5,519 matches
-
a călători, a scrie. Poate că astăzi, narațiunea cea mai autentică e aceea care povestește nu prin pura invenție și ficțiune, ci prin experimentarea directă a faptelor, a lucrurilor, a acelor transformări nebunești și amețitoare care, după cum spune Kapuściński, împiedică receptarea lumii în întregime și oferirea unei sinteze, permițând accesul, asemenea unui reporter în haosul bătăliei, numai la fragmente. El însuși, de altfel, creează o literatură plină de vitalitate plonjând în realitate, înfățișând-o cu o precizie riguroasă, surprinzând, ca un
Utopie și deziluzie by Claudio Magris () [Corola-journal/Journalistic/5848_a_7173]
-
fie că nu, este să intre în fondul documentar pasiv al unei biblioteci. Colecțiile publicațiilor sunt rar de tot deranjate de curiozitatea unor cercetători, interesați să reconstituie contexte, dispute, începuturile de afirmare ale unor scriitori deveniți celebri, istorii zbuciumate ale receptării unor opere ce au supraviețuit anumitor perioade. Oricât ar fi fost de importante, revistele nu intră, în mod obișnuit, în vizorul unor reeditări, ci numai în atenția unor selecții publicistice sau antologii tematice. Și totuși, în anii postdecembriști, în România
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
sînteți ca noi! Scrieți despre temele noastre. Dar publicul vestic e foarte prietenos, după ce își depășește stereotipurile. În Germania au apărut unele dintre cele mai bune cronici despre romanul meu. Tocmai asta mă pregăteam să te întreb: cum a variat receptarea de la o țară la alta? Pentru că Un roman natural s-a tradus în peste douăzeci de țări. Recenziile franceze - cartea a fost tradusă mai întîi în franceză - m-au surprins enorm; majoritatea remarcau stilul, modul de-a povesti, multifațetat ca
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
foarte cunoscut; ei au urmărit mai degrabă povestea, care li s-a părut tulburătoare. Cronicile germane sînt atît de precise încît îți pot explica în cinci rînduri romanul mai bine decît l-ai înțeles tu singur. În Serbia și Croația receptarea a fost cu totul alta, pentru că și ei trecuseră prin aceeași experiență, iar asta cred că e teama oricărui scriitor: ai și tu aceleași amintiri ca mine? Mie mi s-a părut că romanul e destul de internațional; experiența comunistă nu
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
Dar e internațional într-un mod personal. E interpersonal. Chiar cred că, dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal. Poate sună paradoxal, dar trebuie să prezinți lumii povestea ta proprie. Trebuie să dau din nou dreptate receptării germane, care spune că romanul nu e postmodern, ci se joacă cu postmodernismul; în postmodernism, temele mari - moartea, iubirea - nu există, dar în romanul meu ele există. Receptarea bulgară, pe de altă parte, a jubilat că avem și noi în
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
să prezinți lumii povestea ta proprie. Trebuie să dau din nou dreptate receptării germane, care spune că romanul nu e postmodern, ci se joacă cu postmodernismul; în postmodernism, temele mari - moartea, iubirea - nu există, dar în romanul meu ele există. Receptarea bulgară, pe de altă parte, a jubilat că avem și noi în sfîrșit un roman postmodern. Primul. Sigur că am fost mîndru. E ca și cum ai spune că avem și noi în sfîrșit un hamburgher bulgăresc. Cred că postmodernismul și anii
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
Proza „literară” a lui Odobescu numără două nuvele istorice și două eseuri, toate patru intrate în orbita școlară foarte devreme și deci binecunoscute tuturor. Istoricului i se prezintă în chip firesc întrebarea dacă se poate vorbi de o evoluție în receptarea, de fapt în înțelegerea acestor texte, și cum anume a influențat-o trecerea timpului. Inițial, mărturisindu-și modelul în nuvela lui Negruzzi, Odobescu însuși revendică cu modestie pentru cele două nuvele (în scurta prefață la volumașul din 1860) doar osteneala
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
1995, au făcut mare scandal. Au fost primite de critică cu un soi de violență, lucru pe care nu-l agreez oricum, ca un fel de răspuns la tipul de violență degajat de textele ei. Nu știu dacă reacționînd la receptarea britanicilor sau nu, francezii și nemții s-au apropiat de tipul de scriitură propus de Sarah Kane. În aceste spații culturale s-a montat Sarah Kane, aici a făcut vîlvă, de aici s-au contaminat ceilalți. Pe această filieră am
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
Păcurar, i-am văzut destul de des, le cunosc deschiderea, potențialul. Pe unii, nu mulți, îi admir sincer și am deplîns neșansa de a nu se fi întîlnit cu regizorii pe care îi merită. M-a speriat, recunosc, presupusa înțepeneală în receptare a urbei, reacția la cuvîntul puternic al autoarei, la imagini, manifestarea unui provincialism care nu ar face bine nimănui. M-am înșelat! Prejudecata mea și-a dovedit valabilitatea doar la nivelul funcționarilor de prin instituțiile publice care își vîră nasul
