5,689 matches
-
V, nr. 1397, 12 martie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 377: "O întreagă serie de greșeli, care mai de care mai grele, au sfârșit prin a arunca Soborul nostru în afară de Ortodoxie. Am rugat, am protestat. Degeaba. Nu ai dreptul să te ridici împotriva hotărârii Sfântului Sinod. Roma locuta. Roma a zis. Sfântul Sinod a hotărât plecați-vă noroade. De la nenorocita schimbare a calendarului, făcută fără nici o pregătire și fără nici o grijă pentru sufletele oamenilor, toată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Altă manifestare cezaro-papistă, p. 385: "Noi știm că, de când ierarhia noastră ecleziastică a pierdut simțul Ortodoxiei, nu ne mai putem aștepta la acte precis pravoslavnice. Ne-am învățat, deci, să nu mai protestăm la toate indiciile catolicizante ale acțiunii acestei ierarhii. Constatăm însă că cezaro-papismul preoților noștri nu e un sistem. Ci numai o serie de acte dezordonate, care, toate, au la bază un interes, o ambiție sau o poftă de stăpânire personală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
an V, nr. 1649, 22 noiembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomie..., dar cu tutelă!, pp. 437-438: "Marele congres al Bisericii Ortodoxe, întrunit, după trei ani, în sesiune ordinară, a votat o moțiune prin care protestează împotriva desființării Ministerului Cultelor, ca împotriva unei grave lovituri aduse Ortodoxiei. Urmărindu-l în izvoarele lui și în felul în care s-a produs, actul acesta al protestului apare ca o acțiune politică bine caracterizată, îndreptată de majoritatea liberal-averescană a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
liberali și averescani ar fi, membrii Sinodului, îi cunoaștem doară, nu vor fi niciodată în stare să aibă curajul de a lua inițiativa unui act așa de grav. A fost la mijloc, deci, și un grăunte de bună-credință, atunci când au protestat împotriva desființării ministerului. Bună-credință, dar nu și pătrundere a situației. Căci, dacă s-ar fi considerat problema cu datele ei, toți chiriarhii ar fi trebuit să mulțumească guvernului pentru măsura luată. Iar dacă a surprins ceva în toată această afacere
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ferată. - Pentru aceasta douăzeci milioane lei fură acordate guvernului. Cu toată destinația categorică trecută în legea prin care se încuviința creditul, nimic pentru amelioarea liniei nu se lucră. Ceva se făcu: banii se cheltuiră. Trecură luni, trecu un an, ziarele protestară, se ceru de către deputații independenți prezentarea socotelilor; la toate se răspunse cu amînări la care le da concurs mutismul obișnuit al gazetei oficioase de pe atunci. La întrebarea continuu repetată: "Ce s-a făcut cu cele 20 de miloane" publicistica independentă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
drepturile și libertățile reprezintă un "conținut" relevant al democrației. Principalele drepturi sociale sunt: dreptul la sănătate sau integritate fizică și psihică, dreptul la securitate și asistență socială, dreptul la muncă, dreptul la un nivel de trai decent, dreptul de a protesta, dreptul la educație, dreptul la un mediu ambiental sănătos și, mai general, dreptul la mediu și la protejarea lui, dreptul la locuință 83. Acest ansamblu de drepturi nu prezintă doar diferențe majore între țări, dar apar probleme importante de implementare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
prezentă și în alte aspecte, mai ales că această debusolare este întreținută din umbră de ticăloși. Se vorbește mereu în presă despre încercarea autorităților de a elimina mizeria ambulantă de pe străzi, de a stîrpi cîinii vagabonzi. Imediat sar indignați să protesteze ,,iubitorii de animale”. Se vorbește de ,,genocid” , de ,,masacre”, de ,,abatoare” , iar ,,marele” tribun tuna și fulgera plin de indignare în fața Europei, plin de indignare și plin de ,,iubire creștinească” cum că ,,în România se varsă sînge nevinovat !” Desigur, avem
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și, în sfârșit, șef al secției Gărzii financiare a județului Severin cu gradul de Comisar Șef. Între timp, autoritățile sovietice care operau nestingherit urmărirea basarabenilor pe teritoriul României îi pun în vedere să se reîntoarcă în Basarabia, împreună cu familia. Refuză, protestează, înaintează memorii în calitate de cetățean român și până la o decizie a Ministerului de Interne este scos din orice funcție și rămâne șomer. Se întoarce la Iași și, datorită talentului său, este angajat artist liric la Filarmonica din Iași, fiind unul din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și a trădării boierești, subliniază inevitabilitatea victoriei finale a forțelor progresiste. Om de cultură și cu principii progresiste, Alecu Russo și-a manifestat, în toată opera, convingerea că literatura și artele, în general, sunt un mijloc
