5,549 matches
-
se va naște până ce nu i-ar făgădui de nevastă pe "Zâna făr-de-tată", apoi pruncul "va deveni sfânt"; "Cartea vieții lui stă pe o masă, în chilia de piatră de la Izvorul Iordanului; Cine ne-a ascultat pe furiș, de mâna pruncului să moară." Omul apare în aceste narațiuni ca fiind supus unui traseu implacabil, manifestat prin împrejurări care impun alegeri tragice. d. Conjugarea destinului Tipul conjugarea destinului reunește narațiunile despre încercările întreprinse de om pentru modificarea destinului: mai întâi, identificăm tentative
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul s-ar fi și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată [Copilul ursit sa se înece, B.P. Hasdeu]. Aceeași istorie se repetă în legenda consemnată de Adrian Fochi, în Datini și eresuri populare: "femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca în ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îl dă Dumnezeu ursitoarelor, iar acestea îl pun pe pământ, așezând pe el toate întâmplările pe care le va avea omul și de la care omul nu se poate abate cu nici un chip. Un om a aflat, în vis, de la îngerul pruncului său, că acel prunc se va îneca în fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a întâmplat. Textul Cu Ursitoarea [Oprișan, IV] narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar acestea îl pun pe pământ, așezând pe el toate întâmplările pe care le va avea omul și de la care omul nu se poate abate cu nici un chip. Un om a aflat, în vis, de la îngerul pruncului său, că acel prunc se va îneca în fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a întâmplat. Textul Cu Ursitoarea [Oprișan, IV] narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu-i unui băiat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
timpul procese, fără avocați. S-a însurat cu "o armancă, dar n-a făcut copii". Narațiunea aceasta amintește de povestea Sfântul Gheorghe al preafericitei Anglii [Basme și povești populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei în durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei în durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar în clipa nașterii sale, copilul fusese sortit să îndeplinească fapte de vitejie, "căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea vie a unui balaur, pe brațul drept avea însemnată o cruce sângerie, iar pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îi dă acesteia o sumă de bani. Gospodina ia banii și îi dă copilul tot pe fereastră. Cumpărătoarea, schimbând numele copilului, nu-i mai pune unul pe care l-a avut alt copil al părinților "fără noroc", ci îi pune pruncului un nume de fiare sălbatice (pentru a căpăta putere, forță, agerime și a nu se îmbolnăvi din nou). Așa se explică pentru ce pe mulți români îi cheamă Lupu, Ursu, ca nume de botez, nu de familie. Se face o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mediu legea creștină a posturilor. Mai mult: condamnarea generală, dar și concretă, la penitență și la doliu creștin înseamnă pentru femeie și o privare de drepturi sociale și financiare. De la ipostaza de Vestală la cea de vrăjitoare, de la născătoarea de prunci la femeia diavolului, de la mama care își apără de boală fiii și îi educă, la demonomagie și răpiri de către demoni, distanța nu pare a fi prea mare pentru un imaginar obsedat, în definitiv, de puterea de seducție a femininului. Diferența
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
retrage au o importanță majoră și vor conta, pe tot parcursul vieții, în relaționarea cu semenii, în stabilirea unor puncte convergente sau divergente cu aceștia. Dualitatea alegerilor noastre ca părinți ține de alcătuirea duală a întregului Univers. Ne putem ajuta pruncul să înteleagă că, în lumea pe care e pe cale să o descopere, există alb și negru, bine și rău, iubire și ură, pace și război, curat și murdar, frumos și urât, bucurie și tristețe, libertate și încătușare, etc. Depinde în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
