34,654 matches
-
care le revînd la un preț mai ridicat, dar pe care le și distribuie în schimbul unor favoruri. Piața neagră este condusă de "baroni", selectați din rîndul "șmecherilor", cunoscuți și acceptați de autoritățile de rang inferior. Pentru angajați, adaptarea la mediul penitenciar implică un proces de corupție. Închisoarea este o instituție care rulează sume de bani și bunuri de valori ridicate, iar trecerea unora dintre acestea în proprietate privată se produce treptat, pe măsura sporirii gradului de obediență față de conducere. Uneori acest
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exproprierea fiind aproape totală, trecîndu-se în proprietatea angajaților sau rudelor acestora nu numai alimente, dar și alte lucruri de valori mai ridicate: calculatoare, materiale de construcții etc. Spre exemplu, ciupercăria de la Jilava a încăput pe mîinile unei familii angajate în penitenciar, care cumpără ciupercile la prețuri de 7-8 ori mai mici și le revinde pe piața liberă, profitul neintrînd în bugetul instituției, ci în buzunarele proprii și ale direcției. Iar din materialele de construcții primite pentru construirea unor noi penitenciare sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în penitenciar, care cumpără ciupercile la prețuri de 7-8 ori mai mici și le revinde pe piața liberă, profitul neintrînd în bugetul instituției, ci în buzunarele proprii și ale direcției. Iar din materialele de construcții primite pentru construirea unor noi penitenciare sau unor secții noi, s-au ridicat impunătoare vile ale angajaților din conducerea penitenciarului, cu forța de muncă gratuită a arestaților (fenomenul a atins cote explozive în anii 1995-1996, fiind des prezentat în presă). Lucrările externalizate se dau (fără licitații
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
revinde pe piața liberă, profitul neintrînd în bugetul instituției, ci în buzunarele proprii și ale direcției. Iar din materialele de construcții primite pentru construirea unor noi penitenciare sau unor secții noi, s-au ridicat impunătoare vile ale angajaților din conducerea penitenciarului, cu forța de muncă gratuită a arestaților (fenomenul a atins cote explozive în anii 1995-1996, fiind des prezentat în presă). Lucrările externalizate se dau (fără licitații sau prin licitații aranjate) rudelor care își înființează ad-hoc firme și care cotizează la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care cotizează la direcția centrală pentru perpetuarea lor. Deseori pot fi văzute în fața sediului DGP camioane descărcînd "mici atenții" pentru personalul administrației: lăzi de căpșune, de mere, de carne etc. Procesele de "rotunjire a veniturilor" nu sînt specifice numai mediului penitenciar. Presa a relatat deseori despre fenomene similare care se petrec în armată, în poliție, în SRI și în general în instituțiile statului care administrează bani publici. Ele nu sînt deci inițiate de o mînă de răufăcători infiltrați în sistem, ci
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în general în instituțiile statului care administrează bani publici. Ele nu sînt deci inițiate de o mînă de răufăcători infiltrați în sistem, ci sînt generate, controlate și gestionate de sistem, cu complicitatea conducerii de la vîrf. Procedeele de corupție a autorităților penitenciare au fost descrise mai amănunțit de Gresham M. Sykes 100, încă din 1958, ca ritualuri de exploatare a sistemului. Ele se petrec uneori chiar cu complicitatea unor arestați, care beneficiază de mici favoruri și care sînt folosiți ca paravan (care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ai cadrelor inferioare, fiind puse la cale cu cît mai puțini complici. Criminologii au demonstrat că regulile din închisori creează posibilitatea infracțiunii, a miturii și a corupției și generează nu o piață neagră, ci o multitudine de piețe negre în penitenciare, la care au acces doar anumite categorii de indivizi: există o piață neagră a tutunului, alta a locurilor de muncă în exterior, alta a alimentelor, a băuturilor, drogurilor, prostituției, dar și o piață în care autoritățile de la vîrf își negociază
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dosar cu șină circulă 2-3 zile prin celulele condamnaților, după care sînt confiscate de educatori și păstrate cu grijă, pentru a fi arătate oricărui vizitator extern ca dovezi ale libertăților de exprimare. În contrapartidă, autoritățile reacționează în paginile Revistei Administrației Penitenciarelor din România, omagiind la momente aniversare diverși angajați contestați. Și comunitățile terapeutice sînt tot forme de dezamorsare a conflictelor. Deși privite cu dispreț atît de deținuți cît și de cadre ("ăia care se țin de mînă") și menținute într-o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se perpetuează, acestea se bucură de o grijă specială, primind la plecare mici atenții, unele cadre forțat prietenoase oferindu-se să le conceapă rapoartele despre vizite sau furnizîndu-le subiecte interesante, dar deloc periculoase pentru siguranța instituției. Cei interesați să viziteze penitenciarele sînt de multe ori împiedicați, cererile lor fiind refuzate sau aprobate cu mare întîrziere 105, iar la vizite le este dificil să stabilească contacte cu acei deținuți inteligenți, care pot prezenta coerent aspectele vieții de detenție. VIP-urile intens mediatizate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