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
își expune categoriile și apoi și le ilustrează copios. Metafora, care e-a bucurat de atenția teoreticienilor poeziei și a retorilor încă de pe vremea lui Aristotel, oare întrunea ambele căutați, a atras, în .ultimii ani, și atenția lingviștilor. Richards a protestat vehement împotriva prezentării metaforei ca o abatere de la limba normală, and, de fapt, ea este un mijloc caracteristic și indispensabil al acesteia. In expresii ca "piciorul" scaunului, "brațul" fluviului și "gâtul" sticlei se dau, prin analogie, numele unor părți ale
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
acuză Bucureștiul manipulat de "insolența minoritară" că "ne reduc doar la rolul de simpli contribuabili coloniali" sau că această capitală s-a îndepărtat de orice chemări la viața românească (VIII, nr. 1, 1933, p. 1). Față de un astfel de gest protestează și Torouțiu în articolul "Capitulări"..., arătând că provinciile sunt marginalizate, tratate, în mod revoltător, ca niște colonii, iar argumentele financiare ale capitalei nu sunt, de fapt, valabile (X, nr. 1-2, 1935). La zece ani de la apariție, publicația trecea în revistă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Elena Doamna", iar din 1891, și al secției de ginecologie de la "Filantropia". Dar, în 1894, Eforia Spitalelor a decis să modifice profilul secției unde lucra din ginecologie în chirurgie ginecologică, schimbându-se astfel și programa concursului. Maria Cuțarida Crățunescu a protestat, dar fără rezultat, iar conflictul între ea și Eforie s-a adâncit, ajungându-se la demisie. Plecarea de la Filantropia a însemnat sfârșitul activității sale spitalicești și începutul unei activități în domeniul asistenței medico-sociale a mamei și a copilului. A înființat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
guvernare, a obținut majoritate în Camera Lorzilor. Acest lucru nu era suficient pentru a determina Camera Comunelor să voteze subsidii, dar era o bună modalitate pentru a face presiuni asupra lorzilor din partida Country. La reluarea ședințelor parlamentare, Shaftesbury a protestat împotriva manierei în care regele manevrează parlamentul, ceea ce a dus la arestarea lui și a altor șefi ai mișcării rezistente, pentru câteva luni. Acest eveniment a destabilizat partida Country din Camera Comunelor, deoarece nimeni nu știa foarte clar ce trebuia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cele care experimentau noile tipuri de participare (boicotul și protestul), doar protestul a rămas activitatea tinerilor, alte activități precum consumerismul politic sau semnarea de petiții devenind activitatea predilectă a celor de vârstă medie. O explicație poate fi îmbătrânirea celor care protestau în anii '70, dar s-ar putea și ca tinerele generații de azi să fie mai alienate politic sau să prefere alte tipuri de participare, cele care erau neconvenționale în anii '70 părându-li-se acum demodate. Tinerii ar putea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
noul regim democratic. Aceste fenomen este unul răspândit în Europa post-comunistă, oarecum de înțeles dacă avem în vedere așteptările foarte ridicate produse de revoluțiile din 1989. Chiar dacă ne-am putea aștepta ca cei dezamăgiți să fie mai activi politic, să protesteze mai mult față de noul sistem, ipoteza autorului este că cei dezamăgiți vor participa mai puțin la asociații voluntare, că dezamăgirea și frustrarea vor fi asociate cu pasivitatea și retragerea din spațiul public. Comparația dintre cele două țări arată un nivel
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ei se dovedesc mai nemulțumiți de tranziție și consideră că sistemul politic și cel economic nu răspund așteptărilor cetățenilor (Uslaner, 2004). În astfel de societăți ce descoperă capitalismul, valorile post-materiale nu pot juca un rol prea important. Astfel, cei ce protestează în țările din regiune nu sunt asemeni tinerilor post-materialiști ce protestează pe străzile din Bruxelles, Paris, Hamburg sau Londra. Există o diferență în tipul de participare? Persoanele care participă în formele convenționale și neconvenționale sunt oare aceleași? Vom discuta această
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politic și cel economic nu răspund așteptărilor cetățenilor (Uslaner, 2004). În astfel de societăți ce descoperă capitalismul, valorile post-materiale nu pot juca un rol prea important. Astfel, cei ce protestează în țările din regiune nu sunt asemeni tinerilor post-materialiști ce protestează pe străzile din Bruxelles, Paris, Hamburg sau Londra. Există o diferență în tipul de participare? Persoanele care participă în formele convenționale și neconvenționale sunt oare aceleași? Vom discuta această problemă mai jos. Să vedem întâi în ce privințe ar putea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
