5,936 matches
-
suferă de tulburări anxioase în două categorii, în funcție de prezența sau absența agorafobiei, este, la un anumit nivel, un atribut al sistemului de clasificare bazat pe categorii, mai degrabă decît pe proporții. Cu toate acestea, cei care suferă de tulburare de panică manifestă diferite grade de evitare agorafobică și, în timp ce cazurile de tip borderline sînt dificil de clasificat, nu există nici o îndoială că pacienții cu un nivel ridicat de evitare se deosebesc substanțial de cei care nu manifestă acest simptom. Evitarea agorafobică
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nivel ridicat de evitare se deosebesc substanțial de cei care nu manifestă acest simptom. Evitarea agorafobică a fost multă vreme descrisă ca o formă de condiționare, astfel încît asocierea situațiilor în care se produc evenimente nefericite (de pildă, atacurile de panică) determină stimulii contextuali să capete caracteristici care generează teamă. Tratamentul corespondent acestei teorii presupune expunerea individului la situațiile fobice, pînă cînd anxietatea este redusă considerabil. Aceste tratamente bazate pe expunere s-au dovedit de multe ori eficiente în scăderea evitării
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
indicatorilor comportamentului de evitare sugerează faptul că procesele cognitive sînt esențiale pentru etiologia agorafobiei. De fapt, variabilele cognitive par să prezică evitarea mai bine decît o fac cele implicate de un model de condiționare (adică frecvența și severitatea atacurilor de panică). Clum și Knowles (1991; vezi și Andrews, 1993b) au trecut în revistă literatura consacrată motivelor dezvoltării comportamentului evitant, au examinat opt ipoteze și au ajuns la concluzia că, deși atacurile de panică precedă aproape întotdeauna apariția comportamentului evitant (Uhde et
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de condiționare (adică frecvența și severitatea atacurilor de panică). Clum și Knowles (1991; vezi și Andrews, 1993b) au trecut în revistă literatura consacrată motivelor dezvoltării comportamentului evitant, au examinat opt ipoteze și au ajuns la concluzia că, deși atacurile de panică precedă aproape întotdeauna apariția comportamentului evitant (Uhde et al., 1985; Aronson și Logue, 1987; Franklin, 1987; Garvey et al., 1987), evitarea nu este o consecință a severității sau frecvenței atacurilor de panică ori a vîrstei la care debutează tulburarea. Studiile
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
au ajuns la concluzia că, deși atacurile de panică precedă aproape întotdeauna apariția comportamentului evitant (Uhde et al., 1985; Aronson și Logue, 1987; Franklin, 1987; Garvey et al., 1987), evitarea nu este o consecință a severității sau frecvenței atacurilor de panică ori a vîrstei la care debutează tulburarea. Studiile cu privire la efectele duratei tulburării de panică și la debutul afecțiunii nu sînt la fel de riguroase, dar descoperirile nu au putut susține ideea că originile agorafobiei se află în tulburarea de panică. Împotriva acestei
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evitant (Uhde et al., 1985; Aronson și Logue, 1987; Franklin, 1987; Garvey et al., 1987), evitarea nu este o consecință a severității sau frecvenței atacurilor de panică ori a vîrstei la care debutează tulburarea. Studiile cu privire la efectele duratei tulburării de panică și la debutul afecțiunii nu sînt la fel de riguroase, dar descoperirile nu au putut susține ideea că originile agorafobiei se află în tulburarea de panică. Împotriva acestei teorii, Clum și Knowles (1991) au afirmat că literatura de specialitate confirmă ipoteza potrivit
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
atacurilor de panică ori a vîrstei la care debutează tulburarea. Studiile cu privire la efectele duratei tulburării de panică și la debutul afecțiunii nu sînt la fel de riguroase, dar descoperirile nu au putut susține ideea că originile agorafobiei se află în tulburarea de panică. Împotriva acestei teorii, Clum și Knowles (1991) au afirmat că literatura de specialitate confirmă ipoteza potrivit căreia evitarea agorafobică este prezisă de trei tipuri de cogniții așteptări pesimiste cu privire la viitor, efecte dezastruoase ale panicii și incapacitatea de a face față
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
agorafobiei se află în tulburarea de panică. Împotriva acestei teorii, Clum și Knowles (1991) au afirmat că literatura de specialitate confirmă ipoteza potrivit căreia evitarea agorafobică este prezisă de trei tipuri de cogniții așteptări pesimiste cu privire la viitor, efecte dezastruoase ale panicii și incapacitatea de a face față simptomelor de panică. Primul set cognitiv asociat cu evitarea agorafobică presupune așteptări pesimiste cu privire la viitor. Evitarea excesivă a fost asociată cu așteptările legate de posibile frici care apar în anumite situații, și nu cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