refăcute etc.). Tot în cadrul ritualurilor contestatare inițiate de cadre intră și piesele de teatru în care deținuții joacă diverse roluri, spectacolele de folclor sau slujbele religioase care adună invitați din exteriorul instituției, chemați să se convingă de faptul că în penitenciare totul merge bine. Asemenea manifestări rituale au loc destul de rar, pentru a naște emoții colective, datorită coloritului și pitorescului lor într-o existență cenușie, ternă. Mai puțin controlate sînt manifestările de protest fățiș, ostilitățile ce îmbracă forme violente. Cele mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și cetățeni liberi arată că în închisoare oamenii utilizează înjurăturile de 23 de ori mai mult decît în libertate, rezultatele testelor CPI, EPI și Raven demonstrînd că nu inteligența sau trăsăturile de personalitate sînt responsabile de această diferență, ci mediul penitenciar, care induce oamenilor din interiorul zidurilor "o tendință accentuată spre impulsivitate și un potențial agresogen ridicat; nivel de maturizare socială, capacitate de judecată și respect reduse, cu un autocontrol și capacitate de autodisciplinare mici; instabilitate emoțională și dificultăți în restabilirea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sistemul combativ... Suprasolicitarea nervoasă duce la decompensarea comportamentului social al omului"108. Deși o serie de reglementări au rolul de a reduce manifestările violente, frecvența lor este în continuare ridicată, deoarece ajung să fie preferate în locul pedepselor oficiale. Întrucît sistemul penitenciar este organizat pe principiul pedepselor măsuri aplicate, de regulă, copiilor și animalelor -, indivizii își modelează comportamentele în așa fel încît să evite utilizarea sancțiunilor legale, dezvoltînd la rîndul lor o serie de sancțiuni, mai violente, dar mai puțin dezavantajoase. Astfel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
drepturi (la vizită, la pachet etc.). Întrucît spaima sancțiunilor planează și asupra cadrelor, pedepsele fizice creează chiar o complicitate între victimă și agresor. Cînd recalcitranții nu intră în acest joc, ei sînt mutați pe alte secții sau chiar în alte penitenciare, pentru a nu deveni exemplu și a atrage sprijinul celorlalți colegi. Nu poate fi însă negată existența unor indivizi cu un potențial violent mult crescut, care găsesc în închisoare ocazia răzbunării pentru eșecurile din viață, descărcîndu-și agresivitatea asupra unor persoane
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
întăresc convingerea că autoagresiunile sînt consecința infantilizării, promiscuității și privațiunilor carcerale, căci în societatea liberă ar părea bizar ca un individ să se mutileze pentru beneficii atît de mici (în general, mutilările sînt o raritate în organizațiile civile, libere). În penitenciar ele sînt expresia insuportabilității: "Nu mai rezistă în bătăi sau în celular, unde sînt uitați cu lunile. Singur între patru pereți, îți vine să înnebunești. Sînt unii care găsesc cîte un cui și, cu tocul de la pantof, dacă nu cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aceeași perspectivă trebuie să înțelegem și celelalte ritualuri contestatare: greva foamei, sinuciderile, evadările, răscoalele. Criminologii au demonstrat de mult că regulile produc proteste, din cauza conceptualizării diferenței ca delincvență, regulile fiind, în fapt, expresia legitimării autorității celor ce dețin puterea în penitenciar. Greva foamei este ritualul de protest prin care un individ își exprimă nemulțumirea față de încetineala cu care i se rezolvă situația juridică sau față de tratamentul arbitrar, care-i lezează demnitatea. Este remediul găsit pentru rezolvarea nefericirilor provocate de instituție, cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deosebită decît atunci cînd acțiunea se prelungește peste limitele care afectează funcțiile vitale ale organismului. În general, greva foamei este o acțiune cu șanse scăzute de reușită, fiind imediat stopată de cadre prin amenințarea cu transferul grevistului într-un alt penitenciar din colțul opus al țării în cazul continuării ei. Dacă acțiunile protestatare menționate pînă acum au legătură aproape exclusivă cu condițiile detenției, sinuciderea este expresia radicală a neputinței, remediul definitiv al nefericirii, cu legături puternice și în ceea ce privește relațiile cu familia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Durkheim conform căreia "sinuciderea variază proporțional cu gradul de integrare în grupul social căruia individul îi aparține"111 este continuu confirmată în închisori, din cauza lipsei de importanță, inutilității, neacceptării, îndepărtării sau excluderii din grup și din