4,474 matches
-
Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și violentă (Baumeister et al., 1996), mai ales atunci când retrăiesc în același timp un sentiment de rușine și unul de furie. Unele studii arată că furia și ostilitatea pot fi în corelație pozitivă cu sentimentul de rușine și în corelație negativă cu cel de vinovăție (Tangney et al., 1992 citat de Tagney, 2001). Legătura dintre rușine și furie se traduce la nivel comportamental în acțiuni ostile și destructive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prelucrare a informației sunt folosite pentru descrierea proceselor care stau la originea efectului observării violenței asupra comportamentului agresiv. În opinia lui Dodge (Crick și Dodge, 1994), copii agresivi sunt determinați prin prisma proceselor de prelucrare a informației deficiente să supraevalueze ostilitatea mediului lor înconjurător. Această percepție exagerată a ostilității reprezintă fundamentul adoptării strategiilor comportamentale agresive și a rezolvării deficitare a problemelor interpersonale. După părerea lui Huesmann și a colegilor săi (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron), copilul este în căutarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care stau la originea efectului observării violenței asupra comportamentului agresiv. În opinia lui Dodge (Crick și Dodge, 1994), copii agresivi sunt determinați prin prisma proceselor de prelucrare a informației deficiente să supraevalueze ostilitatea mediului lor înconjurător. Această percepție exagerată a ostilității reprezintă fundamentul adoptării strategiilor comportamentale agresive și a rezolvării deficitare a problemelor interpersonale. După părerea lui Huesmann și a colegilor săi (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron), copilul este în căutarea informațiilor și, în funcție de informațiile disponibile, el își dezvoltă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
d) evaluării reacțiilor celorlalți ca răspuns la comportamentul individului. Predispozițiile neurofiziologice, starea emoțională și cunoștințele anterioare pot interveni la nivelul operațional al fiecărei etape și modifica rezultatul final (vezi figura 4, p. 147). Concentrându-se doar pe semnalele simptomatice ale ostilității, o persoană furioasă ar putea să perceapă lumea ca fiind ostilă, să caute, prin urmare, scenarii agresive, să le evalueze și să le execute în funcție de credințele normative pe care le are și care justifică legitimitatea agresivității. Aceste procese ce implică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de a comite acte agresive. Se poate astfel evalua consistența agresivității sau mai bine zis regularitatea manifestării actelor agresive la un individ. Atunci când folosește scala de personalitate, cercetătorul urmărește să identifice stabilitatea tendințelor agresive la nivel comportamental, în termeni de ostilitate generală, de exemplu, exprimată de subiect (Buss Durkee Hostility Inventory; Buss și Durkee, 1957). În opinia lui Buss (1961), ostilitatea este o reacție de atitudine, un răspuns verbal implicit ce presupune sentimente și evaluări negative față de alți indivizi sau față de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un individ. Atunci când folosește scala de personalitate, cercetătorul urmărește să identifice stabilitatea tendințelor agresive la nivel comportamental, în termeni de ostilitate generală, de exemplu, exprimată de subiect (Buss Durkee Hostility Inventory; Buss și Durkee, 1957). În opinia lui Buss (1961), ostilitatea este o reacție de atitudine, un răspuns verbal implicit ce presupune sentimente și evaluări negative față de alți indivizi sau față de anumite evenimente (de exemplu: Eu îl detest), în timp ce agresivitatea presupune prejudicierea celuilalt (de exemplu: Dacă el mă lovește, eu îl
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