teorii, Clum și Knowles (1991) au afirmat că literatura de specialitate confirmă ipoteza potrivit căreia evitarea agorafobică este prezisă de trei tipuri de cogniții așteptări pesimiste cu privire la viitor, efecte dezastruoase ale panicii și incapacitatea de a face față simptomelor de panică. Primul set cognitiv asociat cu evitarea agorafobică presupune așteptări pesimiste cu privire la viitor. Evitarea excesivă a fost asociată cu așteptările legate de posibile frici care apar în anumite situații, și nu cu teama de atacul de panică în sine (Franklin, 1987
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
face față simptomelor de panică. Primul set cognitiv asociat cu evitarea agorafobică presupune așteptări pesimiste cu privire la viitor. Evitarea excesivă a fost asociată cu așteptările legate de posibile frici care apar în anumite situații, și nu cu teama de atacul de panică în sine (Franklin, 1987; Noyes et al., 1987a; Craske et al., 1988; Fleming și Falk, 1989). Telch et al. (1989) au descoperit că anticiparea unor consecințe sociale (mai curînd decît fizice) negative era ceea ce îi deosebea pe indivizii cu tulburare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sine (Franklin, 1987; Noyes et al., 1987a; Craske et al., 1988; Fleming și Falk, 1989). Telch et al. (1989) au descoperit că anticiparea unor consecințe sociale (mai curînd decît fizice) negative era ceea ce îi deosebea pe indivizii cu tulburare de panică însoțită de evitare de cei care nu sufereau și de această ultimă complicație. Al doilea set de cogniții asociate cu evitarea presupunea perceperea unei legături între o situație dată și un atac de panică. De exemplu, Rapee și Murrell (1988
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
deosebea pe indivizii cu tulburare de panică însoțită de evitare de cei care nu sufereau și de această ultimă complicație. Al doilea set de cogniții asociate cu evitarea presupunea perceperea unei legături între o situație dată și un atac de panică. De exemplu, Rapee și Murrell (1988) au descoperit că pacienții cu tulburare de panică și evitare pronunțată percepeau mai des o legătură între anumite situații și atacurile lor de panică (vezi și Craske et al., 1988; Adler et al., 1989
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sufereau și de această ultimă complicație. Al doilea set de cogniții asociate cu evitarea presupunea perceperea unei legături între o situație dată și un atac de panică. De exemplu, Rapee și Murrell (1988) au descoperit că pacienții cu tulburare de panică și evitare pronunțată percepeau mai des o legătură între anumite situații și atacurile lor de panică (vezi și Craske et al., 1988; Adler et al., 1989; Telch, et al., 1989). În sfîrșit, Clum și Knowles (1991) au sugerat faptul că
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unei legături între o situație dată și un atac de panică. De exemplu, Rapee și Murrell (1988) au descoperit că pacienții cu tulburare de panică și evitare pronunțată percepeau mai des o legătură între anumite situații și atacurile lor de panică (vezi și Craske et al., 1988; Adler et al., 1989; Telch, et al., 1989). În sfîrșit, Clum și Knowles (1991) au sugerat faptul că strategiile de învingere a fricii și eficiența asociată lor fac mai puțin probabil comportamentul de evitare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evitare. Ideea că poți fi capabil să-ți înfrunți teama ajută la reducerea comportamentului de evitare și evadare (Craske et al., 1988). Comportamentul evitant a fost asociat cu lipsa de încredere în capacitatea de a face față viitoarelor atacuri de panică (Craske et al., 1988; Mavissakalian, 1988; Telch et al., 1989). Cei cu comportament evitant preferă, de asemenea, să apeleze la gîndirea pozitivă și nu neapărat la susținerea din partea celorlalți ca strategie de înfruntare a fricii (Vitaliano et al., 1987). Atunci
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
astfel de strategii eficiente (de exemplu, controlul respirației sau relaxarea) s-au înregistrat mai puține cazuri de evitare situațională. Din aceste date reiese o serie de implicații clinice importante. Evitarea agorafobică este prezisă de anumite cogniții referitoare la atacurile de panică survenite în situații specifice. Mai întîi, cei cu grade mai ridicate de evitare tind să perceapă o asociere între anumite situații și atacurile de panică. Prin urmare, putem presupune că tratamentul adecvat ar trebui să modifice aceste percepții. O modalitate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de implicații clinice importante. Evitarea agorafobică este prezisă de anumite cogniții referitoare la atacurile de panică survenite în situații specifice. Mai întîi, cei cu grade mai ridicate de evitare tind să perceapă o asociere între anumite situații și atacurile de panică. Prin urmare, putem presupune că tratamentul adecvat ar trebui să modifice aceste percepții. O modalitate de a reuși acest lucru este să instruim pacienții cu privire la adevăratele cauze ale atacurilor de panică (de exemplu, personalitatea vulnerabilă, hiperventilația, cognițiile referitoare la dezastre
