5,656 matches
-
de foarte tânăr, Vladimir Streinu a avut parte de o critică receptivă. Cei mai importanți exegeți ai perioadei interbelice - E. Lovinescu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu - sau aplecat asupra creației poetului și mai târziu a criticului literar. Axa receptării critice a autorului Ritmului imanent nu are sinuozitățile derutante, obișnuite în republica literelor. E. Lovinescu i-a făcut un portret memorabil, de un lirism neînfrânat, după prima vizită a tânărului literat: "Sul de fum ridicat pe coșul casei în zările
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
din dorința de calm și claritate." În volumul său din ", Virgil Carianopol publică un Interviu cu Vladimir Streinu, căruia îi succede imediat un Medalion Vladimir Streinu. Întrebările - deferente - se referă la modul cum înțelege criticul arta, în special poezia, la receptarea critică, la criterii de apreciere estetică etc. Citindu-l, n-am putut scăpa de senzația complezenței, deși autorul Ritmului imanent răspunde cu franchețe, eludând cu eleganță chestionările mai incomode. Medalionul este mărunt ca semnificație, sufocat de anecdotic. Mai nimic nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Streinu devine informatorul direcției închisorii pentru mărunte privilegii alimentare: când tovarășii de celulă vor să-l ucidă, el își motivează delațiunile prin aceea că este intelectual și scriitor care trebuie să supraviețuiască" (vol.I, p."Ă. Teribilă biografie! X Tabloul receptării critice a operei și personalității lui Vladimir Streinu este unul din cele mai diverse și mai instructive. Cu mijloace de investigație critică dintre cele mai variate, în varii modalități expresive, utilizând eseul, evocarea, nota confesivă, însemnarea memorialistică, articolul critic, recenzia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acțiune intenționată a omului este precedată de o stare de preparație, numită setul anticipativ. La start, acest set anticipativ trebuie să fie plasat în răstimpul dintre comanda „gata” și semnalul sonor-pocnetul de pistol. Setul anticipativ poate fi centrat, focalizat pe receptarea pocnetului, care declanșează apoi acțiunile motoare (reacție de tip senzorial), situație care caracterizează mulți sprinteri. Focalizarea pe declanșarea mișcării, a acțiunii motoare care urmează la captarea pocnetului (reacție de tip motor), conform studiilor speciale efectuate în acest scop, se derulează
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale individului au devenit mai importante decît confruntarea lui cu adevărul absolut, vehiculat de doctrinele și de autoritățile religiei. Cercetarea și procesarea subiectivă a sensului prevalează asupra receptării unui adevăr care, emanînd din Polul absolut, e transmis prin revelație, prin textul sacru, prin tradiție, prin instituții. Erou independent al întreprinderii spirituale, individul își selectează, își organizează și își subordonează în fond materialul religios în vederea unei cît mai reușite
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice domeniu după modelul pieței. E un model ca oricare altul, și el valorificabil din punct de vedere simbolic, spiritual. Dumnezeu rămîne pe piață cu libertatea lui. E adevărat că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Valențe formativ-educative ale studiului operelor epice în gimnaziu Prof. Elena Amuhaia Liceul Tehnologic Cristești, jud. Iași Procesul de receptare are la bază un complex de stări afective, emoționale și intelectuale care dau naștere unei reacții cu privire la semnificațiile textului literar, pe care cititorul le poate completa și îmbogăți. Virtuțiile formativ/educative ale textelor epice sunt deosebite prin faptul că operele
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
de întâlnirea cu situații de viață noi, complexe și prin analiza unui număr mare de comportamente umane. Nu trebuie neglijat faptul că aceste texte reprezintă și o sursă originală de informare și de conturare a unui orizont axiologic. Procesul de receptare/interpretare a operei epice presupune din partea elevilor „identificarea valorilor etice și culturale pe care textul le vehiculează și stimularea activităților de comunicare prin exprimarea impresiilor și preferințelor”[6, p.22]. Pentru ca obiectivele să poată fi realizate trebuie folosite diverse procedee
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
compoziționale ale operelor studiate. În cazul operelor epice, aceștia vor observa „structura subiectului și gradarea lui, viziunile narative, modurile și timpul povestirii, îmbinarea modurilor de expunere, personajele și raporturile dintre ele, aria de selecție a vocabularului”[4, p.70]: Prin receptarea operei epice elevii parcurg, o dată cu însușirea unor noțiuni de literatură și cu îmbogățirea experienței de viață, o cale ascendentă: încep cu identificarea lor cu personajului literar prin emoțiile trăite, și continuă cu interpretarea și înțelegerea eroului potrivit rolului pe care
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
formelor unor substantive, adjective, verbe, adverbe, interjecții; sesizarea diferențelor dintre formele de singular și plural a cuvintelor și utilizarea corectă a cestora în funcție de categoria de număr; realizarea acordului dintre substantiv și adjectiv; exprimarea corectă a acordului dintre subiect și predicat; receptarea unității logice a unei propoziții sau fraze; utilizarea, în comunicare, a unor structuri sintactice corecte; exprimarea corectă, în conformitate cu normele gramaticale ale limbii române. Jocul ”Cum este ?’’ a avut ca obiectiv folosirea corectă a adjectivelor în propoziții și a gradelor de
