6,020 matches
-
armonii divine. Acolo unde ajungem doar prin rugăciune, prin adorație profundă și tăcută, întâlnim pe Dumnezeu, un Dumnezeu al reflexelor, vastul reflex al Luminii. E incompatibil cu capacitatea gândirii de a închipui și al limbii de a reda acest ou primordial, cosmologic matrice a genezei, lumina reflectată. Umbrele sunt reflexe ale luminii purtate de îngeri, de ființe transcendente, de noi. Și lumina ne arată calea, căci ce poate fi mai sublim decât să percepem drumul și nu țelul, calea de a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cele trei arcuri reflexe se desfășoară ca o zbatere de supraviețuire și împlinire în marele ocean al lumii, creat de Dumnezeu pentru noi. Iată, printre multe alte acte mnemice comise de mine, un fragment poetic, pentru că poesia rămâne expresia Cuvântului primordial revărsat în noi ca o rouă de lumină. Nu știu dacă mi-am răspuns la cele două întrebări pe care mi le pun de când am început această serie de prelegeri: Cuvântul primordial, Logosul este, oare, sinonim hermeneutic cu Duhul Sfânt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un fragment poetic, pentru că poesia rămâne expresia Cuvântului primordial revărsat în noi ca o rouă de lumină. Nu știu dacă mi-am răspuns la cele două întrebări pe care mi le pun de când am început această serie de prelegeri: Cuvântul primordial, Logosul este, oare, sinonim hermeneutic cu Duhul Sfânt? Termenul științific de natură poate el fi confundabil cu Dumnezeu? Dacă nu am reușit încă, sper ca timpul să-mi permită să știu în căutarea pe care o fac pe căile labirintului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
toate survenite prin învățături asupra ritualului și simbolismului în cadrul înaltelor principii morale și prin alegoriile, nedezvăluite decât adepților, despre cunoaștere și lumină. Scopul francmasoneriei este de a îndruma dezvoltarea fiecăruia ca persoană integrată în societate cu maturitate psihologică. Ceea ce este primordial este ajutorul pe care îl poate acorda celor care doresc să-și caute identitatea umană și căutarea tâlcurilor ascunse 847. Nimic nu poate fi mai relevant decât integrarea individului în societatea secolului XXI. Creștinismul oferă salvare, stabilitate și speranța pentru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
odinioară alchimiștii și călugării din mânăstiri încercau să pătrundă tainele găsite în vechile manuscrise, institute afiliate francmasoneriei și rosicrucianismului tind să adâncească cunoașterea și înțelepciunea nu numai pentru membrii ordinelor ci pentru întreaga comunitate. Răspunsurile transmise de tradiție din Cuvântul primordial al Marelui Arhitect al Universului sunt confirmate pe bazele noi ale științei. Dintr-o perspectivă religioasă sunt semne certe de angajament al Bisericii Catolice de a reciti creația universului conform teoriei darwiniste, incompatibilitatea aparentă fiind îndepărtată de însăși Sfânta Biblie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
spuse maestrul. Așadar poate fi credință fără rugăciune. Dar nu poate exista rugăciune fără credință 854. Așa încât pentru două milenii înaintea revoluției industriale separația dintre biserică și stat fiind minoră, învățăturile științei, alchimiei, filosofiei și artele au fost înglobate rolului primordial al religiei. Știința și tehnologia au erupt ca un vulcan apoi nemaiputând fi controlate nici de religie, nici de societățile secrete. Și iată-ne: am trecut pragul unui nou mileniu! Trebuie să credem acum într-o forță creativă. Dacă masoneria
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în armonie, substanța devenind în Sine materie primă, aptă de fecundare spirituală. Aici întâlnim îngerii. Unde e capacitatea noastră de a ne menține puritatea, plasticitatea și permeabilitatea arcurilor reflexe? Mai suntem în stare să pulverizăm funcțiile psihice contrare voinței, legilor primordiale, luminii cosmogene? De unde, oare, această putere? De la Dumnezeu. El ne-a dăruit liberul arbitru, libertatea de a alege între bine și rău, între adevăr și minciună. Veșnica căutare este destinică și existențială. Viziunile lui Blake de când era încă copil nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
revenind apoi la centru cu sunetul amplificat. Este și secretul catedralelor, vibrația energetică a inițiaților din templu, din biserică lovește în ascensiunea ei cupolele, arcurile și arcanele cerești coborând apoi precum roua. Și atunci cum, oare, să nu fie Cuvântul primordial una cu Duhul Sfânt, una cu Dumnezeu? În realizarea inițierii, acțiunea și pasivitatea se dozează astfel încât misterul spiritului infinit să se irizeze în planul existențial al acestei pânze cosmice, rețea intelectuală, al cărui model a fost luat de arhitecții netului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cum scrie Ștefan Lupașcu. Un poem viu și nemăsluit (cum sunt ale lui Blaga) face, desigur, cât un sistem filosofic scria N. Steinhardt și continua: adevărul e că la temelia poesiei stă un talmeș-balmeș, un ghiveci, un soi de supă primordială în care intră de-a valma și imaginația și orgoliul și umilința și sentimentul și cunoștința și intuiția și metafizica și precizia și orlogeria și inteligența și... și..., deci aș adăuga eu, e haosul urmând să se ordoneze. Poate că
