4,439 matches
-
la aproximativ 15 mile depărtare de Insula Wight, avioanele de vânătoare Bf 109 au ajuns din urmă bombardierele și au început să patruleze pentru asigurarea protecției grupurilor de Ju 87. Bode conducea III./StG 77 care urma să atace dinspre nord-vest cu vântul din față pentru a-și mări acuratețea bombardamentului. De obicei, Ju 87 atacau în linie de șir normală (cu avionul comandantului în frunte), dar Bode a ales să atace în grupuri mici de câte trei aparate, pentru ca să împartă
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
nord, pentru sprijinirea aliaților implicați în luptele din Ardeni. În aceeași zi cu lansarea operațiunilor terestre ale "Nordwind", "Luftwaffe" a executat aproape 1.000 de misiuni de sprijin. Aceste atacuri aeriene care trebuiau să distrugă bazele aeriene ale aliaților din nord-vestul Europei au fost cunoscute ca „Operațiunea Baza” ("Unternehmen Bodenplatte"). "Bodenplatte" a fost un eșec, germanii nereușind să atingă niciunul dinre obiectivele propuse. Atacul inițial a fost declanșat de trei corpuri ale Armatei I germane din Grupul de Armată G. Corpul
Operațiunea Nordwind () [Corola-website/Science/333812_a_335141]
-
Râul Tur este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
ADN mitocondrial. A demonstrat că Myxinii sunt mai apropiați de Hyperoartia decât de Vertebrata și că ar forma clada Cyclostomata. Din cauza mucusului și a aspectului urât, mixinele nu sunt, în general, mâncate. Totuși, specia "Eptatretus burgeri", găsită în Oceanul Pacific de nord-vest, este folosită la prepararea unor mâncări coreene. Peștele este ținut în viață, pus într-un recipient, iar cineva lovește recipientul cu bățul, pentru a-l enerva și a-l stimula să producă mucus. Mucusul este folosit ca albușul de ou
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
care făcea ca Grupul de Armate A să asigure efortul principal de invazie prin atacul prin Ardeni în sudul Belgiei. După traversarea râului Meuse între Namur și Sedan, Grupul de Armate A urma să își schimbe direcția de atac spre nord-vest spre Amiens, în vreme ce Grupul de Armate B trebuia să execute un atac de diversiune spre nord, pentru ca să atragă armatele aliate în capcană. În multe privințe, planul a fost modificat amplu de Halder. Noua versiune nu presupunea un atac simultan în
Planul Manstein () [Corola-website/Science/333106_a_334435]
-
este o depresiune marginala situată în nord-vestul munților Măcinului. Este situată între extremitățile nord-vestice ale anticlinalelor Munților Măcinului, ("Garvăn" -"Țutuiatul" - "Negoiu" - situat la nord-est și "Culmea Pricopanului" — situată la sud-vest), având caracter de depresiune longitudinala adaptată la structura pe linia de falie. Este axată pe valea cu
Depresiunea Jijila () [Corola-website/Science/333409_a_334738]
-
este o trecătoare situată pe DN22 la 80 m altitudine, în nord-vestul Dobrogei, în spațiul aflat între Dunăre și Munții Măcinului Trecătoarea limitează la nord-vest culmea secundară a Munților Măcinului (anticlinalul "Culmii Pricopanului") și, face legătura între depresiunile Jijilei aflată la nord-vest și Depresiunea Greci aflată la sud-est , fiind localizată geografic între
Pasul Sărărica () [Corola-website/Science/333423_a_334752]
-
este o trecătoare situată pe DN22 la 80 m altitudine, în nord-vestul Dobrogei, în spațiul aflat între Dunăre și Munții Măcinului Trecătoarea limitează la nord-vest culmea secundară a Munților Măcinului (anticlinalul "Culmii Pricopanului") și, face legătura între depresiunile Jijilei aflată la nord-vest și Depresiunea Greci aflată la sud-est , fiind localizată geografic între "Dealul Orliga" (116 m, aflat spre vest) și "Vârful Sărărica" (152 m, aflat
Pasul Sărărica () [Corola-website/Science/333423_a_334752]
-
o trecătoare situată pe DN22 la 80 m altitudine, în nord-vestul Dobrogei, în spațiul aflat între Dunăre și Munții Măcinului Trecătoarea limitează la nord-vest culmea secundară a Munților Măcinului (anticlinalul "Culmii Pricopanului") și, face legătura între depresiunile Jijilei aflată la nord-vest și Depresiunea Greci aflată la sud-est , fiind localizată geografic între "Dealul Orliga" (116 m, aflat spre vest) și "Vârful Sărărica" (152 m, aflat spre est) din "Culmea Pricopanului". Pasul leagă satul Jijila (N) de Măcin (N) Cea mai apropiată stație
