5,351 matches
-
se observă și în ce privește muzica socotită în funcția ei cultică. E ocrotită muzica vocală și nu sunt admise instrumentele muzicale, cum sunt admise în catolicism și în protestantism. Din punct de vedere al purității sentimentului religios, restricția e întemeiată. Pentru ortodoxie, muzica e vorbire cântată. Textul liturgic e o convorbire cu Dumnezeu și sensul cuvintelor se potențează și se dilată prin patosul melodic al glasului omenesc. E adevărat că și muzica instrumentală poate crea dispoziții religioase, dar prin faptul că nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
muzica instrumentală poate crea dispoziții religioase, dar prin faptul că nu e cântată de glas, prin care sufletul participă direct la actul adorării, ci executată de instrumente, ea pare ceva exterior și seamănă cu un excitant artificial al evlaviei. În ortodoxie, actul adorării e așa de intim și de personal, încât interpunerea instrumentelor muzicale ar înstrăina această mistică intimitate. O liturghie ortodoxă cântată e un torent de evlavie fierbinte ca sufletul din care izvorăște. O liturghie romanocatolică, susținută de orgă sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lipsește și bogăția formelor de artă în discuție. Ar fi o absurditate să credem că popoarele ortodoxe n-au dispoziții naturale pentru sculptură și pentru muzica simfonică. Exemplul grecilor, care din cel mai sculptural popor din lume au devenit, prin ortodoxie, ca și inexistenți în această artă, ne arată că dispozițiile native adorm dacă nu există stimulentul metafizic al religiei, în aria ortodoxiei, sculptura statuară și muzica simfonică și dramatică sunt apariții moderne, venite pe cale profană, ca influențe din cultura apuseană
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sculptură și pentru muzica simfonică. Exemplul grecilor, care din cel mai sculptural popor din lume au devenit, prin ortodoxie, ca și inexistenți în această artă, ne arată că dispozițiile native adorm dacă nu există stimulentul metafizic al religiei, în aria ortodoxiei, sculptura statuară și muzica simfonică și dramatică sunt apariții moderne, venite pe cale profană, ca influențe din cultura apuseană. Nu e nevoie să ne avântăm în amănunte ilustrative pentru a înțelege măsura imensă în care religia influențează cultura ca putere stimulentă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
disciplinată în cult are, dincolo de el, cele mai largi repercusiuni asupra creațiilor ivite din jocul liber al puterilor spiritului omenesc, stimulentele, restricțiile sau negațiile religioase vor avea aceeași influență și asupra acestui câmp de activități. Să observăm însă că în ortodoxie nu se poate vorbi de nici o negație sau interdicție a vreunei ramuri de cultură, ci, în comparație cu alte religii sau confesiuni, numai de un minimum de restricții, pe care le-am semnalat și care nu trec dincolo de marginile cultului. Să trecem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
credinței noastre cu arta, cu filosofia și știința antică sau păgână. În alți termeni, această chestiune privește măsura în care creștinismul folosește zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut. Problema am încercat s-o tratez în capitolul Ortodoxie și Clasicism din cartea Ortodoxie și Etnocralie. Aici vom căuta să aducem câteva elemente în plus. Din elucidarea poziției ortodoxe față de antichitate, se va lămuri și atitudinea actuală față de cultura modernă care. În unele privințe, e tot așa de streină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
filosofia și știința antică sau păgână. În alți termeni, această chestiune privește măsura în care creștinismul folosește zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut. Problema am încercat s-o tratez în capitolul Ortodoxie și Clasicism din cartea Ortodoxie și Etnocralie. Aici vom căuta să aducem câteva elemente în plus. Din elucidarea poziției ortodoxe față de antichitate, se va lămuri și atitudinea actuală față de cultura modernă care. În unele privințe, e tot așa de streină de creștinism ca și cea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e o chestiune de oameni care, convertiți de la păgânism la creștinism, aduceau cu ei, poate fără să vrea, idei de care nu se lepădaseră cu totul. Și lucrul acesta e adevărat. Filosoful Nikolai Berdiaev e un convertit de la marxism la ortodoxie și în cărțile lui creștine stăruie obsedant ideile socialiste. El nu vrea să admită de pildă teoria marxistă a claselor ca structură a societății, permanentă în istoric, cum o imaginează Karl Marx, și totuși Berdiaev, în latura socială a gândirii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