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a mima evoluția lumii de la facere la ultimul act al existenței, al reîncarnării spirituale sub planșa de arhitectură a lui Dumnezeu. Învățăturile rosicruciene și martiniste ne arată acest plan divin. Maeștrii, avatarurile și ierarhia se referă la realizarea planului arhitectural primordial niciodată pe deplin realizat. Noi suntem muncitorii ce lucrăm la realizarea acestui plan divin. Ce înseamnă acest plan și ce legătură avem noi cu el? Nesfârșirea unei ființe infinite cum este Creatorul ne duce la imposibilitatea aprecierii unui atare plan
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
îmi spunea Constantin Noica într-una dintre epistolele sale: simbolul constituie un exemplu tipic de totalitate ontologică care justifică o hermeneutică a totalității, pentru că dominanta tradiției este de a integra în Unul, în divinitate, universul organic și sacru. Deci modelul primordial unifică, constituie centrul și factorul integrativ al omului, parte din creație și totodată parte din creator. Chiar cunoscând nu pricepem, înțelegerea parcă mi se pare mai apropiată de intuiție și revelație, iar gândirea o educăm prin erudiție, acea punte spre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
uneori personifică alegoric păcatele capitale sau în creștinism păgânitatea, deci vremurile de dinaintea instaurării noii ordini mondiale. Haosul este un cuvânt grec ce înseamnă fantă, fisură, poate o fisură între falii și el e amintirea unui timp și a unui spațiu primordial. Amintiri nu are decât clipa de-acum. Ce-a fost într-adevăr nu se știe. Morții își schimbă tot timpul între ei numele, numerele, unu, doi, trei... Există numaiu ceea ce va fi, numai întâmplările neîntâmplate, atârnând de ramura unui copac
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a suscitat atenția și reflecția de la începutul acestei încarnări terestre, dar el ascunde și lecțiile marcante pe care le-am trăit în încarnările trecute. Nu toate înregistrările experiențelor noastre trec odată cu noi în memoria sufletului nostru în cosmos, în haosul primordial, în armonia divină. Nu vor fi transferate decât experiențele care într-adevăr au marcat evoluția vieții, numai ele asociindu-se ansamblului nostru de conștientizări. Printre aceste experiențe, va fi desigur amintirea a ceea ce eram, a locului și timpului în care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nebunie, Și tu ne faci pe toți nebuni. În fața ta sunt cel mai laș. Imensitate, veșnicie, Iubesc o fată din oraș... Învață-mă filozofie 879. Raționamentul divin este același Ordo ab chao. Permanent, în noi persistă nu numaiu memoria haosului primordial cât chiar elemente active ce înrâuresc viața noastră, considerate mai alers de religii forțe distructive, ale răului, luciferice, ale îngerilor căzuți sau decăzuți. Și când ne gândim că unul dintre ei nu e altul decât Prometeu... Și focul este elementul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
apasă pe conștiința noastră și ne împiedecă de a avea o viață senină. Neutralizarea impactului negativ pe care amintirile le au adesea asupra modului nostru de a ne trăi prezentul și de a ne prevede viitorul este ca și rolul primordial al ordinii, adică acela de a armoniza haosul. Negarea creației poate fi explozia mistică spre neant a elementelor alchimice, ieșirea din ape din matricea divină, din haos e de fapt zborul spre libertate. Apele erau dogma, legile sacre, vidul primordial
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
primordial al ordinii, adică acela de a armoniza haosul. Negarea creației poate fi explozia mistică spre neant a elementelor alchimice, ieșirea din ape din matricea divină, din haos e de fapt zborul spre libertate. Apele erau dogma, legile sacre, vidul primordial. Neantul e armonia vibrațiilor și acestea definesc libertatea gândirii. Poesia nu poate fi haos, ea este ordine și armonie comisă de Cuvântul primordial și transmisă creierului poetului ca o muzică bine interpretată de sferele infinite, conturată în subconștientul oniric și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din matricea divină, din haos e de fapt zborul spre libertate. Apele erau dogma, legile sacre, vidul primordial. Neantul e armonia vibrațiilor și acestea definesc libertatea gândirii. Poesia nu poate fi haos, ea este ordine și armonie comisă de Cuvântul primordial și transmisă creierului poetului ca o muzică bine interpretată de sferele infinite, conturată în subconștientul oniric și redată hârtiei pentru a putea fi transmisă cititorului. Omul este un hotar la care se întâlnesc pentru negocieri toate forțele universului. Poesia este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
