4,578 matches
-
lucrului de simulacrele lui și pe voința de a le repudia pe acestea din motive morale, căci ele sunt "imagini demoniace", nu posedă asemănare cu un model și sunt identificate cu sofismele, începând cu filosofia modernă s-a instaurat sarcina răsturnării platonismului: "a răsturna platonismul înseamnă următorul lucru: tăgăduirea primatului unui original asupra copiei, a unui model asupra imaginii. Glorificarea domniei simulacrelor și a reflectărilor"478. Dacă mai recunoaștem și faptul că virtualul nu se opune realului, din moment ce el are o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de către noțiunea de seducție, care acționează printr-o diminuare vizibilă a logicii noncontradicției, determinând atracția termenilor opuși, "derutarea" lor reciprocă prin operația de deturnare a sensului din matricea sa. Această mișcare discursivă vine să ateste un întreg deziderat postmodern de răsturnare a așa-ziselor ierarhii "naturale" și a totalizării, utilizând orice mijloace textuale pentru a demonstra că semnificațiile sunt propriile noastre creații. Punând sub semnul întrebării standardele clasice de judecată, precum și fundamentele oricărei certitudini, reprezentanții postmodernismului, printre care se numără și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se realizează în același limbaj "prim" al filosofiei, Derrida nu-și propune inventarea unui limbaj filosofic "paralel" celui deja existent, ci doar demascarea modului său de funcționare. În acest scop, Derrida va considera că procesul de deconstrucție cuprinde două operații: răsturnarea și deplasarea (opozițiilor de tipul subiect/obiect, sensibil/inteligibil, vorbire/scriere etc.). În Diseminarea se atenționează asupra riscului, pe de o parte, de a folosi vechile nume ale metafizicii și, pe de altă parte, de a ne elibera imediat de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este în special aplicabilă etapei estetice și interpretării date de Baudrillard Jurnalului seducătorului și ea nu poate fi generalizată. Jean Baudrillard nu are drept punct de plecare cuplurile de opoziții detectate de Derrida, deoarece pentru strategia seducției nu este necesară răsturnarea și deplasarea lor, ci tensionarea acestora. Mai mult, deconstrucția a fost asimilată inclusiv teoriilor literare, fiind acum o modalitate de analiză textuală, în timp ce seducția aparține doar unui proiect local și fără alte preluări interdisciplinare. Capitolul 7 Strategii ale scriiturii baudrillardiene
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
această poziționare teoretică cum este posibil ca un raport social să anihileze realul fără a se înscrie el însuși în această realitate?, Baudrillard consideră că moartea este cea care se apropie de îndeplinirea acestei condiții, ca și de aceea a răsturnării ordinii sociale fără a fi înscrisă în sistemele de semne care alcătuiesc socialul. 412 Jean Baudrillard, "When Bataille Attacked the Metaphysical Principle of Economy" (1976), în Canadian Journal of Political and Social Theory, nr. 11, 1987, p. 60, apud Douglas
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de vitrege de climă, civilizație și oameni 279. Dar totuși, poetul își dă seama ca afirmația de a fi "unul dintre ai săi" ar putea să nu fie împărtășită de Messalinus, care s-ar putea considera jignit. Urmează o primă răsturnare de situație: "deși e adevărat că eu, Ovidiu, nu am fost niciodată unul de-ai săi, minciuna mea va putea fi iertată, pentru că nu ar putea știrbi din gloria lui Messalinus (!). Cine nu se preface că ar fi prieten cu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de recunoaștere nu i-ar putea dăuna (non nocitura). Altfel ar prefera să fie știut de mincinos. Ar fi mai bine decât să știe că ușa familiei Messalinus îi va fi mereu închisă. Rămâi uimit în fața atâtor evidente contradicții și răsturnări de situații. Nu încape îndoiala că sulmonezul nu-și dă seama de acest lucru. Nu. E de exclus. Tocmai asta urmărește, să inducă în eroare. În final nu se mai înțelege dacă această prietenie cu Cotta Maximus cu care s-
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Messalinus însuși... Dar și pe plan politico-militar situația nu era chiar așa de roz, așa cum vroia Ovidiu să-l facă să creadă pe destinatarul său; de exemplu, politica externă, în această ultimă perioadă a regimului lui Augustus, înregistra mai multe răsturnări de situație 282. Reînoiește cererea pentru un loc de exil mai bun; îl cere tatăl lui Messalinus a cărui elocvență era încă vie, îl cere fratele Cotta Maximus, deși se temea poate că implicarea în salvarea lui Ovidiu i-ar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
medic. 292 Să se țină seama și de cele spuse de noi mai sus p. 66-72. 293 O parodie a Triumfurilor la Roma este dată de Ovidiu în Amores, I, II: și în atitudinea sa față de triumfuri se remarcă o răsturnare totală. 294 Cf. RIPERT, op. cit., nota Ponticele, IV, II; A. SCHOLTE, op. cit., p. 151 (nota Ponticele, I, VIII) cu bibliografia citată în acel loc. 295 Cfr. V. USSANI, op. cit., p. 461-2; A. ROSTAGNI, op. cit., II, p. 304; SCHANZ-HOSIUS, Gesch. der
