19,544 matches
-
e.g. intensitatea preferințelor. [...] Acesta este aspectul de ordinal (ordering) al condiției. Aspectul irelevanței este doar o parte a celui de ordinalitate, deși în denumirea condiției accentul pare a cădea pe aspectul de irelevanță”. [Sen, 1970a, pp. 89-90] footnote>. Rezultatul agregării preferințelor individuale pe baza acestor condiții greu de respins este unul surprinzător: nu există nicio funcție de preferință socială rațională care să le îndeplinească. Într-o formulare alternativă și cumva mai șocantă, nu există nicio funcție rațională de preferință socială care să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
parte a celui de ordinalitate, deși în denumirea condiției accentul pare a cădea pe aspectul de irelevanță”. [Sen, 1970a, pp. 89-90] footnote>. Rezultatul agregării preferințelor individuale pe baza acestor condiții greu de respins este unul surprinzător: nu există nicio funcție de preferință socială rațională care să le îndeplinească. Într-o formulare alternativă și cumva mai șocantă, nu există nicio funcție rațională de preferință socială care să îndeplinească condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția independenței față de alternativele irelevante, în afara celei dictatoriale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>. Rezultatul agregării preferințelor individuale pe baza acestor condiții greu de respins este unul surprinzător: nu există nicio funcție de preferință socială rațională care să le îndeplinească. Într-o formulare alternativă și cumva mai șocantă, nu există nicio funcție rațională de preferință socială care să îndeplinească condiția domeniului universal, condiția Pareto slabă și condiția independenței față de alternativele irelevante, în afara celei dictatoriale. Altfel spus, dacă celelalte condiții sunt îndeplinite, atunci avem un dictator. În interpretarea tare, acest rezultat spune că democrația nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
puțin neplăcută: în acest sens, rezultatul lui Arrow ne spune doar că modul în care ne formalizăm valorile este important. Această interpretare spune de fapt că economia bunăstării nu poate fi consistentă. Este suficient să acceptăm și altă informație decât preferința, și rezultatul lui Arrow nu mai apare. Indiferent de interpretarea pe care o dăm, importanța metodologică a teoremei este incontestabilă. În (1970a), Sen subliniază chiar acest aspect: „Importanța Teoremei Generale de Posibilitate constă în faptul că putem, în fiecare caz
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numărul indivizilor este finit și mulțimea alternativelor are cardinalitatea doi. Aceste proprietăți sunt: o versiune a domeniului universal<footnote În (1970a) Sen enunța definiția: „O regulă de alegere colectivă este decisivă dacă și numai dacă este restricționată la relații de preferință complete R” [Sen, 1970a, p. 28]. Condiția de decisivitate folosită de May pare a fi relaționată cu aceea din definiția lui Sen. Ea spune că oricare ar fi două alternative, regula de decizie socială va specifica un singur rezultat și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivitate folosită de May pare a fi relaționată cu aceea din definiția lui Sen. Ea spune că oricare ar fi două alternative, regula de decizie socială va specifica un singur rezultat și că informația din domeniul funcției este cea despre preferințele individuale minimal raționale. Înțelegerea mea în ceea ce privește domeniul universal vizează însă doar domeniul funcției de preferință, nu și faptul că funcția ar fi sau nu decisivă în sensul Sen. În această perspectivă, May folosește o condiție mai tare decât cea a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
spune că oricare ar fi două alternative, regula de decizie socială va specifica un singur rezultat și că informația din domeniul funcției este cea despre preferințele individuale minimal raționale. Înțelegerea mea în ceea ce privește domeniul universal vizează însă doar domeniul funcției de preferință, nu și faptul că funcția ar fi sau nu decisivă în sensul Sen. În această perspectivă, May folosește o condiție mai tare decât cea a lui Arrow. footnote>, care are semnificația că funcția de preferință socială va fi întotdeauna decisivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
însă doar domeniul funcției de preferință, nu și faptul că funcția ar fi sau nu decisivă în sensul Sen. În această perspectivă, May folosește o condiție mai tare decât cea a lui Arrow. footnote>, care are semnificația că funcția de preferință socială va fi întotdeauna decisivă, i.e. va furniza un rezultat, condiția de anonimitate, care, într-o enunțare informală, spune că preferințele membrilor comunității trebuie să conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perspectivă, May folosește o condiție mai tare decât cea a lui Arrow. footnote>, care are semnificația că funcția de preferință socială va fi întotdeauna decisivă, i.e. va furniza un rezultat, condiția de anonimitate, care, într-o enunțare informală, spune că preferințele membrilor comunității trebuie să conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca alternativele să aibă același statut, și proprietatea receptivității pozitive care cere ca, în cazul unui balotaj, dacă o singură persoană își
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
comunității trebuie să conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca alternativele să aibă același statut, și proprietatea receptivității pozitive care cere ca, în cazul unui balotaj, dacă o singură persoană își modifică preferința în favoarea unei alternative sau a alteia, atunci aceea va fi preferată social. Condițiile lui May sunt mai tari decât cele ale lui Arrow și de aceea regula majorității îndeplinește toate condițiile Arrow, în afară de aceea a tranzitivității preferinței sociale. În ceea ce privește rezultatele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