ne vor mulțumi, dar în profunzime se vor simți bine, se vor simți în siguranță, vor primi o sursă de sprijin, de afecțiune, de ajutor în rezolvarea problemelor și un loc în care domnește bună dispoziție. Ca părinți dorim ca pruncii noștri să fie niște copii perfecționate ale propriilor noastre ființe. Deasemenea pentru că îi iubim dorim să îi ferim de dureri și suferințe, având tendința să le spunem ce și când să facă ceva. Scopul educației este de a-i determina
ARTA DE A FI PĂRINTE by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93087]
-
magică de a restabili și de a întreține starea de echilibru a omului și a universului: „Această lună lină/De nu va răsări,/ În locu-i răsări-va/Lin chipul maică-mii”. Idealizată după modelul Madonei lui Rafael, icoana Fecioarei cu Pruncul semnifică și „scutul, și îndemnul unirii în numele frățietății de neam” (Stelian Gruia). Într-o rețea de teme și motive izomorfe, mama figurează o măicuță a Basarabiei, terorizată de istorie; o nouă măicuță descinsă din Miorița, care își caută fiii amenințați
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
la noi, un curs public de stenografie. Socotit un priceput economist, a fost secretar general în Ministerul de Finanțe, vicepreședinte al Consiliului Superior de Comerț și Industrie. W. a fost un publicist nu lipsit de aptitudini scriitoricești. A semnat în „Pruncul român”, unde era și redactor, un articol intitulat Dezrobirea României, e prezent în „Curiosul”, „Pământeanul”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, precum și în „Propășirea”. La „Românul” se manifestă ca un gazetar prolific, dând, uneori număr de număr, articole privind chestiuni
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
țin, însă, și de procesiune, iar mitingurile se încheie, ca și slujbele religioase, cu comuniunea colectivă în intonarea Internaționalei sau în adunarea la steag. Iconografia ține adeseori de o fibră religioasă și reia câteva figuri metaforice: Porumbelul (Picasso), Fecioara și Pruncul (Apsit în URSS, Grandjouan în Franța) sau Pietà (Paul Gilles). Altă investire simbolică notabilă, cultul conducătorului; unele partide nu omagiază decât eroi morți; altele își divinizează conducătorii din timpul vieții acestora: Stalin*, Mao*, Enver Hodja, Kim Il-Sung*, Thorez și Togliatti
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să picteze Troița, icoana Sfintei Treimi: "Deci, l-a ales pe el Dumnezeu pentru slujba Sa încă din pîntecele mamei sale, căci, intrând oarecând mama lui după obiceiul său în Biserică, la Sfânta Liturghie, și având în pântece pe acest prunc, când au vrut să înceapă a citi Sf. Evanghelie pruncul a glăsuit, încât au auzit toți cei ce erau aproape de maica sa. Deasemenea, în vremea cântării Heruvicului, a doua oară a strigat pruncul. Și când preotul a glăsuit "Sfintele sfinților
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
pe el Dumnezeu pentru slujba Sa încă din pîntecele mamei sale, căci, intrând oarecând mama lui după obiceiul său în Biserică, la Sfânta Liturghie, și având în pântece pe acest prunc, când au vrut să înceapă a citi Sf. Evanghelie pruncul a glăsuit, încât au auzit toți cei ce erau aproape de maica sa. Deasemenea, în vremea cântării Heruvicului, a doua oară a strigat pruncul. Și când preotul a glăsuit "Sfintele sfinților", a treia oară s-a auzi, glasul pruncului din pântecele
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Liturghie, și având în pântece pe acest prunc, când au vrut să înceapă a citi Sf. Evanghelie pruncul a glăsuit, încât au auzit toți cei ce erau aproape de maica sa. Deasemenea, în vremea cântării Heruvicului, a doua oară a strigat pruncul. Și când preotul a glăsuit "Sfintele sfinților", a treia oară s-a auzi, glasul pruncului din pântecele mamei. Din aceasta au înțeles toți că o să se arate mare luminător lumii și slujitor Sfintei Treimi. Căci, precum Sfântul Ioan Botezătorul a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Sf. Evanghelie pruncul a glăsuit, încât au auzit toți cei ce erau aproape de maica sa. Deasemenea, în vremea cântării Heruvicului, a doua oară a strigat pruncul. Și când preotul a glăsuit "Sfintele sfinților", a treia oară s-a auzi, glasul pruncului din pântecele mamei. Din aceasta au înțeles toți că o să se arate mare luminător lumii și slujitor Sfintei Treimi. Căci, precum Sfântul Ioan