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
a lucrării lui James Ensor, Cearta scheletelor pentru cadavrul unui spînzurat. În corelație cu titlul volumului (Iaduri. Povestiri sadi(comi)ce), această imagine nu numai că surprinde și incită la lectură, dar creează și un anumit tip de așteptări, direcționează receptarea în sensul disponibilității față de elementul fantastic, pregătește decolarea către un tărîm straniu, populat de cadavre înzestrate cu simțul umorului (desigur, negru) și de vrăjitoare exuberante. S-ar părea că această lume este una a farselor macabre, a conflictelor insolubile și
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
în 1928, încă nepătruns în "conștiința publică"). Cei 155 de ani de la nașterea sa au trecut neobservați, ceea ce poate să însemne că, după interesul remarcabil pe care critica interbelică i l-a arătat, Hogaș este din nou un scriitor ignorat. Receptarea lui tardivă, între războaie, nu e scutită de ciudățenii. Prozatorul pare inclasabil criticilor din noile generații. Călinescu remarcă puțina creație obiectivă, în molusca (e vorba lui) jurnalului fără coloană vertebrală. Hogaș ar fi un "diletant superior" și un "minor mare
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
discrepanța dintre stilul narării și atrocitatea scenelor propriuzise: „Nu avem știri noi din Europa. Dar cui îi pasă? Suntem destul de interesați de acest drag și încântător continent cât să ne ocupe toate sentimentele - și întregul suflet - și toate capacitățile de receptare. În scurtă vreme, Europa va arăta ca o femeie bătrână, fără vreun dinte și fără urmă de rațiune. Continentul nostru, în schimb, e asemeni unei fecioare înfloritoare - care n-a fost încă izbită cu securea în cap și nu i
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
personală într-un mod care cucerește. Nu mă joc cu vorbele și nu am entuziasme pasagere. Acest eseu cu totul remarcabil, aflat la a doua ediție, dar trecut neobservat de critica noastră de întâmpinare, ar fi meritat, categoric, o altă receptare. Nu e însă nici prima, nici ultima dată când volume importante sunt ignorate senin, în timp ce rebuturi și gogoși editoriale sunt ridicate în slăvi. Marketing-ul, promovarea, PR-ul editorial, reclama pe care un autor știe să și-o facă au
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
non-vizuală) sau reprezentarea unei ființe în acțiune (metoda vizuală). Din combinarea acestor tipuri ideale rezultă grade diferite de narativitate; de altfel, două dintre ideile fundamentale - și, mi se pare, inatacabile - ale studiului Alexandrei Vrânceanu sînt cea privind caracterul determinant al receptării (o imagine oferă doar indicii narative; lectura tabloului le poate utiliza sau nu) și cea a gradualității. Volumul oferă exemple convingătoare de narativitate maximă a unei imagini (Moartea lui Sardanapal, de Delacroix: prototip al tabloului narativ prin reprezentarea acțiunii, trimiterea
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
completată și de emisiunile specializate ale posturilor de radio - cu precădere ale canalului cultural al Radiodifuziunii și ale postului de radio Europa liberă -, cărora li se adaugă emisiunile posturilor de televiziune care au și marele avantaj al comentariului prin imagine, receptarea fenomenului artistic nu mai este chiar atît de îngrijorătoare. Diversificarea acestei receptări și evidenta ei profesionalizare, alături de semnele timide care privesc organizarea unei piețe de artă, înseamnă un pas enorm către salubrizarea și normalizarea peisajului nostru artistic. în acest context
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
canalului cultural al Radiodifuziunii și ale postului de radio Europa liberă -, cărora li se adaugă emisiunile posturilor de televiziune care au și marele avantaj al comentariului prin imagine, receptarea fenomenului artistic nu mai este chiar atît de îngrijorătoare. Diversificarea acestei receptări și evidenta ei profesionalizare, alături de semnele timide care privesc organizarea unei piețe de artă, înseamnă un pas enorm către salubrizarea și normalizarea peisajului nostru artistic. în acest context, consolidat îndiscutabil în ultimul an, premisele pentru anul pe care tocmai l-
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
sînt pur și simplu reale. Consecința ar trebui să fie una singură: proiecte importante, coerență și profesionalism riguros. Dacă va fi așa, sălile de expoziție și instituțiile pieței ne-o vor spune, de acum încolo, cel mai bine. P.S. Că receptarea artei iese din conformismul ei tradițional, că discursul critic și judecata istorică se eliberează iremediabil de servituțile și de inhibițiile unui trecut mutilant, o dovedește și lansarea de carte care a avut loc în data de 30 ian. 2001, la
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