persoană își modifică preferința în favoarea unei alternative sau a alteia, atunci aceea va fi preferată social. Condițiile lui May sunt mai tari decât cele ale lui Arrow și de aceea regula majorității îndeplinește toate condițiile Arrow, în afară de aceea a tranzitivității preferinței sociale. În ceea ce privește rezultatele publicate de Gibbard în (1973) și Satterthwaite în (1975), acestea demonstrează că orice regulă de preferință socială (orice sistem de vot în acest caz) care satisface condiția domeniului universal și pe cea a neutralității este fie manipulabilă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt mai tari decât cele ale lui Arrow și de aceea regula majorității îndeplinește toate condițiile Arrow, în afară de aceea a tranzitivității preferinței sociale. În ceea ce privește rezultatele publicate de Gibbard în (1973) și Satterthwaite în (1975), acestea demonstrează că orice regulă de preferință socială (orice sistem de vot în acest caz) care satisface condiția domeniului universal și pe cea a neutralității este fie manipulabilă, fie dictatorială. Un alt rezultat important, relaționat cu cel al lui Arrow, este cel propus de Sen în (1970a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mult mai puțin clar, de liberalism.” [Sen, 1976, p. 218] footnote> (numele original, propus de Sen în cele două lucrări deja amintite), teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și sub acela de paradox libertarian. Potrivit acestui rezultat, dacă agregăm preferințele minimal raționale ale cel puțin doi indivizi, preferința socială rezultată va fi irațională (ciclică) dacă folosim domeniul universal, condiția Pareto slabă și o condiție libertariană atunci când numărul alternativelor este egal cel puțin cu trei<footnote Voi descrie, pe larg, teorema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
p. 218] footnote> (numele original, propus de Sen în cele două lucrări deja amintite), teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și sub acela de paradox libertarian. Potrivit acestui rezultat, dacă agregăm preferințele minimal raționale ale cel puțin doi indivizi, preferința socială rezultată va fi irațională (ciclică) dacă folosim domeniul universal, condiția Pareto slabă și o condiție libertariană atunci când numărul alternativelor este egal cel puțin cu trei<footnote Voi descrie, pe larg, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și teorema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
întreprinde un demers de delimitare și definire a acesteia. Este ceea ce voi face în secțiunea următoare. 1.5. Arii de cercetare și instrumente Definind paradigma în sens larg, în (1973), Fishburn considera că Teoria Alegerii Sociale privește relația dintre indivizi, preferințe, și alegerea socială. Deși generală, caracterizarea<footnote În (1974), Fishburn oferă încă o definiție generală: „La un nivel larg de generalitate, Teoria Alegerii Sociale este preocupată cu descrierea, designul sau evaluarea sistemelor prin care grupurile de indivizi ajung la decizii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tip vot, ale indivizilor”. [Fishburn, 1974, p. 63] footnote> surprinde destul de bine câteva elemente necesare pentru trasarea granițelor Teoriei Alegerii Sociale. În primul rând, individualismul metodologic: unitatea de analiză este individul. În al doilea rând, mulțimea de informație relevantă: mulțimea preferințelor individuale raționale. În al treilea rând, scopul cercetării: determinarea alegerii sociale plecând de la informații despre preferințele indivizilor. La acest din urmă punct, trebuie subliniat faptul că alegerea socială este interpretată ca fiind rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trasarea granițelor Teoriei Alegerii Sociale. În primul rând, individualismul metodologic: unitatea de analiză este individul. În al doilea rând, mulțimea de informație relevantă: mulțimea preferințelor individuale raționale. În al treilea rând, scopul cercetării: determinarea alegerii sociale plecând de la informații despre preferințele indivizilor. La acest din urmă punct, trebuie subliniat faptul că alegerea socială este interpretată ca fiind rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială. Definiția lui Fishburn indică, așadar, cel puțin trei aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimea de informație relevantă: mulțimea preferințelor individuale raționale. În al treilea rând, scopul cercetării: determinarea alegerii sociale plecând de la informații despre preferințele indivizilor. La acest din urmă punct, trebuie subliniat faptul că alegerea socială este interpretată ca fiind rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială. Definiția lui Fishburn indică, așadar, cel puțin trei aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu pretinde
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimea preferințelor individuale raționale. În al treilea rând, scopul cercetării: determinarea alegerii sociale plecând de la informații despre preferințele indivizilor. La acest din urmă punct, trebuie subliniat faptul că alegerea socială este interpretată ca fiind rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială. Definiția lui Fishburn indică, așadar, cel puțin trei aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu pretinde nimic în privința numărului indivizilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
faptul că alegerea socială este interpretată ca fiind rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială. Definiția lui Fishburn indică, așadar, cel puțin trei aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu pretinde nimic în privința numărului indivizilor care determină preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui Fishburn indică, așadar, cel puțin trei aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu pretinde nimic în privința numărului indivizilor care determină preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu pretinde nimic în privința numărului indivizilor care determină preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu pretinde nimic în privința numărului indivizilor care determină preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în primul rând, „deciziile de comitet: un comitet/comisie trebuie să selecteze din propuneri alternative de acțiune pornind de la viziunile diferite ale membrilor acestuia” [Sen, 1977b, p. 53]. În al doilea rând, „judecățile de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este susceptibilă, ca toate sistemele formale, la o gamă largă de interpretări. În cea mai familiară formă a acestora, TAS se referă, în mod esențial, la constrângerile impuse mecanismelor de implementare a stărilor dezirabile ale societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]