față de anumite evenimente (de exemplu: Eu îl detest), în timp ce agresivitatea presupune prejudicierea celuilalt (de exemplu: Dacă el mă lovește, eu îl voi lovi și mai tare). Scala de personalitatea este formată din două părți: o parte pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala propune două categorii de răspunsuri: resentiment și suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în timp ce agresivitatea presupune prejudicierea celuilalt (de exemplu: Dacă el mă lovește, eu îl voi lovi și mai tare). Scala de personalitatea este formată din două părți: o parte pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala propune două categorii de răspunsuri: resentiment și suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de Cook și Medley, scala ostilității evidente, scala temperării ostilității personale, scala stării și trăsăturii de, scala iritabilității (în ordine Spielberger, Johnson, Russell, Crane, Jacobs și Worden, 1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1985; Cook și Medley, 1954; Siegel, 1956; Megargee, Cook și Mendelsohn, 1967; Spielberger, Jacobs, Russell și Crane, 1983; Caprara, 1982 citați de Baron et al., 1994). Scalele de personalitate reflectă tendința generală de a reacționa agresiv sau nivelul general de ostilitate. Scalele de mai sus pot fi folosite împreună cu altele pentru măsurarea reacției agresive a individului în situații specifice. În acest caz, felul de a acționa al individului ar putea fi explicat în termeni de predispoziție personală la agresivitate. Tabelul 2
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rugați să imagineze o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de Cerneală (Rorschach). Testul de Apercepție Tematică este format dintr-o serie de imagini care reprezintă diferite situații sociale sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Singurul punct slab al procedurii constă în faptul că comentariile negative permit doar evaluarea sentimentelor negative pe care subiecții le încearcă în urma unei provocări. Mai mult decât o simplă măsurare a comportamentului agresiv, aceste evaluări reflectă mai degrabă starea de ostilitate sau de iritabilitate a subiecților. Este greu de spus în ce măsură participanții cred că evaluările lor negative vor face rău unei alte persoane. Și numai dacă sunt pe deplin convinși de acest lucru, evaluarea lor poate fi considerată o agresiune verbală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
viața reală. Rezultatele cu privire la variabila "gen" arată că bărbații sunt mai agresivi și în laborator și pe teren cu o mică diferență atunci când este vorba despre agresiunea verbală. În ceea ce privește trăsăturile de personalitate, comparația a fost făcută în funcție de autoevaluările pe scala ostilității (BDHI; Buss și Durkee, 1957). În majoritatea studiilor de pe teren, subiecții dețin o anumită istorie personală violentă. Subiecții care participă la studiile din laborator sunt în general studenți. Variabilitatea observată pe teren este mai importantă, în schimb studiile realizate în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai multă disponibilitate și accesibilitate. Procesul de deindividualizare, de dezinhibare, activarea fiziologică, identificarea cu jucătorii și restabilirea stimei de sine reprezintă alte posibilități teoretice de explicare a agresivității la spectatorii competițiilor sportive. În încercarea de a explica manifestarea agresivității și ostilității la spectatorii competițiilor sportive, Branscombe și Wann (1992) integrează procesele de mai sus într-un singur model. Modelul propus include diferitele procese legate de activarea fiziologică, stima de sine, identificarea și categorizarea socială. În conformitate cu acest model, două procese diferite contribuie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sexuală sau agresiuni sexuale? Categorizarea unei agresiuni ca fiind agresiune sexuală depinde de contextul său relațional. Chiar dacă este vorba despre două probleme diferite, agresivitatea sexuală include anumite caracteristici specifice agresiunilor împotriva femeilor. Agresiunea împotriva femeii pare a fi motivată de ostilitatea și furia resimțite față de ea. Aceste agresiuni implică și un anumit nivel de activare sexuală. Unele studii înregistrează o scădere a activării sexuale, în mod normal indusă de aspectul erotic al violului, la bărbații non agresivi din punct de vedere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Totuși reprezentările pe care un individ le are despre viol și consumul de alcool îi pot întărâta dorințele atunci când este beat. Așteptările legate de efectul consumului de alcool pot determinarea concretizarea unei agresiuni sexuale (Baron et al., 1994, p. 287). * Ostilitatea