acestea, Internetul nu a dispărut, cum mă anunța deunăzi un amic căruia îi displac profund tehnologiile de ultimă oră. Dimpotrivă, fenomenul a atins o fază de maturitate, iar euforia noviciatului face loc spiritului critic, discernămîntului, vigilenței. Însă chiar și așa, receptarea entuziastă a Internetului, analizele care nu contenesc a-i preamări avantajele domină net reacțiile mai reținute sau sceptice. Voci precum cea a amicului meu se pierd ușor în mulțimea "retrogazilor". De aceea un studiu precum cel publicat de un expert
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
uitate nici „exercițiile textuale” din manuscrise (considerate „moloz” de Perpessicius), care aduc „dovada unui proces de exercitare permanen tizat”, reale sclipiri de geniu ( de pildă: „și-n a sufletului noapte tu o lampă ai aprins”). Studii vaste sunt consacrate „odiseii receptării” sale în țară și peste hotare, personalitatea auto rului „Luceafărului” în viziunea marilor scriitori români (Arghezi, Bacovia, Blaga, Cioran, Eliade, Goga, E. Ionescu, Hasdeu, Camil Petrescu, Rebreanu, Sorescu, Sadoveanu, Nichita, Vieru), omagiile lirice, dar și studii obiective, pertinente consacrate antieminescianismului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sunt doar câteva din harismele ce definesc poezia lui I. Andreiță. Arta fină cu care își elaborează universul său poetic și duioșia și limpezimea, claritatea versurilor sale constituie semne decisive pentru ca satisfacția lecturii să găsească, imediat și sigur, o rară receptare în rândul publicului cititor. Maxima anticilor “Sophon to saphes” (înțelept e ceea ce-i limpede, clar) e valabilă pentru poezia lui Ion Andreiță. Cezar Baltag - mânuiește cu o rară dexteritate versul rimat, clasic, precum și cel liber, alb, modern. Prin figuri biblice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ca "ficțiune utopică ori distopică", o hologramă teoretică cu instrumente de "narațiune cuantică". Oricum, ceva foarte nou, care cere și din partea cititorului o minimă erudiție interdisciplinară și putere de a abstractiza noțional lucruri care încă nu au avut parte de receptare și discuție teoretică la noi. Cartea lui Ion Manolescu pune noi probleme criticii și teoriei literaturii la nivelul mijloacelor și grilelor de interpretare a textelor. Depășind deconstructivismul dar și ideologiile derivate, lucrarea lui Ion Manolescu propune instrumente teoretice noi, respectiv
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
somn toți ochii lui, atîta cît nici luna nu priveghiia, nici una din stelele cele mai mici avea deșchise tîmplele lor cele de argint..." Se pare că Antim vibra intens la dimensiunea cosmică a existenței, rezultatul fiind o particulară disponibilitate pentru receptarea sensibilă, estetică a lumii. Succesiunea prosopopeică, prin care soarele, cerul, luna și stelele capătă mirabile atribute însuflețitoare, prilejuiește un cert efort poetic. Ceea ce însă îl individualizează deplin pe Antim, definind, tocmai datorită contrastului asumat, calitatea artistică a temperamentului său rămîne
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
originilor mitice, ale metamorfozei eternității în temporalitate, fie ipoteze ale viitorului, în care variantele concordiei universale și apocalipsei sînt complementare. Arătam că limbajul poetic, depășit cu viteza luminii de performanțele eminesciene se constituie într-o limită implacabilă în calea unei receptări pozitive majore a liricii heliadești. Citind sintagme precum: "sufletu-mi s-aripează", "lumina eterului ceresc" (O noapte pe ruinele Tîrgoviștii) ori "Subt degete-mi răsună, liră, te-nfiorează" (Destăinuirea) ai, irepresibil, percepția unui "déjà-vu" și nu poți să nu denunți convenția
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
și dactilograma originală pe care a avut norocul să le descopere la Biblioteca Academiei. El a alcătuit un excelent aparat critic, scriind o adevărată Odisee a romanului, de la geneză până la publicare, cu toate avatarurile ei, și reconstituind sumbrul tablou al receptării de către critica stalinistă. Îmi dau seama că n-am cuprins aici toate operele pe care le-a comentat cu atâta competență Teodor Vârgolici și nici n-am zăbovit asupra lor pe cât ar fi fost necesar. Ele ar mai presupune încă
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
Steiu, Maria Parfenie, Codrescu, inclusiv numele real - Andrei Perlmutter - cu care nu a semnat niciodată. Reunite, după mai bine de 43 de ani, din reviste, sau schimbate, filatelic parcă, între "colecționari", ele umplu un gol bibliografic și totodată unul de receptare. Grație domnilor Robert Lazu și Nicolae Stoie, care mi-au completat incipienta colecție de "inedite", clasorul de timbre e acum destul de amplu. Sunt, în toate ale lor, poemele unui adolescent, pe care fiecare le recunoaște într-un fel din experiența
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]