5,132 matches
-
cei cărora chiar le pasă de ceea ce se întâmplă cu această țară în care a fi patriot a ajuns lucru scârbavnic și de mare rușine și, prin urmare, ne vom strădui ca imensul efort al minții acestui autor să nu răsune doar în pustiu. Închei, deocamdată, căci voi reveni asupra acestei, repet, capodopere, prin apelul la soluția ieșirii din marasm propusă de autor, singura de altfel, anume revenirea la doctrina propusă de Eminescu redescoperirea arheității naționale care, pentru noi, presupune și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
braț! Nu mi-a oferit mari satisfacții profesia aceasta! Cel mai bine mă simțeam - și o afirm cu toată sinceritatea - când îmi venea câte o inspecție la oră. Atunci eram eu ! Totul era altfel ! Dar, gata !!... Vin sărbătorile. În noapte, răsună până târziu, frânturi de colindă cu Ștefan Hrușcă. Dumnezeiește mai cântă! Se simte nu, nu știu ce în aer. Sărbătorile de iarnă sunt speciale. Miroasă a vanilie, a bine, a cald, a speranță! Oare mai există Speranța? Sper să le petrecem cu toții
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a putut să spună că se obișnuiește și cu ideea morții? parcă aș fi spus-o eu! dar cine te iubește te ghicește, femeia ia totul asupra ei, dacă momentul este de metamorfoză masculină incompletă, momentul, reflecția! întîmplările din lume răsună în mormîntul în care au avut loc, noapte, chiar trebuie să te obișnuiești de pe acum? simte Bistrița dedesubt, imobilul hidroenergetic deasupra rîului, semnal Morse de lumini, Bacăul-e-un-oraș-de-lumină, de aproape becuri intrate pe străzi și obiective, un ton mai sus în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
celălalt accelerat de larg viraj, albastru de Iași, o noțiune Iași Brașov, pămînturi, gheața băltește pe fîșii de arătură, se vîntură țărci, empirice, laude la adresa libertății de a trage cu pușca, munții ca depresiune, plasamentul în afara aparențelor tot ca munte răsună, Mădăraș, Dănești, Oltul cînd era pîrîu, Cîrțani, Cîrța la vest indicator rutier, amiază mută de soare, minunea aceea cînd în urmă înțelegem ceva la schimbarea anotimpurilor, Tomești strat paralel DN 12, movile de gunoi pe ogoarele slabe, gheața pe scobiturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ca lumea! Aurel Alboia, stînă sub Pietrele Doamnei, am băut, căci am terminat de vîndut cașul la Suceava! cîntece, probă cu doine întregi, cu toate că îmi plac mai mult cele ardelenești, mai mult decît Sofia Vicoveanca! și de moroșeni sînt bune, răsună în vagon, priviri furișate pe după geamuri, și Gheorghe Leșe! oile mi le-am cumpărat de cîrlani, de la Sibiu, baza oieritului! elemente tehnice, de ce sînt superioare albinelor moldovenești, am ciobani, îi fac oameni, i-am și însurat, văd dinainte cine rămîne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șoimul pînă în cîțiva metri de sol, de gras ce e, belșugul sfîrșitului de vară, păpușile porumbului mai crude, și mai spre munte și mai spre nord, vorbele întîmplătoare ale anului clinchet de două fete stîrnit de tînăr, cum o să răsune el la modul lor copilăresc, de extreme paraverbale, icnete, sughițuri, rîsete? Dărmănești km 457, rînduri, două, trei, de Subcarpați și obcini, ai înțepenit cu falca în mînă, linia simplă dă și în hățișuri verzi, ațe de dovleci înfloriți în inimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au plătit la asociație! George, vin' la tata că pleacă trenul! Georgiana! Georgiana, vino-ncoa' la tata, pleacă trenul, vezi că o iei la fălci imediat, pleacă trenul, ia uite! semințe de dovleac, trompeta lui, bă, da urît mai fac! răsună zidurile blocurilor, multiplu de fiecare metru, și-a greșit muzica, revine la Orfeu tînguit pe goarnă, trenul prinde și el glas, fîșîie să sară de pe macazuri, întrecem duba jandarmeriei, patrulează prin Canta, bucuria cetei sărace începe umanitatea și ea îmbată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