Botezătorul a săltat cu bucurie în pântece înaintea Maicii Domnului, așa și acesta a săltat înaintea Domnului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Spiralogia Cunoașterea este o funcție de bază, înnăscută, a creierului omenesc, prezentă pe întreaga durată a vieții. Abolirea acestei funcții lipsește omul de energia supraviețuirii. Capacitatea creierului de înmagazinare a cunoștințelor este determinată genetic și poate fi ameliorată, parțial, prin educație. Pruncul simte sfârcul care-i este pus în gură și suge instinctiv laptele, apoi vede sânul, își vede mama și, odată cu dezvoltarea creierului, capătă cunoașterea și conștiința mamei. Când asociază (sonor) cuvântul "mama", cunoașterea și conștiința eu-lui capătă contur, pentru ca procesul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
suge instinctiv laptele, apoi vede sânul, își vede mama și, odată cu dezvoltarea creierului, capătă cunoașterea și conștiința mamei. Când asociază (sonor) cuvântul "mama", cunoașterea și conștiința eu-lui capătă contur, pentru ca procesul să ajungă la maturizare la vârsta de 6 ani. Pruncul percepe existența unui sân, apoi percepe că sunt doi; întâi "simte" cu buzele (prin tact și gust), apoi îi vede și realizează că sunt doi. Într-un târziu aude cuvântul "doi" și înțelege noțiunea de număr (dezvoltă cunoașterea aritmetică). Există
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
de a-i folosi ca mână de lucru ieftină era captivantă. Pentru aceasta trebuia decis dacă, taxonomic, "troglodiții" sunt maimuțe sau oameni. Carl von Linné descrie "troglodiții" ca "oameni ciudați". Antropologul expediției fertilizează o femelă-"troglodit" cu spermă umană, omoară pruncul și își declară fapta, urmând a se stabili dacă a făcut o crimă, sau, simplu: a jertfit un animal. Discuțiile dintre antropologi, medici, filosofi și parlamentari sunt captivante și pline de sevă, dar incapabile să ajungă la o concluzie finală
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
boală, discolorații vizibile ale pielii, livor mortis. Tot acestui regim terapeutic îi pot fi asociate și fotografiile de familie, în care mortul este integrat unei unități ce-și va păstra, în timp, funcția armonizatoare. Fie că înfățișează o mamă cu pruncul, ambii părinți cu copilul sau o familie mai numeroasă, acest tip de post-mortem sintetizează atât amintirea existenței senine de dinaintea tragicei pierderi, cât și nevoia iluzionării că ea poate fi, cel puțin la nivel vizual, recuperabilă. Fotografia post-mortem având, prin definiție
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
dezastrul ce se abătea mult prea des în familiile lor: până în jurul lui 1900, 100.000 de copii mureau anual înainte de împlinirea vârstei de un an, însumând un sfert din numărul total al deceselor înregistrate. În primele luni de viață, pruncii mureau de pneumonie, diaree, bronșită sau convulsii, în al doilea an de viață puteau fi cu ușurință răpuși de pojar sau de tuse, iar între doi și cinci ani, cel mai mare pericol îl reprezenta scarlatina. Așa cum arată nenumărate jurnale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
aburite La intrarea în biserica mănăstirii te întâmpină, de o parte și de alta, două icoane ce parca au fost aduse la Giurgeni special pentru a întregi armonia acestui loc binecuvântat. În partea stângă se află icoana Maicii Domnului cu Pruncul, iar în partea dreaptă, cea a Domnului Iisus Hristos. Icoanele au fost dăruite mănăstirii de familia Gheorghe Apetrei din Roman, care, la rândul ei, le-a primit de la un preot rus, tată șapte copii. Când Gheorghe Apetrei a ajuns la
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
devin din ce în ce mai grele. În urmă cu doi ani epitropul bisericii, Ioan Gherla și ceilalți băieții au mărturisit că nu mai puteau să le ducă de grele ce erau. Și asta numai după se îndepărtau de mănăstire. Chipul Maicii Domnului cu Pruncul rămâne alb intact, iar restul icoanei se închide într-o ceață. De abia după trei-patru ore de la revenirea în biserică, icoana își revine. Și Icoana Domnului Iisus s-a aburit de două ori în cei cinci ani, de când se face
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]