5,290 matches
-
emoției când aud pe cineva bâlbâind poeziile lui șt.O.Iosif. Nici nu știu cum m-am ridicat în picioare și am început să spun vorbe și versuri, versuri și vorbe, toate scoase din cartea pe care o țineam cu drag sub pernă alături de Eminescu la școala Normală. 132 Vorbeam și nimeni nu mă întrerupea, parcă de frică să nu strice atunci rostul întâlnirii peste timp cu Natalia Negru, soția poetului, cu locurile Tecucelului, acolo unde aveam să văd copacul în care își
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Petrache Rău, om de o bunătate nemaiînâlnită? Doamne, în toată nenorocirea vieții noastre mare leac de supraviețuire ne-a fost bunătatea oamenilor! Aveam locuință dar altceva nimic. Totul era dincolo, la Câșlița. Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă, bunătatea întruchipată, ne-a dat două paturi cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
este sanctuarul În care se adună mănunchiul părintesc al exilaților. Aici s-a rezidit o patrie. În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
trei mari categorii: drept comun, sabotori și politici. Cei de drept comun, care erau după fapta lor, escroci, hoți, tâlhari, violatori, criminali ș.a. erau tratați omenește cu număr cât mai redus în camere aerisite, cu paturi foarte bune, cu așterut, pernă, pătură înfățată, plimbări până la prânz și după masă; cei de la sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
violatori, criminali ș.a. erau tratați omenește cu număr cât mai redus în camere aerisite, cu paturi foarte bune, cu așterut, pernă, pătură înfățată, plimbări până la prânz și după masă; cei de la sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere, paturi suprapuse și fără saltea, cu o pătură și o pernă ponosită, plimbare două ore pe zi fără a avea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere, paturi suprapuse și fără saltea, cu o pătură și o pernă ponosită, plimbare două ore pe zi fără a avea voie să ia contact cu altă grupare de deținuți și nu aveau drept la vorbitor și nici a lua parte la munci agricole sau altele, toate acestea au fost aplicate în funcție de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trei mari categorii: drept comun, sabotori și politici. Cei de drept comun, care erau după fapta lor, escroci, hoți, tâlhari, violatori, criminali ș.a. erau tratați omenește cu număr cât mai redus în camere aerisite, cu paturi foarte bune, cu așterut, pernă, pătură înfățată, plimbări până la prânz și după masă; cei de la sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
violatori, criminali ș.a. erau tratați omenește cu număr cât mai redus în camere aerisite, cu paturi foarte bune, cu așterut, pernă, pătură înfățată, plimbări până la prânz și după masă; cei de la sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere, paturi suprapuse și fără saltea, cu o pătură și o pernă ponosită, plimbare două ore pe zi fără a avea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere, paturi suprapuse și fără saltea, cu o pătură și o pernă ponosită, plimbare două ore pe zi fără a avea voie să ia contact cu altă grupare de deținuți și nu aveau drept la vorbitor și nici a lua parte la munci agricole sau altele, toate acestea au fost aplicate în funcție de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
3) Desparte în silabe cuvintele pe care le-ai obținut. 4) Scrie zece cuvinte care se scriu întotdeauna cu literă mare. 5) Îți place să fii alintat? Atunci alintă și tu cuvintele următoare: casă ușă frate mamă cântec creion pantof pernă păpușă covor caiet câine ochi boboc trandafir topor fular soră 6) Alcătuiește o propoziție folosindu-l , dintre cuvintele obținute mai sus, pe acela care denumește o floare de primăvară. Povestea Ceciliei Îmi amintesc bine ce vă voi povesti. Parcă s-
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Cordova, policandre de Veneția; tinerii în straie orientale joacă vals și ecossaise; de pe un pat familia domnului privește hieratică: "În sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mâinile încleștate la ceafă. Pe marginea patului, la dreapta și la stânga, ședeau cele șase beizadele șir". În sălile epocii Cuza, apare tânărul prefect de formație pașoptistă cu tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-un spirit estetizant violent. Poetul pune în fascinarea prin sentiment o grijă excesivă artistică, teatrală și comică oarecum, ca orice mistificație. El arde pentru iubită miresme otrăvitoare în trepieduri de argint, îi presară în pat garoafe și maci, stropește pernele cu parfum de brad și înfige într-o glastră trei ramuri verzi de lămâiță și un ram uscat de eucalipt. Dragostea urmează după acest