9,085 matches
-
licitație adevărată cu mai mulți ofertanți, majoritatea fiind din zona județului Putna. Câștigător a fost declarat Pantilimon Vasilescu, domiciliat în Focșani, str. Ștefan cel Mare, care a cerut suma de 820 de lei/ vagon franco Putna Seacă, asta însemnând că patronul plătea și transportul! Printr-o telegramă urgentă generalul Ion Rășcanu îi cerea acestuia ca înainte de sosirea vagoanelor la Vaslui, să depună garanția la casieria gării. Chiar dacă mijloacele de transport motorizate erau o raritate în acele vremuri, problema atelajelor cu tracțiune
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
zeci de astfel de chestionare care cuprindeau o gamă largă de probleme. Cu toate că în 1943 inițiativa războiului trecuse în mâinile rușilor, generalul Rășcanu îi întreba, de exemplu, pe conducătorii politici ai județului câte restaurante sunt în funcțiune și care sunt patronii acestora! Dar, în mod insistent și probabil la ordinul expres al lui Antonescu, se interesa de soarta invalizilor, orfanilor și văduvelor de război față de care cerea multă atenție și dragoste. e. Sfârșitul generalului de corp de armată Ion Rășcanu După
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
stereotipic drept "religios". Acest amalgam de opulență, pioșenie și spirit întreprinzător i-au construit lui Becali imaginea de "bun român". Combinația fastă între religiozitate (prin referințele și declarațiile sale), retorica autoasumată de Războinic al Luminii și conjunctura de a fi patronul Stelei București (fostul club de fotbal al Armatei) face ca acest personaj să întrunească simbolic încrederea pe care alegătorul de rând ar avea-o în aceste două instituții Biserica și Armata. Este deja un loc comun (relevat și de sondajele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
băieți și 1.564 fete). După criteriul originii etnice și a apartenenței religioase sau confesionale, populația Bacăului era compartimentată conform datelor din tabelul de mai jos: Structura profesională a populației orașului era următoarea: agricultori/crescători de vite - 1.122, meseriași (patroni și lucrători) - 3.286, industriași - 88, comercianți - 951, salariați particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere - 12.100. Datele ce surprind știința de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
interne a statului român, criticând regimul monarhic și militând activ pentru instaurarea republicii. În Bacău, nivelul scăzut de trai, dar și propaganda întreținută în unitățile industriale, de către reprezentanții organizației locale a P.S.D., au determinat pe unii muncitori să manifesteze împotriva patronilor și a „politicii guvernelor burghezo-moșierești”. Astfel, pe 1 mai 1917, în timp ce la Iași soldații ruși luau cu asalt casa din cartierul Sărăriei, în care era deținut liderul comunist Cristian Racovski, proletarii băcăuani au organizat o puternică manifestație, solicitând încetarea războiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
activitatea administrației locale pe anul 1939, în Bacău erau înregistrate un număr de 1.603 firme comerciale (1939). Distribuția etnică a acestora era după cum urmează: 1.110 firme evreiești (69,25%), 451 firme românești (28,13%), 14 armenești, 5 cu patroni italieni, 3 firme germane, 5 sârbești, 2 cu patroni bulgari, 12 firme ungurești și 1 firmă condusă de un grec. Considerăm că exemplele prezentate sunt edificatoare în privința dominației pe care evreii au exercitat-o asupra comerțului băcăuan de-a lungul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înregistrate un număr de 1.603 firme comerciale (1939). Distribuția etnică a acestora era după cum urmează: 1.110 firme evreiești (69,25%), 451 firme românești (28,13%), 14 armenești, 5 cu patroni italieni, 3 firme germane, 5 sârbești, 2 cu patroni bulgari, 12 firme ungurești și 1 firmă condusă de un grec. Considerăm că exemplele prezentate sunt edificatoare în privința dominației pe care evreii au exercitat-o asupra comerțului băcăuan de-a lungul întregii perioade studiate de noi. De altfel, aceste realități
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
am reușit să identificăm un număr de 109 fabrici și mari ateliere ce-și desfășurau activitatea pe plan local. Statistica ponderii etnice a industriei băcăuane este redată în graficul de mai jos: Harta etnică a industriei orașului Bacău - 1925 (numărul patronilor/delegaților și ponderea etnică) evrei 76 (70%) români, armeni, greci, alții 26 (24%) societăți cu patronat neidentificat 7 (6%) Cel puțin dou) concluzii se pot desprinde din această succintă prezentare a evoluției industriei băcăuane în perioada 1900-1930. În primul rând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