Pasul Sărărica () [Corola-website/Science/333423_a_334752]
-
ordonat Diviziei a 3-a blindate să își divizeze forțele: o parte trebuia să sprijine Divizia a 104-a, iar cealaltă urma să acționeze independent și să preia controlul asupra a patru sate (Werth, Koettenich, Scherpenseel și Hastenrath) din partea de nord-vestul pădurii Hürtgen. Aceste sate erau apărate de Divizia a 12-a Volksgrenadier. Coridorul îngust dintre Diviziile I și 104 era unul dintre puținele locuri care se pretau la folosirea masivă a tacurilor. Deși cele patru sate au fost cucerite în
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
a fost unul dintre ținuturile Principatului Moldova, făcând parte din Țara de Jos și având centrul administrativ la Tecuci. El se învecina la vest cu Ținutul Putnei, la nord-vest cu Ținutul Romanului (ulterior cu Ținutul Bacăului), la nord-est și est cu Ținutul Tutova, la est cu Ținutul Covurluiului și la sud cu Ținutul Slam Râmnic din Muntenia. Ținutul Tecuci a existat de la începutul secolului al XV-lea și până în
Ținutul Tecuciului () [Corola-website/Science/334567_a_335896]
-
mm. pe masive și creste. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 4 și 5°C în masivele cele mai înalte (Dâmbău, Corabia) și 8-12°C în zona depresionară a Poienii Aiudului. Pe vârfuri și creste predomină vânturile de vest și nord-vest. Un vânt cald și puternic (vânt de tip "foehnal") este semnalat primăvara pe crestele estice, cu extindere în direcția văii Mureșului. Situl Trascău prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
-lea a fost vândută după dizolvarea mănăstirii în 1786, în timp ce cărțile au dispărut după desființarea ordinului benedictin din Ungaria în 1950. Biserica are trei clopote: un clopot mare de 1670 kg (cel mai mare din districtul Balatonfüred) în turnul de nord-vest și două mijlocii (de 431 kg și 227 kg) în turnul de sud-est. Abația Tihany este menționată de Mór Jókai în romanul său "Omul de aur" (1872), a cărui acțiune se petrece în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
s-a construit pentru ca mult de popor a pierdut casele. În cartierul este situat doi școli și universitate. Una școala este aproape de râul Vrbas, și se numește Ș.E. "Vuk Karadžić", și doua este la aproximativ 200 m departe în nord-vest de Ș.E. "Vuk Karadžić" și se numește Ș.E. "Branko Ćopić". În Ș.E. "Vuk Karadžić" este situat și Ș.M. "Vlado Milošević". Religie care este mai mult reprezentat cel mai mult este creștinism (ortodocși cel mai mult). În
Borik () [Corola-website/Science/332114_a_333443]
-
toamna anului 1314, ploile abundente erau rare, iar iernile erau reci și umede. Recoltele slabe din nord au provocat o foamete de șapte ani. Între anii 1315-1317 s-a produs o foamete catastrofală, cunoscută ca Marea Foamete ce a lovit nord-vestul Europei, reducând populația cu 10%. Majoritatea guvernelor au instituit măsuri prin care interziceau exporturile de produse alimantare, condamnau speculatorii de pe piață neagră, stabileau controlul asupra prețului pe cereale și au scos pescuitul în afară legii. Terenurile erau tot mai afectate
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
cunoscut ca Războiul ciudat (care avea să înceteze în mai 1940). Forțele britanice nu au fost implicate în lupte până în momentul invadării Franței (10 mai 1940). După începerea acțiunilor militare, BEF a obligată să se retragă treptat prin Begian și nord-vestul Franței până pe litoralul Canalului Mânecii, de unde a fost organizată evacuarea forțelor aliate în timpul operațiunilor „Dynamo”, „Ariel” și „Cycle”. Cea mai amplă operațiune de evacuare a avut loc în regiunea Dunkerque - Operațiunea Dynamo. Începuturile organizării mobilizării unei forțe armate încă din1936, când
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
fiind suspendați. După pierderea următoarelor două jocuri împotriva CS Progym Gheorgheni, Platina s-a retras din ligă. Clubul a intrat în Divizia B a Ligii de Hochei Junior pentru sezonul 2012-13. Echipa a terminat pe ultimul loc în Divizia de Nord-Vest, înregistrând doar trei puncte după ce a pierdut 38 din cele 40 de jocuri.