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
duce poporul lui Israel spre pămîntul făgăduinței: „Să fie nouă cîrma, coloana cea de foc, Coloana ce odată din țara de exil Pe calea mîntuirei ducea pe Israil.” În acest spațiu dominat de semnele morții se declanșează, printr-o curioasă răsturnare de simboluri, energiile cele mai mari. Schitul, turnul părăsit, ruinele zidurilor devin simboluri ale energiei și ale salvării. O deplasare de orar se petrece În poezia lui Grigore Alexandrescu. Iancu Văcărescu, CÎrlova, Ion Heliade Rădulescu erau, cu predilecție, poeți ai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Desfătător, cu efecte purificatoare este și tabloul cu delfinii care Însoțesc, Într-un joc nebunesc, pe Îndrăgostiții fugari: „Iar delfinii sprinteni trec ușori prin valuri urmărind caiacul și al lor amor”. Imagine superbă ce ne face să uităm stîngăciile versului, răsturnările acelea de topică atît de ridiculizate de comentatori. Marea este un element euforizant. Înspumată sau lină, ea Îmbată simțurile, provoacă imaginația. Nașterea lumii din apele Bosforului este primită cu o vie senzație de beție albă, o copleșire dulce a ochiului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
minuni orientale... Natura imediată este ostilă și poezia n-o acceptă decît ca element de contrast. De ea nu se pot lega visurile Înalte ale poetului, fantezia o ocolește, ploaia, vijelia și zăpada rămîn, neputincioase, la marginea spațiului liric. Însă, răsturnare semnificativă!: elementele refuzate În planul gîndirii se insinuează și acaparează poemul. Închipuirea nu reușește să-și impună temele (obiectele) ei sau nu În primul rînd. În primul plan se instalează vîntul, zăpada, gerul... elementele, pe scurt, ce Împresoară și, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Miorița. Blaga a făcut mai tîrziu din el matricea spiritului românesc. Alecsandri imaginează un loc vesel și frumos, cu flori dalbe de aur și seri blînde, suspinătoare, un loc „bun de iubire”. PÎnă la urmă plaiul se identifică, printr-o răsturnare previzibilă de sensuri, cu (ara. Poetul leagă de acest spațiu un sentiment al duratei și al dumnezeirii (armonie, grandoare liniștită, permanență, singurătate confortabilă). Apare și valea lamartiniană, spațiu al tainei, al plăcutei complicități Între lucruri („jos În valea tăinuită”), Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și din analiza versurilor lui Ienăchiță și Alecu Văcărescu, mai multe probe, cea dintîi și cea mai importantă fiind micșorarea voită a seducătorului (o voluptate a umilinței, un cult al defăimării!). Este o strategie la mijloc și strategia constă În răsturnarea raporturilor reale dintre subiect și obiect. Subiectul (seducătorul) se constituie În victimă potențială, În timp ce adevăratei victime (obiectul erotic) i se atribuie puteri dominatoare. Don Juan leapădă, la porțile orientului, teribila lui insolență. Nu i-ar sluji la nimic. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
neant există, și la Conachi, un sentiment stăruitor de plăcere, de tandrețe. Căderea este dulce pentru că ea este o probă de dragoste. Cufundarea este Întăritoare pentru că ea ilustrează existența unei pasiuni incontrolabile. Figura catastrofei se transformă, astfel, printr-o abilă răsturnare de perspectivă, Într-o figură a crosului acaparator, totalizant: o figură a paroxismului pasiunii erotice. 7. A doua figură a crosului curtenitor de tip Conachi, Văcărescu (Ienăchiță, Alecu) este aceea a vasalități (domnei, donnoi, cortezia din poezia trubadurescă). Rougemont o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în oglindă a celui dintâi, pe care intenționa să-l continue sub raport epic, asumându-l însă în felul unui eșec estetic, ca pe un text ce se cuvenea prin natura lucrurilor rescris, revizuit 40. Interesant e că, printr-o răsturnare semnificativă de planuri, funcția critică nu-i mai este atribuită acum autorului, ci personajului însuși, adică pașnicului inginer de la pepiniera Fălticeni-Rădășeni. Din această postură, Bizu (modelul așa zicând "real" al personajului romanesc) formulează o serie de reproșuri la adresa romanului anterior
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
modelul actanțial melodramatic, care impune existența unui conflict între eroul pozitiv (inocentul) și cel negativ (ticălosul, cinicul), prescriind totodată o distribuție triunghiulară a rolurilor (al treilea personaj e întotdeauna o femeie), pe fondul unei povești de dragoste complicate, cu multe răsturnări de situație și întâmplări senzaționale, cu grele încercări și cu mult suspans, dar cu final fericit (și neverosimil, firește, ca orice happy end)43. Tributar încă în mare măsură discursului critic și reflexiv din "romanul" anterior, excedentar în raport cu "vulgarele" deziderate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