industriei mici (o sifonerie și un atelier de cufere). Singurul atribut care s-a menținut neschimbat până la sfârșitul perioadei interbelice a fost cel al preponderenței evreiești din industria locală: în anul 1939, din cele 67 de unități industriale 55 aveau patroni evrei - 82,1% din total (în creștere față de situația din anul 1925, când a fost înregistrat un procent de 70%). Confruntând structura etnică a demografiei locale - majoritar românească - cu cea din domeniul economic - majoritar evreiască -, ne-am simțit obligați să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreruperi, fabrica a funcționat până în anul 1867, când a fost înregistrat falimentul. Fabrica, împreună cu moșia, au fost vândute de Alecu Asachi lui Carp Svercevschi - la rândul său, acesta a vândut o parte din piese și din mașini către Michel Iuster, patronul unei fabrici de spirt. Pe 22 decembrie 1881, luând în discuție ofertele privind achiziționarea și montarea utilajelor de preparare a pastei de lemn și a hârtiei, consiliul de administrație al societății a ales propunerea firmelor de construcții „Theodor Bell” și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
raportat imediat un furt. Exista, chiar, un anumit „calendar” al acordării de stimulente financiare și distincții pentru angajații care s-au făcut remarcați. Astfel, în afara zilei de Crăciun, un moment deosebit de important era cel al manifestărilor anuale legate de serbarea patronului fabricii - 21 mai, Sfinții Împărați Constantin și Elena. Iată, de pildă, programul serbărilor din ziua de 21 mai 1937: „La ora 10 A.M. tot personalul tehnic și administrativ, în frunte cu directorul general, inginerul Dan Costinescu, directorul tehnic, inginerul Nicolau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
include în prețul final și suma pentru transport. Evident, centrul cu cele mai mari cifre ale tranzacționărilor anuale de produse agricole era Bacăul. Aici produsele erau cumpărate în special de reprezentanții industriei alimentare (de morărită, aflată în totalitate în proprietatea patronilor evrei. Această structură etnică majoritară se păstrează și în cazul comercianților de cereale, cerealiștii români fiind aproape inexistenți de-a lungul perioadei 1900-1940, atât în oraș, cât și în județ. Cantități importante de grâu erau achiziționate și de Federeala Băncilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de piele „S. Filderman”, total 216 muncitori, din care 156 români și 60 supuși străini - 26 evrei, 21 ruși, 7 germani, 5 unguri și un polonez. Până la sfârșitul perioadei moderne, în absența unor reglementări ferme, care să stabilească raporturile dintre patroni și angajați, proprietarii de întreprinderi au reușit să impună propriile Regulamente de ordine interioară. Acestea au avut menirea de a disciplina și califica forța de muncă, reușind să creeze, în același timp, și un regim de dependență a muncitorilor față de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și angajați, proprietarii de întreprinderi au reușit să impună propriile Regulamente de ordine interioară. Acestea au avut menirea de a disciplina și califica forța de muncă, reușind să creeze, în același timp, și un regim de dependență a muncitorilor față de patroni. În aceste condiții, afirmarea principiilor capitaliste a vizat cu precădere creșterea ratelor de profitabilitate a întreprinderilor, în dauna politicilor sociale, abandonate unui primitivism cvasigeneralizat. Dealtfel, în această perioadă, personalul inferior angajat a „beneficiat” de condiții de muncă și o salarizare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la limita subzistenței. Clădirile și secțiile insalubre, insuficient ventilate și aerisite, norma extinsă de lucru, ce depășea adeseori 12 ore, atmosfera încărcată de substanțe nocive, salariile mici și plățile neregulate, incapacitatea cadrului legislativ de a reglementa și normaliza relațiile dintre patron și angajați sunt doar câteva din „tușele” ce surprind detalii importante din viața proletară băcăuană de la sfârșitul perioadei moderne. La sfârșitul secolului al XIX-lea, condițiile igienico-sanitare din aceste unități economice erau extrem de precare. Inspecțiile periodice efectuate de către medicul comunei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un impact considerabil în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor. Pentru prima oară în istoria națională, muncitorii aveau dreptul de a primi ajutor în caz de boală, invaliditate sau bătrânețe, puteau beneficia de serviciile Casei de asigurare sau puteau face patronul răspunzător pentru cazurile de accidente profesionale. Perioada crizei economice mondiale (1929-1933) a fost marcată pe plan local de revigorarea mișcărilor sociale muncitorești, provocate de condițiile grele de muncă, de micșorarea salariilor, dar și de creșterea alarmantă a șomajului - în anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de muncă de opt ore pe zi sau au fost expresii ale solidarizării muncitorești împotriva deciziilor de concediere a unor colegi. În această din urmă situație, nu de puține ori, cei care aveau de pierdut erau tot muncitorii - de regulă, patronii întreprinderilor reveneau asupra deciziilor de concediere, după ce obțineau din partea angajaților acceptul de diminuare a tuturor salariilor. O parte din aceste drepturi ale muncitorimii aveau să fie recunoscute și puse în aplicare de-a lungul perioadei 1934-1938. De pildă, în acest