Platina Chișinău () [Corola-website/Science/332469_a_333798]
-
i (arabă: الأنباط al-ʾ Anbat, ebraică:נבטים Nabatim) au fost o uniune de triburi nomade arabe antice care au apărut în secolul al IV-lea î.Hr. în nord-vestul Peninsulei Arabice și în sudul și sud-estul Palestinei antice la sfârșitul dominației persane ahemenide și începutul epocii elenistice, i s-au îndeletnicit cu comerțul de mirodenii, parfumuri, materiale textile, asfalt destinat îmbălsămărilor, pe drumuri de caravane prin pustiul Arabiei, în
Nabateeni () [Corola-website/Science/332506_a_333835]
-
și în România Epidemiologia nefropatiei balcanice este caracteristică. Afecțiunea are un caracter endemic întrucât este întâlnită în familii care trăiesc într-o zonă limitată în Balcani, cu o rază de aproximativ 200 km în apropierea cotului Dunării în România (în nord-vestul județului Mehedinți și într-un mic focar din Banat), în Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Serbia, Macedonia, Bulgaria. Distribuția spațială a rămas neschimbată în timp. Prevalența este ridicată în aceste populații, variind de la 0,5% la 5% din locuitori. S-
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
care trăiește în stepă, deseori în apropierea locuințelor omenești, chiar în podurile caselor unde vânează porumbei. Este răspândit în sud-estul Europei (Albania, sudul-estul României, Republica Moldova, sud-estul Bulgariei, nord-estul Greciei, sudul Ucrainei, Turcia europeană), Asia Mică, sud-vestul Rusiei, Caucaz, sud-vestul Kazahstanului, nord-vestul Turkmenistanului și vestul Iranului. În România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați, Tulcea, Constanța, Buzău. Are o talie mare, de până la 2,60 m, fiind unul dintre cei mai mari șerpi din România. Evită soarele
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
masculilor este mai lungă, cu mai multe scuturi subcaudale. Este răspândit în sud-estul Europei (Albania, sudul-estul României, Republica Moldova, sud-estul Bulgariei, nord-estul Greciei, sudul Ucrainei, Turcia europeană), Asia Mică (Siria, Liban, Israel), sud-vestul Rusiei (Daghestan), Caucaz (Georgia, Armenia, Azerbaidjan), sud-vestul Kazahstanului, nord-vestul Turkmenistanului și vestul Iranului. În România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați (Movileni, Furceni), Tulcea (Măcin, Greci, Vârful Țuțuiatul din munții Măcin, Atmagea, Tulcea), Constanța (Gura Dobrogei, Cernavodă, Medgidia, Constanța, Valul lui Traian, Agigea, Tuzla
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Ablepharus kitaibelii" cuprinde 4 subspecii: cuprinde patru subspecii, care trăiesc în Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Macedonia, România, Serbia, Slovacia, vestul și centrul Turciei. În România a fost semnalată în sudui Olteniei, în câmpia Dunării și în Dobrogea. Lipsește în nord-vestul României, în Transilvania, Moldova și Bucovina. Șopârlița de frunzar trăiește în pădurile de stepă din regiunea de câmpie, ca și în cele din silvostepă, de obicei în porțiunile mai uscate și însorite, cu frunzar și vegetație ierboasă, în luminișuri, rariști
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
Galben). Acest plan operațional prevedea o ofensivă prin zona muntoasă puternic împădurită a Ardenilor pentru încercuirea forțelor aliaților din Belgia și nord-estul Franței. Grupul de Armate al Germaniei a traversat râul Meuse pentru cucerirea Sedanului și croirea unui drum spre nord-vest spre Canalul Mânecii, pentru prinderea în încercuire a forțelor aliate care înaintau spre răsărit în Belgia, conform strategiei franceze cunoscute ca „Planul Dyle”. Sedan era situat pe malul râului Meuse. Cucerirea lui le-ar fi oferit germanilor controlul asupra unei baze
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
dintre Armatele a IX-a și a II-a franceze. Guderian și-a contrazis superiorul, demonstrând că atacul plănuit de Kleist avea să expună flancul trupelor în înaintare în raza de acțiune a artileriei fortăreței Charleville-Mézières, aflată la 25 km nord-vest de Sedan. Mutarea centrului de greutate mai la nord avea să disperseze concentrarea forțelor germane și dea peste cap planurile făcute de unitățile tactice germane, care se antrenaseră de luni de zile pentru un atac la Sedan și o înaintare
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Sedan. Mutarea centrului de greutate mai la nord avea să disperseze concentrarea forțelor germane și dea peste cap planurile făcute de unitățile tactice germane, care se antrenaseră de luni de zile pentru un atac la Sedan și o înaintare spre nord-vest. El se temea de asemenea că o perioadă de regrupare necesară trupelor pentru efectuarea unui atac concentrat la Sedan ar fi asigurat francezilor un răstimp de 24 de ore, suficient pentru aducerea de întăriri în zonă. Kleist a fost de
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]