socotește inspirat de Dumnezeu, rămâne în vestibulul Adevărului, adică nu ajunge în nici un caz identic cu învățătura creștină. Întemeiate pe această interpretare a unui Eusebiu și a unui Augustin și pe imensul prestigiu de care Platon s-a bucurat în ortodoxia clasică, Erminiile picturii bizantine îl înfățișează ca pe un „prooroc” sau ca pe un „ghicitor” al Sfintei Treimi. E important să reținem că cel care ne-a lăsat formula cea mai amplă a revelației naturale e Justin Filosoful și Martirul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
logosuri sau rațiuni seminale ale ființelor, care sunt sufletele lor individuale. Stoicismul e însă un raționalism panteist, în care logosul curge în lucruri „cum curge mierea în faguri” (Emile Brehier: Histoire de la Philosophie, t. I, pag. 316. ( Vezi și capitolul „Ortodoxie și Clasicism”în Ortodoxie și Etnocrație )). Justin nu identifică Logosul creștin cu această idee, de care se slujește numai ca de un exemplu de fond aperceptiv în larga sa explicație teologică. Strigătul cunoscut, pe care apologeții creștini îl aruncă scriitorilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale ființelor, care sunt sufletele lor individuale. Stoicismul e însă un raționalism panteist, în care logosul curge în lucruri „cum curge mierea în faguri” (Emile Brehier: Histoire de la Philosophie, t. I, pag. 316. ( Vezi și capitolul „Ortodoxie și Clasicism”în Ortodoxie și Etnocrație )). Justin nu identifică Logosul creștin cu această idee, de care se slujește numai ca de un exemplu de fond aperceptiv în larga sa explicație teologică. Strigătul cunoscut, pe care apologeții creștini îl aruncă scriitorilor păgâni în toiul polemicii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestei idei, e pentru că ea ne dă totdeodată justificarea și sensul împrumuturilor, pe care cultura creștină le-a asimilat din cultura păgână. Prezența înțelepților și a poeților antichității în pictura noastră sacră, lămurită prin învățătura despre revelația naturală, definește atitudinea ortodoxiei țâță de cultura veche, dar totdeodată și față de orice lumină naturală a minții omenești, manifestată în arte, în filosofie și în științe, oriunde și oricând. Ar fi absurd să ne închipuim însă că Biserica noastră asimilează cu grămada producțiile uite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de această problemă. Ea a fost formulată în chip magistral de Sfântul Vasile cel Mare, în celebrul discurs despre educația intelectuală a tinerilor. Și regula sa a căpătat o valabilitate ecumenică și e urmată și azi în viața intelectuală a ortodoxiei. Ori de unde vine o lumină naturală a spiritului omenesc să confirme Adevărul. Binele și Frumosul revelat de Biserică, această lumină e socotită ca un bun obștesc dăruit prin misterioasele căi, prin care Dumnezeu lucrează asupra făpturii sale. Sub semnul acestei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fost ușoară și din această pricină mulți gânditori creștini au căzut în eroare. Îndeosebi platonismul, prin învățătura despre preexistența sufletului și despre eternitatea materiei a făcut victime. Origen e una din aceste victime. În privința preferințelor, trebuie să observăm că în ortodoxie ele n-au un carater unilateral, cum s-a întâmplat în catolicism. Platon și Aristotel au fost deopotrivă preferați, fără ca unul să capete ascendență exclusivă asupra gândirii răsăritene. Se poate observa de-a lungul veacurilor o luptă între aceste preferințe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ea culminează în veacul al XIV lea prin Nichifor Grigoraș, care e de partea lui Platon și prin împăratul Ioan Cantacuzino, care e de partea lui Aristotel și-i comentează Etica. Dar însăși tardivitatea acestei lupte ne arată că în ortodoxie nici unul din acești filosofi n-a biruit. Platon, fie direct, fie prin neoplatonism, a fost folosit de un Grigore de Nazianz, de un Grigore de Nisa, de un Grigore Palania, ca să numim numai câțiva din numeroșii săi admiratori în latura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
folosit mai ales ca tehnician al cugetării, ca logician. Astfel îl folosește Maxim Mărturisitorul, Leonțiu de Bizanț și mai ales loan Damaschin, care își întemeiază pe el logica din Izvorul cunoașterii. Ținem să relevăm însă ca o notă distinctivă a ortodoxiei că, în comentariile foarte numeroase de care se bucură Aristotel, în epoca de după Damaschin și până spre sfârșitul Evului Mediu în Răsărit, preferințele nu merg spre metafizician, ci spre logician, spre naturalist și cel mult spre etician. Comentariile și parafrazele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