ceremonial pedant. Bărbatul primește cheia de la poarta verde și rămâne în turnul celor trei blazoane (al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e în fond un chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am aflat flori roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă și brațe tari... Și poate are gânduri calde. Căci în cor cântarea ei pare a fi alta ca a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chip de a vedea ardelenesc: Maico, Maico... (Pauză) Vino la rugăciuni. Nu răspunde din fundul grădinii, A adormit în fân. Nu-nțeleg pe maica asta. Pare a fi alta ca noi. Adoarme în fân. Și supt pernele ei albe, supt pernele ei sfinte adesea am aflat flori roșii. Flori roșii... Flori roșii. Și e voinică. Are fața frumoasă și brațe tari... Și poate are gânduri calde. Căci în cor cântarea ei pare a fi alta ca a noastră cântare. În cântarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unghiile vopsite-n fapte. Nocturnele sunt pentru ochi mai curând decât pentru urechi: Luna e o pată de sânge, stelele picături de apă aburite pe geamul cerului. Stelele sunt note de muzică. Luna e o hârcă de mort pe o pernă de catifea aurie. Luna e un solz de pește... Și nu vezi, se apropie! Cine se apropie?... A-oo... A-uu... A-aa!... Figurile de ceară conțin metafore în serie într-un fericit joc de artifiții: Amurg Dama cameliilor a scuipat sânge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
făcîndu-l să dârdâie cu scutecul urinat în mână, dar care e fiu de zână, ocrotit și salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind Iar când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui Bucuța e dioramatică, plină de policromie muzeală. Fuga lui Șefki
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă, prostrile de pat, de perete, de culme. La Pogonești și Ivești pe pânză este reprezentat frecvent ghiveciul cu picior și garoafe la fel ca în Câmpia Munteniei. Tot aici, prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
să asiste la Sfânta Liturghie. Cea mai veche amintire din copilăria mea este imaginea cum în biserică, mămica mă ridica de sub brațe cu amândouă mâinile, ca să pot săruta icoana de pe iconostas. Mă învăța ca seara, înainte de a așeza capul pe pernă, so închin, ca să nu dorm cu frică, pentru ca să nu visez urât. în afară de rugăciunile obisnuite mă învăța să cer: „Dă-mi Doamne minte, sănătate și noroc”. Au trecut anii cu amintiri duioase, au venit ani grei, urâți, cu război, cu secetă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
când, prin poziția de decubit, se realizează sprijinul pe regiunea occipitală a craniului și pe torace (inclusiv pe coloana dorsală), arcul cervical constituind un adevărat pod, care se găsește sub tensiune. Pentru a corecta acest factor este utilă folosirea unei perne sub formă de rulou, situată În concavitatea coloanei cervicale. Coloana lombară, În special cea inferioară, este solicitată excesiv În ortostatism, când se accentuează lordoza fiziologică, generând astfel o hiper-extensie la acest nivel. Pentru a corecta această tendință este necesară tonificarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sângele șiruindu-i pe haine, spunându-mi: ,,Dumitrache, adu repede doctorul că mă prăpădesc...Asta m-a omorât!”. L-am luat în brațe și l-am dus în odaia lui, unde l-am întins pe canapea. I-am potrivit capul pe pernă, și când am tras mâna, îmi era plină de sânge. Au venit doctorii, cu Șuțu în cap, și ne-au spus să tăcem, să nu s-audă vorbă afară, că nu e nimic... Dar după o jumătate de oră, bietul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
intrat în casă înainte de a merge la baie?), necesitatea stringentă a măsurilor ce s-au luat pentru protecția lui, inexorabila evoluție spre moarte a bolii,etc. Că avea un revolver, se știe și din alte surse (dormise cu el sub pernă la Iași, în bojdeuca lui Creangă) dar se mai șie că acum, în mai 1883, fuseseră grațiați prin decret regal Cârlova, Pătescu și Pietraru, atentatorii la viața lui I. C. Brătianu din 2 decembrie 1880: campania de presă a ziarului „Timpul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-atinge cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
elev creativ a scris: „Omul se întoarce de la Reno, unde s-a dus să divorțeze de nevastă. Nu mai putea trăi cu ea, i-a spus judecătorului, pentru că își punea atâta cremă pe față noaptea, încât capul îi aluneca pe pernă și îl pocnea pe el în cap. Acum tocmai se gândește să inventeze o cremă de față care să nu alunece”. Alt exemplu: Când li s-a cerut să facă un desen intitulat „Leapșa în curtea școlii”, elevii inteligenți au
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]