timpul, reflectând peisajele vaste din memoria vidului. În acest loc (care nu e timp și nici spațiu, dar cuprinde infinitul) omul își găsește echilibrul. De fapt nu oare această armonie este dată de muzica sferelor 897, cea care reproduce sunetul primordial al universului? Nu oare armonia e tăcerea ultimă, aceeași cu cea dintru început? Nu oare armonia spațială se reflectă în noi printr-o armonie temporală? Dacă e așa, cea mai imaterială dintre artele dezvoltate de om, cea mai veche în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de la-nceput898". Acolo unde ajungem doar prin rugăciune, prin adorație profundă și tăcută, întâlnim pe Dumnezeu, un Dumnezeu al reflexelor, vastul reflex al Luminii. E incompatibil cu capacitatea gândirii de a închipui și al limbii de a reda acest ou primordial, cosmologic matrice a genezei, lumina reflectată. Și lumina ne arată calea, căci ce poate fi mai sublim decât să percepem drumul și nu țelul, calea de a ajunge în neantul dominat de ordine, de un haos aparent și matriceal. Deci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
conjuncția corpurilor cerești sunt mărturii ale legilor cărora ne supunem și totodată ale extrapolării legilor terestre în necuprinsul unui univers creat de Dumnezeu să ne aparțină. La începuturi el părea desprins din umbre și tenebre, lumina aducând din forma sa primordială soarele și luna, apa și pământul. Recompunerea naturii din Cuvânt în materie, Spirit și suflet, oglinda în care se reflectă Dumnezeu însuși, refracție umană de dăruire a cunoașterii, este substanța din care toată poesia lumii a luat naștere de la început
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fost și nu va fi/ ce nu e de-nțeles.// Acesta e cuvântul răzvrătit/ din foc, din vid/ în trupul nostru coborât/ în labirint"906. Deci revin: poesia nu poate fi haos, ea este ordine și armonie, comisă de cuvântul primordial și transmisă creierului poetului ca o muzică bine interpretată de sferele infinite, conturată în subconștientul oniric și redată hârtiei pentru a fi transferată cititorului. Poesia este prin excelență cosmos 907. Piatra filosofală e alegoria cosmogenezei. Prima floare înflorită pe Terra
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Harap Alb trebuie s-o salveze și s-o ducă la Împăratul Albastru unde, căsătorindu-se cu ea, să dea naștere Împăratului Verde Fiul Logosul 926. Astrologia atlantă o prezintă pe această Mare Regină asociată Lunii, remarcabila imagine a lumii primordiale, Shekinah de mai târziu. Multiplele fântâni ale demiurgului în care poți înțelege esența Cuvântului sunt așezate pentru a conduce lumea conform Arcanelor. Ea, Luna, e natura creatoare, regină a elementelor, născătoare a veacurilor. Aici fântânile sunt: a sufletelor Junona, a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este dovada clară că tot ceea ce ne imaginăm poate avea efecte concrete în existența noastră. De cele mai multe ori însă a simți universul, pe Dumnezeu, este cel mai minunat lucru care i se poate întâmpla unui om. Și totuși din lumina primordială ia naștere splendoarea Cuvântului ca o auroră boreală, în mii de culori și frecvențe ce aduc muzica sferelor printre noi: "Dans les belles couleurs/ Ignorant le repos/ Dans la nuit, à tâtons/ Sans se tromper jamais/ Elaborent l-aurore"933
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
găsim în Sri Isopanisad următoarele versuri: "...infinit de departe, El e de-asemenea atât de aproape. Ființând în fiecare suflet sau lucru, El e de asemenea în afara a tot ce există" (Mantra V). Și fără a mă îndepărta de idea primordială a acestui eseu mă întreb: când au apărut în operele artelor personajele ca tipologie umană? Dostoevski scrie în Idiotul: Există oameni despre care e greu să spui ceva ce i-ar putea prezenta sub înfățișarea lor cea mai tipică, cea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
învolburată de culoare aruncă sămânța vieții peste pământ. Un nou început impresionează simțurile fiecăruia dintre noi, inima palpită și păstrează speranțele până la sfârșitul zilei și mai apoi. Drama omenirii însă este să constate micimea ei în fața universului și a elementelor primordiale ce se armonizează între ele pentru a menține creația vieții, iar cuvintele exprimate de noi sunt nevoite să le reflecte măreția. Așadar, existența umană se situează între starea de spirit a reflexiei și cea a refracției permanente din, înspre și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]