media UE, iar proporția celor cu studii superioare din forța de muncă este mult mai redusă decât în UE (Heston, Summers și Aten, 2006). Tranziția pare să fi fost deci mai propice dezvoltării valorile materiale. Cu toate acestea, cei care protestează apar mai predispuși spre valorile post-materiale (r = 0,171, p < 0,001, N = 1776). Una dintre cele mai importante valori post-materiale este protecția mediului. În societățile occidentale a apărut în anii '70 un interes deosebit pentru protecția mediului, apartenența la
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în timp ce protestul reprezintă sentimente de frustrare și nemulțumire. Faptul că protestatarii sunt mai puțin interesați de politică și mai nemulțumiți de funcționarea democrației este deja o constatare răspândită (Norris, 2003). Trebuie să vedem dacă în România nu cumva cei care protestează sunt cei mai nemulțumiți și mai dezamăgiți de tranziția politică și economică. Ca atare, ei se interesează mai puțin de politică, au cel mai puțin încredere în parlament, se situează spre extremele spectrului politic și sprijină cel mai puțin democrația
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
modelele de regresie prezentate mai sus, constatăm o diferențiere netă a tipurilor de activism politic, fenomen descoperit la rândul său de Uslaner (2004). Există, într-adevăr, o importanță mai marcată a structurii sociale pentru activitatea de protest. Dacă cei care protestează sunt cei mai educați, ei nu sunt neapărat și cei mai tineri. În același timp, ei prezintă valori diferite de ceilalți cetățeni, activitățile de protest asociindu-se cu valorile post-materiale. Nu putem spune cu certitudine însă că, în ceea ce privește protestul, modelele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mulțumirea cu lupta autorităților publice împotriva corupției. Diferența evidentă constă în comportamentul lor politic: apartenența la partide este cel mai important predictor al participării convenționale, în timp ce apartenența la sindicate este un predictor important al celei neconvenționale. Altfel spus, cei care protestează nu sunt și cei care sunt activi civic, în timp ce încrederea socială nu joacă nici un rol în participarea politică, așa cum descoperise anterior același Uslaner (2002). Protestul din România este asociat cu sindicalismul, iar unele mișcări sindicale s-au dovedit a fi
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
toți scriitorii și publiciștii literari de orice categorie care au refuzat, direct sau indirect, tacit sau declarat, să scrie în favoarea regimului totalitar comunist. Care s-au opus, într-o formă sau alta, transformării literaturii în instrument de propagandă. Care au protestat și rezistat, într-o măsură sau alta, indicațiilor, normativelor, cenzurii, dispozițiilor administrative și legale, care au subjugat și umilit literatura română timp de peste patru decenii. Intervin, bineînțeles, o serie întreagă de distincții și nuanțe. Dar se poate ajunge, cred, cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totul inacceptabil), spectacolul zbuciumului nostru gol și alte asemenea noicisme. N-ar mai fi, după Noica, absolut nimic de făcut. Mai mult: desolidarizare totală și pe față și de scriitori (ca Goma, Țepeneag și alții) care au îndrăznit totuși să protesteze: Ce putem face noi? Ce putem denunța/ca scriitorii aceia care vă plac, și cui?/ Unei lumi obosite.... Deci din nou obsesia, fixația chiar, a Apusului decadent, extenuat, de unde nu ne mai poate veni nimic niciodată etc., etc 27. Occident
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un poet proletar, în costum Mao și cu o șapcă tot Mao, pe cap. Era întors recent dintr-o delegație de scriitori din China, despre care D.R. Popescu îmi povestea, la Cluj, detalii savuroase. Pe scurt, poetul proletar, al poporului, protesta violent împotriva unei cronici literare scrisă de fiul burgheziei N. Manolescu. Așa ceva era inadmisibil. în zadar Laurențiu Fulga invoca, puțin intimidat de violența erupției, dreptul la opinie. Poetul recenzat negativ o ținea brutal, grobian, pe a lui: Lupta de clasă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
încă foarte agresiv, vezi cazul Patapievici, toate vechile reflexe de autoapărare ale societății românești au intrat din nou în alertă. Iar de rezistență civico-morală activă nu mai poate fi vorba decât tot la o elită de intelectuali. Ei singuri au protestat, au scris articole polemice, au făcut interpelări. Nu societatea amorfă, indiferentă, indecisă, subdezvoltată civic și moral. Pentru această societate n-avea sens să moară, orice s-ar spune, D. Iuga. Doar că omul politic lucrează, cum se spune, cu materialul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]