metafizician, ci spre logician, spre naturalist și cel mult spre etician. Comentariile și parafrazele Patriarhului Fotie, ale lui Ioan Italos, ale lui G, Pachymeres, sau Teodor Metochites stau dovadă. Această înțeleaptă selecție a elementelor asimilabile din cultura antică a scutit ortodoxia de gravele erori ce apasă asupra catolicismului, după cum vom vedea. Și dacă unii scriitori s-au rătăcit, disciplina ecumenică a știut să-i izoleze și să păstreze neatinsă puritatea doctrinei ortodoxe. Iată ce spune în această privință un învățat de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care le-a creat apoi în timp și în spațiu, atunci când a binevoit. Procesul acesta de convertire a ideilor culturii antice joacă un rol deosebit de însemnat în asimilarea ei de către corpul culturii creștine. Am ținut însă să subliniem că, în ce privește ortodoxia, preferințele ei asimilatoare nu au niciodată un caracter unilateral. Ea selecționează amplu și prudent elementele asimilabile oriunde le găsește în domeniul literaturii, al artei, al filosofiei și al științelor, fără să îmbrățișeze exclusiv și integral pe cutare sau pe cutare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
elementele asimilabile oriunde le găsește în domeniul literaturii, al artei, al filosofiei și al științelor, fără să îmbrățișeze exclusiv și integral pe cutare sau pe cutare autor. în romano-catolicism, fenomenul acesta se petrece cu modificări, care îl diferențiază mult de ortodoxie, și duce în cele din urmă la consecințe extrem de dureroase în istoria creștinismului. Atâta vreme cât romano-catolicismul nu se desfăcuse de spiritul ecumenic, nu se poate vorbi în cultura apuseană de îmbrățișarea exclusivă a vreunui autor antic. Selecția elementelor asimilabile se face
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
capitolele cosmologice și antropologice din Dogmatica sa, construite, firește, în sistemul doctrinei ortodoxe, utilizează toate dalele științelor profane ale timpului, de la psihologie și medicină până la geografie și astronomie. Elemente de psihologic și medicină clasică se regăsesc până în doctrina mistică, specifică ortodoxiei, despre Rugăciunea lui Iisus. Cunoscuta metodă isihastă a acestei Rugăciuni poartă numele de „metodă științifică”, pentru că se întemeiază pe principiul sincronismului psihofizic, pe relația intimă dintre anatomo-fiziologie și psihologie. E foarte interesant de stabilit bunăoară câtă înrudire izbitoare e între
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un astfel de monopol al cugetării ca acest filosof păgân, căruia i se dă în concesiune exclusivă, pentru veacuri, explicarea și sistematizarea rațională a dogmelor creștine! în materie de asimilare culturală, catolicismul înfățișează acest bizar fenomen de unilateralitate, pe care ortodoxia nu-l cunoaște. În direcția mistică, el e unilateral întrucât toată eflorescenta misticii medievale se inspiră numai din Dionisie Areopagitul. În direcția filosofiei teologice, e unilateral întrucât și-a făcut temelie unică din aristotelism. Nu exagerăm când zicem că aristotelismul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
presupunând că acest filosof ar apărea chiar în sânul Bisericii romane, cu un sistem rațional mult mai adecvat doctrinei creștine, ce-ar face în acest caz catolicismul, obligat la unilateralitatea aristotelică, decât să tăgăduiască pe noul filosof ? Precum am spus, ortodoxia nu cunoaște în dezvoltarea ci istorică fenomenul de unilateralitate. Poziția ei este un eclectism critic al elementelor din afară, necontenit subordonate doctrinei ecumenice. Și acest eclectism se explică prin aria culturală în care s-a dezvoltat ortodoxia, arie de neîntreruptă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Precum am spus, ortodoxia nu cunoaște în dezvoltarea ci istorică fenomenul de unilateralitate. Poziția ei este un eclectism critic al elementelor din afară, necontenit subordonate doctrinei ecumenice. Și acest eclectism se explică prin aria culturală în care s-a dezvoltat ortodoxia, arie de neîntreruptă continuitate a cugetării, în Răsăritul bizantin n a existat ca în Apus un vacuum istoric. Aici valorile culturii antice au fost necontenit prezente, ca din ansamblul lor, spiritul ecumenic să aleagă critic ceea ce convenea creștinismului. Și dacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
au fost necontenit prezente, ca din ansamblul lor, spiritul ecumenic să aleagă critic ceea ce convenea creștinismului. Și dacă doctrina despre revelația naturală ne învață că Logosul s-a descoperit numai parțial și fragmentar cugetării păgâne, selecția s-a făcut în ortodoxie potrivit acestui principiu, adică parțial și fragmentar, fără ca ca să îmbrățișeze integral vreo concepție sau vreun autor păgân. Din această pricină, la noi nici nu se pune chestiunea, care agită de câțiva ani încoace lumea intelectuală apuseană, aceea a posibilității unei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
păgân. Din această pricină, la noi nici nu se pune chestiunea, care agită de câțiva ani încoace lumea intelectuală apuseană, aceea a posibilității unei filosofii naturale, adică a unui filosof natural, care să reprezinte acordul rațiunii omenești cu revelația. Pentru ortodoxie nu există nici un om care să rezume în cugetarea lui cugetarea universal omenească pentru a o pune de acord, într-un singur sistem, cu revelația. Pentru ortodoxie, cum zic foarte frumos Sfinții Părinți, rațiunea omului e tronul lui Dumnezeu în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]