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a tuturor salariilor. O parte din aceste drepturi ale muncitorimii aveau să fie recunoscute și puse în aplicare de-a lungul perioadei 1934-1938. De pildă, în acest interval, ca urmare a solicitărilor repetate ale directorilor de la Camera de Muncă Bacău, patronii întreprinderilor din localitate au fost obligați „să acorde concediile de odihnă anuale pentru salariați, lucrători și funcționari”. Conform dispozițiilor legale, numărul zilelor de concediu pentru lucrătorii industriali era calculat în funcție de „vechimea neîntreruptă în lucru”, după cum urmează: pentru o vechime neîntreruptă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primitiv și dăunător sănătății locuitorilor, căci sudoarea cade în aluat”. Doi ani mai târziu, printr-o altă hotărâre a consiliului comunal (7 mai 1913), brutăriile au fost racordate la rețeaua centrală de alimentare cu apă a orașului. Prin aceeași ordonanță, patronii au fost obligați „să trimită în fiecare zi de sâmbătă la vizită medicală pe brutari, pentru a vedea dacă nu sunt atinși de vreo boală contagioasă”. Odată cu declanșarea Primului Război Mondial, viața socioeconomică a orașelor din vechiul Regat a cunoscut primele semne
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Nr. 1 de Fete și hala de victualii. Niciun locuitor nu putea să ridice mai mult de o jumătate de kilogram de zahăr. Excepție făceau directorii de spitale și școli, proprietarii farmaciilor (fiecare primea lunar câte 60 de kilograme) și patronul cofetăriei „Victor”, căruia îi erau repartizate 150 de kilograme. În vara anului 1916 rațiile de carne și pâine au fost drastic micșorate. Deși a afectat mult standardele de viață ale băcăuanilor - sintetizate de presa locală în formula „post negru nelimitat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iulie 1929). Nu de puține ori, între serviciul municipal de arhitectură și antreprenorii de cinematografe au izbucnit conflicte generate de încălcarea dispozițiilor articolului 40 din regulamentul de construcții al orașului. Din dorința de a atrage un public cât mai numeros, patronii sălilor de cinematograf obișnuiau „să așeze pe trotuare fotografii-reclamă, inestetice și incomode, împiedicând astfel circulația locuitorilor”. Fără a ține seama de somațiile verbale făcute de reprezentanții primăriei, antreprenorii băcăuani au continuat „să încalce dispozițiile regulamentare”, motivați în special de gratuitatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
maladiilor venerice, propagând astfel nestingherite cele mai groaznice și necruțătoare boli. Mizeria și murdăria sunt de nedescris la hotelul Regal, (...) acolo unde miliarde de paraziți populează saltelele, rogojinile și pereții”. Se cerea cu insitență luarea următoarelor măsuri: „să fie obligați patronii localurilor să-și scoată o autorizație pentru practicarea vânzărei de carne vie, să plătească taxele dictate de lege, să-și mute reședințele pe la periferiile orașului devenit municipiu, să-și proptească un felinar roșu la poartă și să se supună textelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din Huși” (aceasta era, cu certitudine, denumirea completă a asociației de întrajutorare hușene), s-a aprobat „...suma de 60 de lei pentru cumpărarea de satin negru cu ocazia morții Lordului Balfour”. Suma fusese ordonanțată „D-lui D. Grünberg”, ce era patron al magazinului sugestiv numit „La doi lei”, situat pe strada Ghica Vodă, nr.46. Dar, cum de au investit ovreii hușeni această sumă de bani pentru un „goim” (necredincios) creștin? Răspunsul este foarte simplu și ține de ideea realizării lui
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
investiție la această baie a constat în procurarea „... furniturilor de materiale de ferărie și țevărie”, în cuantum de 7.477 de lei. Potrivit „Ordonanței de plată” nr.249/10 septembrie 1929, beneficiarul acestei sume a fost „D-l B. Frischoff”, patron al magazinului hușean „Metalurgia Română”, care a și întocmit o factură în contul Comunității evreilor. Montarea rezervoarelor, țevilor și dușurilor a fost încredințată maistrului Leon Alaman, contra sumei de 5.573 de lei, iar o altă importantă lucrare („Repararea a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de geamuri bae, 113 colțare și 15 patrate cu sticla dumisale”, meseriașul A. Breimann a ușurat sarcina casierului I. Istric de a mai număra suma de 6.282 de lei, iar pe 26 decembrie 1929, în preajma Anului nou, lucrătorul sau patronul evreu I. Neumann a semnat „ordonanța de plată” în valoare de 7.500 de lei, pentru: „Parte la reparațiile la Bae făcute prin D sa”. Dacă nu am fi găsit în spatele acestui document chitanța detailată emisă de către Neumann, am fi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]