familie. Cercetările efectuate în penitenciarele din Franța, Marea Britanie, SUA, Canada și Australia au confirmat că rata sinuciderii este semnificativ mai mare în rîndul deținuților decît în rîndul populației libere. Suicidul este constatat mai ales la bărbați, la tineri, celibatari, arestați preventiv sau condamnați la pedepse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Excesivele resurse alocate siguranței au redus oportunitățile de evadare, iar pedepsele aplicate colegilor de celulă, pentru că nu au sesizat din timp acțiunea, au transferat o parte însemnată din atribuțiile de control în mîinile deținuților. Ritualurile contestatare grave sînt rare în penitenciarele românești, în ciuda stării cronice de nemulțumire. Grevele și acțiunile de protest sînt reprimate imediat, deoarece relatarea lor în presă atrage consecințe negative asupra întregului personal. Acțiunea recentă a tinerilor deținuți de la Craiova care s-au baricadat în celulă și și-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de la Craiova care s-au baricadat în celulă și și-au dat foc în semn de protest pentru sustragerea unor bunuri din pachete de către cadre a întărit și mai mult vigilența autorităților. În ultimii 15 ani au avut loc în penitenciarele românești doar două revolte de mare amploare, în 1989 și 1997, pe fondul pierderii puterii de către autoritățile opresive. Actele de nesupunere colectivă au fost tolerate și stimulate de o serie de cadre din conducerea centrală interesate de crearea unui climat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai lungă de o lună a permis înlăturarea acelor cadre incomode din Ministerul de Interne și a facilitat ascensiunea forțelor de securitate în structurile de conducere ale DGP fenomen care s-a generalizat în anii imediat următori în întreg sistemul penitenciar. Scenariul pus la cale în 1989 a fost aplicat și în cazul revoltei din 1997. Pe fondul pierderii puterii de către PDSR și al previzibilelor schimbări din sistemul punitiv, cadrele au favorizat extinderea revoltei în toate penitenciarele din țară: deținuții au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
următori în întreg sistemul penitenciar. Scenariul pus la cale în 1989 a fost aplicat și în cazul revoltei din 1997. Pe fondul pierderii puterii de către PDSR și al previzibilelor schimbări din sistemul punitiv, cadrele au favorizat extinderea revoltei în toate penitenciarele din țară: deținuții au fost stimulați cu ajutorul zvonurilor despre posibilele eliberări condiționate și despre agravarea imediată a condițiilor de trai să intre în greva foamei; televiziunile și presa au fost chemate să transmită largi reportaje; liderii PDSR Rodica Mihaela Stănoiu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
posibilele eliberări condiționate și despre agravarea imediată a condițiilor de trai să intre în greva foamei; televiziunile și presa au fost chemate să transmită largi reportaje; liderii PDSR Rodica Mihaela Stănoiu și Ortansa Brezeanu au amplificat tensiunile prin vizitele în penitenciare și prin susținerea greviștilor, dar și a intervențiilor brutale imediate. De altfel, chiar secretarul de stat de la Ministerul de Justiție, Dorin Clocotici, afirma în presă (România liberă și Ziua din 21 februarie 1997) că "acțiunea e pusă la cale de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în presă (România liberă și Ziua din 21 februarie 1997) că "acțiunea e pusă la cale de grupări ostile actualei puteri pentru a acredita ideea că puterea nu e în stare să gestioneze țara", "faptul că revendicările deținuților de la diferite penitenciare sînt identice ne duce la concluzia că există o acțiune concertată și că deținuții sînt manipulați", suspiciunile îndreptîndu-se în mai multe direcții: gardienii din dorința de a opri demilitarizarea, Ministerul de Interne din dorința de a avea din nou în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
subordine DGP, structurile de securitate pentru a opri valul înlocuirilor cu personal civil și PDSR pentru a-și menține controlul în sistem prin oamenii amplasați în posturi-cheie. Și rapoartele APADOR-CH au arătat că personalul a încurajat deținuții, interzicînd intrarea în penitenciar a reprezentanților ONG-urilor de specialitate și reprimînd sălbatic "prin tratamente inumane și chiar tortură", în ciuda Planului-Cadru aprobat de conducerea Ministerului de Justiție. Analiza celor două revolte ne duce la concluzia că ele nu puteau să aibă loc fără complicitatea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dacă nu, le arătăm noi primarilor: îi aducem în pușcării și scoatem deținuții pe platou. Să le dispară cheful să pună laba pe noi. Punem de-o grevă de-i înnebunim". Afirmația a fost făcută de o persoană din conducerea penitenciarului Rahova și întărită de cadre superioare din Iași, Focșani, Gherla, Giurgiu, Jilava semn că un scenariu pentru o posibilă revoltă a fost deja elaborat. El a fost chiar prezentat de un ofițer al forțelor speciale, pe etape: 1. crearea unei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]