transmise în procesul educațional, N = 5.861 / 384 Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N = 5.861 / 385 Introducere Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul Memoria stă în însăși miezul religiei. Zakhor, imperativul moral de a-ți aduce aminte, răsună reverberant în paginile Scripturii evreiești. De nu mai puțin de o sută șaizeci și nouă de ori se face auzită porunca în Biblia ebraică, amintind poporului ales să nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 7), nici nu e esențializată în limbă. Din celebrul discurs al lui Ernest Renan (1990) [1882] în care cărturarul francez adresează întrebarea " Ce este o națiune?", la care Delavrancea lasă să se creadă că l-a auzit pe viu răsunând în amfiteatrul Sorbonei, literatul român nu reține decât - eronat - indicarea limbii ca factor determinant al națiunii. Trecute cu vederea sunt ideile percutante care i-au impresionat puternic pe contemporani și continuă să îi intrige pe analiștii actuali ai naționalismului, ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Viteazul în Țara Românească, Ștefan cel Mare în Moldova, respectiv Iancu de Hunedoara în Transilvania. O altă consecință a Unirii principatelor din 1859, corelativă unificării istoriografice, a constat în construirea unui panteon național unitar, în care "Mihai, Ștefan, Corvine", după cum răsună versul imnului național compus de Andrei Mureșanu în zorii revoluției din 1848, au fost aduși în același cadru de referință istoric. Asistăm în această perioadă la un proces de naționalizare a panteonului românesc. Apartenențele și identitățile anterioare sunt topite și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Blaga (cu atât mai mult despre scriitura lui Blaga), când ești inundat de conștiința sufocantă a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele juridice ale noii orânduiri sociale. Procesul a continuat prin reforma învățământului din același an, urmată în 1949 de lansarea programului de colectivizare a agriculturii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la ceas aniversar Și vă doresc doar bucurie, Să închinăm cu toții un pahar În sănătatea a ce va să vie. Într-un buchet am adunat Doar mult noroc și gânduri bune, De "Vivat, crescat, floreat !" Și munți și dealuri să răsune. Ar mai fi încă mult de scris. Dar, întrucât ar trebui încă de zeci de ori pe-atâta, ne vom rezuma doar la cele spuse până acum, și ne exprimăm bucuria că a împlinit o vârstă frumoasă și convingerea că
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
invitații nu sosiseră încă, iar la văzul bucatelor calde mă întrebam dacă nu cumva am fost invitați la un cocktail, și nu la o cină. Între timp, au început să sosească invitații și cred că pe la orele 22.30 salonul răsuna deja de glasuri care se încrucișau pe tonalități și accente dintre cele mai diferite, amestecându-se cu sunetul vaselor și paharelor ciocnite. Cum nu-l cunoșteam decât pe președintele partidului, care ne-a invitat, un evreu scăpat de urgia maghiară
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
care parcă nu vroiau sa înceteze. Rabin a vorbit în ebraică eu m-am îngrijit ca traducerea simultană în cele cinci limbi oficiale să se facă fără dificultate și astfel am obținut, prima dată în istorie, ca verbul ebraic să răsune la tribuna Națiunilor Unite. Drept consecință, am obținut ca, în grădina în curs de amenajare în spațiul oferit de UNESCO sculptorului Dany Caravan și dedicată ideii de toleranță, fraza definitorie încrustată pe obeliscul din centrul grădinii să comunice mesajul creației
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de două mii de persoane, aceeași sală unde s-a ținut și votul pentru admiterea Palestinei ca stat membru în Organizație. Am crezut că ceremonia ne oferă ocazia ca, pentru prima dată în istorie, în incinta unei organizații afiliate ONU să răsune limba ebraică. De aceea am propus laureaților noștri să-mi trimită textul ebraic al discursurilor, urmând ca eu să pun la dispoziția sistemului de traducere simultană un text tradus în franceză care va servi ca bază pentru traducerile în cele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