împotriva femeilor (personalitate) O altă variabilă individuală a agresivității sexuale este ostilitatea masculină. Malamuth (1984 citat de Malamuth, 1998) demonstrează că agresivitatea sexuală este direct legată de motivația bărbaților de a domina femeile, de atitudinile ostile față de acestea și de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de alcool îi pot întărâta dorințele atunci când este beat. Așteptările legate de efectul consumului de alcool pot determinarea concretizarea unei agresiuni sexuale (Baron et al., 1994, p. 287). * Ostilitatea împotriva femeilor (personalitate) O altă variabilă individuală a agresivității sexuale este ostilitatea masculină. Malamuth (1984 citat de Malamuth, 1998) demonstrează că agresivitatea sexuală este direct legată de motivația bărbaților de a domina femeile, de atitudinile ostile față de acestea și de acceptarea folosirii violenței împotriva lor. Bărbații cu o viață sexuală desfrânată și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1994). Acești bărbați cred că femeile nu spun ceea ce gândesc de fapt și că, indiferent de ceea ce gândesc sau de ceea ce spun, ele sunt ostile și seducătoare. Astfel un act de prietenie este considerat seducție, iar fermitatea apreciată ca fiind ostilitate. Hall și Hirschman (1991) propun patru factori pentru a explica agresivitatea sexuală: activarea sexuală fiziologică, credințele ce justifică violența sexuală, un control afectiv slab și tulburări de personalitate. Se pare că aceleași procese socio-cognitive ce explică agresivitatea non sexuală stau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ostilă. O'Leary (1993) a constatat că unii agresori au tulburări de personalitate. În opinia autorului, anumite tulburări mentale pot declanșa agresiuni domestice violente, pe când agresiunile moderate sunt cauzate de tendințele impulsive și defensive ale individului. S-a demonstrat că ostilitatea și furia îi determină pe indivizi să atribuie intenții răuvoitoare acțiunilor celorlalți. Depresia poate contribui la formarea unei astfel de atitudini. Bărbatul cu asemenea caracteristici va avea tendința să califice comportamentul soției drept unul vicios și să răspundă prin acte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dependent de soția sa, dar are stereotipuri cu privire la dominanța masculină, poate percepe orice tentativă de independență a soției ca o amenințare împotriva securității și puterii sale masculine. Abuzul de droguri sau de alcool sporește întărirea falselor atribuiri atunci când furiei și ostilității le se mai adaugă tendințe impulsive. Comportamentele bărbatului împotriva soției se traduc în acest caz în acte abuzive. Iar orice percepție a bărbatului cu privire la slăbiciunile fizice și sociale ale soției nu pot decât să intensifice violența. Agresivitatea împotriva copiilor Pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
abuzive sau ostile cu părinții. A se considera rău și a-și merita pedeapsa este una dintre primele strategii psihologice folosite pentru întărirea sentimentului de securitate. Sentimentul de vinovăție este cu atât mai puternic cu cât copilul resimte o anumită ostilitate față de părinți. Vinovăția îi conferă copilului speranța de a evita pedeapsa respectând regulile părintești. Această strategie transferă toată responsabilitatea copilului, făcându-l să-și creeze o imagine de sine negativă. Continuarea maltratării astfel justificată de către copil fixează în mintea acestuia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-l împiedică să considere lumea un loc ostil. La adolescență, pedepsele părinților intensifică în mod paradoxal nevoia de comunicare cu părinții abuzivi. Procesele normale de separare de părinți și dezvoltarea psihologică independentă devin din această cauză mult mai dificile. Experiența ostilității și a abuzului dăunează dezvoltării stimei de sine și a percepției sinelui. Criminalii violenți, delicvenții și membrii găștilor violente au cu toții o stimă de sine foarte slabă în raport cu alte categorii de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic, fiziologic sau sexual contribuie la conturarea unei lumi și a unui anumit mod de viață pentru copil. Copiii și adolescenții agresivi (Dodge, 1993, Dodge et al., 1990 citat de Coie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]