l-am resimțit în momentul refuzului... Mă simt altul, limpezit, generos, renăscut". Nereceptivi la asemenea tip de discurs, exegeții au sancționat unanim "episodul-cheie"56, îndelung pregătit pentru a produce un efect de șoc, o spectaculoasă și, de bună seamă, neverosimilă răsturnare de situație. Lovinescu știa însă foarte bine ce face atunci când își punea eroul într-o postură ridicolă. Bizu cade, firesc, în capcană, pentru că e înclinat mereu să privească viața ca pe un spectacol de teatru. El citește și interpretează tendențios
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
carierist nu acceptase, totuși, rușinosul troc). În acest moment delicat (lovitură de teatru!) intră din nou în scenă Rosina, care aduce dovezi concludente ale duplicității Dianei (apelase la o agenție de detectivi). În cele din urmă, printr-o altă neprevăzută răsturnare de situație, minciuna e demascată, iar onoarea bietului agronom, salvată. Dezgustat de toată comedia, Bizu se desparte totuși și de cinstita Rosina, femeia care i-a deschis ochii, hotărând să-și dea demisia de la minister și să plece în străinătate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
conduite și atitudini cu caracter reglator, prin care acestă să se adapteze la situațiile impuse de concurs sau adversar. Zi de zi, lumea sportului are parte de situațiile specifice lipsei de adaptare a sportivilor față de condițiile de competiție , căderi și răsturnări de situații, precum și la situații de “euforie” ce duc la victorii strălucite sau la apariția de noi recorduri. Stresul precompetițional: Spre deosebire de antrenament , concursul are o foarte mare încărcătură emoțională , ceea ce duce sistemul psihocomportamental în stare de limită. Stresul influențează într-
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
Lovește-l pe aproapele tău (1995), subintitulată „comedie tristă”, își motivează titlul prin propunerea unei așa-zise noi porunci divine, la antipodul moralei creștine, dar necesară într-o perioadă confuză (cum este cea din România de după 1989), caracterizată de sentimentul răsturnării valorilor. Cu o construcție interesantă, prima parte a textului pare să aparțină teatrului de revistă, bazându-se pe procedeele tradiționale ale comicului de nume și de situații, prin intermediul cărora sunt criticate noile realități sociale, ce se suprapun perfect, din punctul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
pătrunde de duhul veacului de acum, care este duhul științei, al liniștei, al iubirei de oameni, al supunerii către pravilă și oblăduitori etc. Noua definiție este plină de urmări și ea duce la modificarea tuturor noțiunilor fundamentale și chiar la răsturnarea întregii scări de valori tradiționale. Una este să spui ca Dionisie Eclesiarhul: Un veac fericit era... sub domnitorul Al. Ipsilanti, în înțelesul că... bucatele erau ieftine (spre convingere se dau și prețurile) și asta despre anul 1775, anul importantei reforme
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de față a țării noastre. Simpla emulare și incitare nu sunt totuși suficiente. Aceste atitudini nu definesc în toată complexitatea lor procesul interior al luminării europene. Acesta începe să determine și reacțiuni teoretice de competiție, de concurență directă, printr-o răsturnare dialectică a resentimentelor acumulate. Reabilitarea presupune și o anume rivalitate creatoare, a faptei și creației competitive ca formă de compensație: Vie la noi scria paris Mumuleanu întrecerea la învățături cu celelalte neamuri, căci acesta este numai lucru ce este și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
apare motivat de exploatarea fără seamăn, redată În nenumărate scene și episoade de un puternic dramatism, semănate de-a lungul cărții. (Ă). În acest decor de infern circulă Însă un curent de aer rece, sănătos, o prevestire a transformărilor și răsturnărilor pe care viața socială le impune, transformări Împingând istoria oamenilor pe trepte tot mai Înalte, către o viață mai bună. Este vorba de sentimentul de revoltă Împotriva exploatării care clocotește mocnit În mintea și În sufletul oamenilor, izbucnind cu furie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cârnu». Economismul se ascunde sub paravanul glorificării massei, dar În fond, nu prețuiește cât de cât massa, pentru că o vede capabilă doar de acțiuni haotice, dezorganizate, nereușind să se ridice la revendicări politice și mai ales la lupta conștientă pentru răsturnarea orânduirii capitaliste. Al. Jar cade și el În acest păcat, suferă influența ideologiei burgheze În imaginea pe care și-o face despre massă, despre nivelul ei de viață și despre problemele care o agită. Ciocnirile de clasă, datorită exploatării, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]