nora reprezintă anotimpul nou, primăvara. Între ele se dă o luptă care durează 9 sau 12 zile (zilele babei), timp în care vremea este schimbătoare. Zilele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe lângă mine, / Și‐l depărtam încetinel,/ Căci drept vorbind, e o ru șine / Să‐ți faci de joacă cu‐n cățel / Când e iubita lângă tine, / Și are mijloc subțirel.../. Și am plecat... un an sau doi / Ș i‐au nins cenușa între noi... Azi am trecut pe lângă poartă / Și am simțit, când am trecut / Că dragostea de mult e moartă, / Și eu rămas un neștiut... / Dar câinele venind la poartă / Ca să mă latre, a tăcut.../ Iubirea mea e astăzi moartă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
i se roteau; harnici și neosteniți, pânditori, ca ochii șoimului, spre toate zările. Gloanțele soldaților împărătești secerau tot mai mulți dintre țărani. Nimeni nu da îndărăt. Toți năzuiau din răsputeri să intre în oraș, să se răfuiască acolo cu nobilimea. Ningea tot mai des și lui Onuț îi venea să chiuie de bucurie când văzu că ai iui dobândesc izbânda. Și chiar ar fi chiuit dacă, pe Valea Mureșului, n-ar fi zărit trei pâlcuri mar! de călăreți. Veneau galop, cu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
părerea mea, nu va putea răsufla ușurat, decât atunci când ultimul țigan va părăsi România. în mașină sau pe năsălie, nu contează. Să dea Dumnezeu! Semne, semne Rândunelele zboară jos, semn de ploaie, umblă porcul cu paiu-n gură, semn că va ninge, vecinul se clatină la sosirea acasă, semn că iar o va lua pe cocoașă de la nevastă-sa, se scarpină Mircea Toader, de la PDL, în ureche, fiind lider de grup parlamentar, pare că face și el un semn, iar oile rebegite
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
din diferite locații geografice, ceea ce permite interacțiunea unor persoane cu expertiză în domeniu și care altfel ar avea oportunități mai reduse (dacă nu inexistente) de a colabora. Exemple de astfel de comunități profesionale sunt: Doctors of Nursing Practice (http://doctorsofnursingpractice.ning.com/), Lawyer's Forum (http://lawyerforum.org/index.html). 4. Artă și cultură. Comunitățile formate pe criterii estetice permit construcția unui cadru socio-tehnic în care pluralitatea ideilor și a formelor de manifestare potențează actul creativ. Membrii comunității se întrunesc online
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
supraviețuitori ai planetei, scăpați cu viață după trecerea fenomenelor amintite, vor trebui să se pregătească pentru era glacială ce va bate la ușă: la început cu ninsori cum nu s-au mai văzut în țări și locuri unde nu a nins niciodată, ierni îngrozitoare acolo unde, în prezent, aproape că nu există. Acest ultim fenomen, odată declanșat, s-ar dovedi mult mai nefavorabil și mai distructiv decât încălzirea globală. Într-un cuvânt, pe întreaga planetă, în general, după o creștere a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
prăjitură, la una din cofetăriile mai discrete ale orașului, ori acasă la unul din cei trei. Împreună formau un sextet al cărui liant era, inconfundabilul talent al lui Doru Gârleanu. Era spre sfârșitul lui decembrie a anului de grație 1985. Ningea și stratul de zăpadă se așternuse destul de consistent și rapid. Pentru prima oară în ultimii douăzeci și trei de ani, când s-au întâlnit doi în loc de trei și nu la cofetărie ca de obicei, ci într-un separeu al unui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]