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
perceapă o asociere între anumite situații și atacurile de panică. Prin urmare, putem presupune că tratamentul adecvat ar trebui să modifice aceste percepții. O modalitate de a reuși acest lucru este să instruim pacienții cu privire la adevăratele cauze ale atacurilor de panică (de exemplu, personalitatea vulnerabilă, hiperventilația, cognițiile referitoare la dezastre posibile), demonstrîndu-le astfel că situațiile nu reprezintă un pericol în sine. O altă abordare este să îi deprindem cu strategii prin care să se confrunte cu frica, pentru a le insufla
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la dezastre posibile), demonstrîndu-le astfel că situațiile nu reprezintă un pericol în sine. O altă abordare este să îi deprindem cu strategii prin care să se confrunte cu frica, pentru a le insufla convingerea că pot opri orice atac de panică survenit într-o situație panicogenă. A doua categorie de cogniții referitoare la prezicerea evitării este reprezentată de așteptările nefaste cu privire la consecințele atacurilor de panică ce pot surveni în anumite situații. Tratamentul va trebui să modifice aceste impresii, mai ales că
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să se confrunte cu frica, pentru a le insufla convingerea că pot opri orice atac de panică survenit într-o situație panicogenă. A doua categorie de cogniții referitoare la prezicerea evitării este reprezentată de așteptările nefaste cu privire la consecințele atacurilor de panică ce pot surveni în anumite situații. Tratamentul va trebui să modifice aceste impresii, mai ales că pacienții care se agață de asemenea temeri vor refuza (ceea ce este de înțeles) să facă exerciții de expunere gradată. Restructurarea cognitivă este una dintre
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evenimentele de care îi este frică și dacă se înregistrează rata leșinurilor pe măsură ce pacientul suportă grade diferite de expunere. În fine, al treilea set cognitiv care prezice evitarea fobică este conștientizarea faptului că individul nu poate face față atacurilor de panică. Tratamentul ar trebui să înlăture această convingere, pentru a elimina total comportamentul evitant. Eficiența scăzută a eforturilor pacienților poate fi corectată dacă aceștia sînt învățați să folosească anumite tehnici ce pot opri atacurile de panică și împiedica repetarea lor. Pacienții
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
poate face față atacurilor de panică. Tratamentul ar trebui să înlăture această convingere, pentru a elimina total comportamentul evitant. Eficiența scăzută a eforturilor pacienților poate fi corectată dacă aceștia sînt învățați să folosească anumite tehnici ce pot opri atacurile de panică și împiedica repetarea lor. Pacienții vor fi convinși că pot face față atacurilor de panică, odată ce își vor însuși strategiile de management al anxietății și se vor convinge de eficiența lor în timpul exercițiilor de expunere gradată. Evoluția Vîrsta medie la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
elimina total comportamentul evitant. Eficiența scăzută a eforturilor pacienților poate fi corectată dacă aceștia sînt învățați să folosească anumite tehnici ce pot opri atacurile de panică și împiedica repetarea lor. Pacienții vor fi convinși că pot face față atacurilor de panică, odată ce își vor însuși strategiile de management al anxietății și se vor convinge de eficiența lor în timpul exercițiilor de expunere gradată. Evoluția Vîrsta medie la care are loc primul atac de panică este cuprinsă între 15 și 19 ani, iar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fi convinși că pot face față atacurilor de panică, odată ce își vor însuși strategiile de management al anxietății și se vor convinge de eficiența lor în timpul exercițiilor de expunere gradată. Evoluția Vîrsta medie la care are loc primul atac de panică este cuprinsă între 15 și 19 ani, iar tulburarea de panică atinge apogeul în cel de-al doilea deceniu de viață și scade înspre 45 de ani. Ca și în cazul altor tulburări anxioase, anumite studii au demonstrat că situațiile
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
vor însuși strategiile de management al anxietății și se vor convinge de eficiența lor în timpul exercițiilor de expunere gradată. Evoluția Vîrsta medie la care are loc primul atac de panică este cuprinsă între 15 și 19 ani, iar tulburarea de panică atinge apogeul în cel de-al doilea deceniu de viață și scade înspre 45 de ani. Ca și în cazul altor tulburări anxioase, anumite studii au demonstrat că situațiile tensionate precedă debutul afecțiunii (Last et al., 1984; De Loof et
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]