facultate au fost primii invitați să primească premiile atribuite. Proclamarea a început cu studenții premiați din anul I și astfel m-am trezit auzindu-mă invitat să primesc din mâna rectorului premiul decernat studentului distins cu premiul întâi. Numele meu răsunând sub bolta spendid modelată a sălii (în documentele oficiale eram înscris ca Pollak Israel) m-a uluit și, în timp ce mă îndreptam spre estrada unde trona rectorul, aveam impresia că pluteam legănat pe un covor fermecat, urmărit de privirile și aplauzele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la Mausoleul lui Lenin nu era permis din nu știu ce rațiune. În schimb, am avut șansa de a asculta opera "Boris Godunov" interpretată de artiștii Teatrului Balșoi și trebuie să spun că și astăzi, când scriu aceste rânduri, în urechile mele răsună încă vocile extraordinar de clare și puternice ale soliștilor teatrului unic în lume. După-amiezile stăteau libere la dispoziția noastră și am profitat de acest timp ca să întâlnesc evrei care tânjeau să plece din Rusia și să vină să se asocieze
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
curajos. Apoi un cuțit încheie o viață tînără care aduce un omagiu ultim iubirii. Un trup se prăbușește printre stînci încheind o poveste și nemurind acele locuri. Oamenii au creat cîntece, au creat poezii, au creat legenda și astăzi încă răsună voci de tînguire și melodii triste care mai storc lacrimi. De secole și de secole oamenii se întorc cu tristețe spre nefericirea lor. A celor care se iubeau încălcînd reguli pe care azi nu le înțelegem. Așa cum multe de pe aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tandru firul de iarbă crud și geana umedă a timidului ghiocel. În cale i se închinau una câte una - învăluite în pulberea istoriei - întocmirile voievodale care stau cuibărite pe creastă de deal sau în umbra văii. Dangătul prelung de clopot răsunând de veacuri zbura din pisc în pisc sau aluneca pe afund de vale...Era clipa rugii de seară. Măria sa Vodă călca gânditor spre locul de taină al întâlnirii cu Dumnezeu... După umblet prelung și adăstare cuviincioasă în fața icoanelor, am pornit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a apărut un călugăr semănând ciudat de mult cu vodă Lăpușneanu. In timp ce priveam spre călugărul din fața mea, în urechi îmi suna o voce aspră: „Dacă voi nu mă vreți eu vă vreau!” - Ce ai rămas așa dragule? a răsunat glasul molcom al Spiritului domnesc. - Am avut ciudata impresie - pentru o clipită - că în fața mea se află însuși vodă Lăpușneanu, sub chipul unui călugăr. - Tot ce se poate. Se știe doar că la sfârșitul vieții Lăpușneanu a fost călugărit - cam
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
supranatural, denumit Vorbe-Clocotitoare, „avea un trup ca de cîine. Șeful tribului n-o purta pe față sau pe cap, fiindcă masca avea corpul ei, și era socotită un obiect foarte de temut. Era tare greu să-i faci fluierul să răsune, acum nimeni nu mai știe cum. Nu suflai cu gura, ci apăsai cu degetul pe un loc care era însemnat. Despre ființa aceasta se știa doar că sălășluia într-o stîncă, în munți. Exista un cîntec specific acestei măști, care
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de limbaj și se va vedea obligată la o utilizare minimală a acestuia. În schimb, Pan a făcut ca nimfa să fie sfîrtecată în bucăți și i-a transformat membrele în stînci unde, grație ecoului, cîntecul ei va continua să răsune nu numai pentru că o dorea, ci și pentru că îi invidia aptitudinile muzicale. Un ocol prin cele două Americi ne-a permis să scoatem la iveală fondul comun al miturilor. Acesta expune sub toate aspectele ei divergența care ni s-a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de guvernul comunist, „Tot ce-i românesc nu piere”: I. Graiul dulce ce ne înfrățește Niciodată nu va fi uitat Căci în el se-ascunde și trăiește Tot ce-i mai frumos și mai curat Pe câmpie și în munți răsună Glasul vitejesc clocotitor Care toate inimile adună Pentru un destin nemuritor El este goarna ce n-o auziți Și spune tuturor ce-i despărțiți Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
faimă în cărți între femeile satului a fost Cotoroaia, expertă în influiențarea viitorului solicitantelor de servicii, în probleme de căsătorie, de dragoste, de despărțire, de împăcare. CAPITOLUL III Tradiții de iarnă Motto: Moș- Crăciun-Din-Vremuri-Bune, Milostiv și înțelept, Prind colinde să răsune. Eu, cu ochii îndărăt Spre cărarea de omăt A copilăriei, spune ! De ce nu te mai aștept, Moș Crăciune ! Moș-Crăciun-Ce-Nu-Mai-Este, Pentru cea din urmă dată, Mi-ai adus o carte rea; Și cintind în carte iată, Am văzut în cartea Ta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]