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
The Unlawefulnesse of Subjects taking up Armes against their Soveraigne în care amestecă doctrina lui Hobbes cu doctrina regalismului constituțional, respingând monarhia mixtă, dar prezentând-o în maniera atrăgătoare a lui Edward Hyde. Acest episod nu a fost deloc favorabil receptării doctrinei contractualiste a lui Hobbes, cu toate că Hobbes susținea absolutismul. Teoria dreptului natural era deja folosită de radicalii parlamentari, iar logica impecabilă a lui Hobbes putea fi considerată drept un "catehism al rebelului". Această expresie a fost folosită de episcopul John
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în termenii binelui esențial și ai răului esențial. De aici păreau să rezulte arbitrariul și lumea dezvrăjită a puterii politice hobbesiene și a relativismului moral"68. Răspunsul lui Hobbes față de criticile lui Bramhall va fi dat în Leviathan (1651), dar receptarea cărții va fi puternic influențată de curentul de opinie defavorabil creat chiar de către regaliști. În 1652, Filmer a publicat anonim Observations concerning the Orginall of Government, scriere în care a atacat laolaltă teoriile contractualiste ale lui Grotius, Milton și Hobbes
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în autoritatea tatălui singura sursă a suveranității, conform poruncii divine. Pe de altă parte, Filmer arăta că susținătorii republicanismului caută degeaba să folosească scrierea lui Hobbes în scopuri proprii, pentru că Hobbes susține suveranitatea nedivizată și monarhia. Contribuția lui Filmer la receptarea cărții lui Hobbes s-a dovedit decisivă din cauza primului argument, pentru că acesta a determinat nu numai atitudinea negativă a regaliștilor, dar și curiozitatea republicanilor. Ceea ce Filmer și regaliștii considerau subversiv la Hobbes era mai ales ideea că prima lege a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sunt depistați cu dislalie simplă sau polimorfă . În cazurile de întârziere în dezvoltarea limbajului la copiii de vârstă preșcolară, se urmăresc mai multe direcții de intervenție terapeutică: dezvoltarea auzului fonematic, formarea conduitelor perceptiv-motrice de culoare, mărime, spațiale, dezvoltarea capacității de receptare și exprimare a cuvintelor și mesajelor . La copiii de vârstă școlară ar trebui inoculată dorința de a comunica, de a relaționa cu persoanele din jur, de a-și forma deprinderea de ascultare și exprimare a cuvintelor și propozițiilor. Ei trebuie
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
numai) de critic unei creații izbutite, unei izbînzi a spiritului, alcătuire căreia pînă la critic alții i-au conferit două prime înțelesuri: autorul, căci el este întîiul său lector, și cititorul ocazional, la care trimitea Goethe cînd era vorba de receptarea dramaturgiei. Greutatea specifică a operei va fi astfel validată nu de logica terțiului exclus, ci, dimpotrivă, de acceptarea celei de-a treia posibilități (sensul criticului, cel pentru care optăm, poate fi saturat semantic și cu semnificațiile dezvăluite de Roland Barthes
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
posibilități (sensul criticului, cel pentru care optăm, poate fi saturat semantic și cu semnificațiile dezvăluite de Roland Barthes în eseurile din L'obvie et l'obtus, 1982). Tertium datur, a treia posibilitate există și trebuie să funcționeze ca grilă de receptare și decodare critică a unei valori. Cel de-al treilea sens se cuvine astfel luat în seamă cînd alcătuim scara sau tabla valorilor. E drept, un sens greu de acceptat de cei mulți, indivizi statistici și criticaștri, cei ce vor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de vîrtelnița estetică a ierarhiei valorice, nenumărate fiind vămile care, pînă azi, au (re)semnificat, au filtrat și au deformat prin variate grile sensurile gîndirii sale. După Decembrie 1989, prin înlăturarea (cel puțin oficială) imixtiunii ideologicului din economia valorilor culturii, receptarea (nu doar a) lui Eminescu a cunoscut faza firească a demitizării, a operei și, deopotrivă, a omului. Cu cel din urmă a fost mai simplu și mai ușor: s-a recunoscut că omul romantic, necăjit și prost îmbrăcat era de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
alături de care Eminescu a trăit o iubire tragică, sentimentele acestea atît de profunde fiind repuse într-o altă lumină odată cu incredibila corespondență inedită din Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit (Editura Polirom, 2000). Dar lucrul cel mai important a fost receptarea sine ira et studio a operei poetice și, mai cu seamă, a celei publicistice. De la un criticastru ca Grama, canonicul de la Blaj, și pînă la conjectorii din vremea noastră s-a consumat un lung șir al judecăților critice și al
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cele trei volume ale unei ediții critice proiectate de Ion Scurtu: M. Eminescu, Scrieri politice și literare (București, 1905; erau acolo texte publicate între anii 1870-1877). Această din urmă antologie din gazetăria lui Eminescu a fost foarte importantă pentru istoria receptării publicisticii eminesciene. Critic scrupulos și stăpînit de acribie, Ion Scurtu cercetează nu doar periodicele la care a scris Eminescu, ci umblă, poate printre primii, în lada cu manuscrise pe care poetul o lăsase în custodie, din 1884, lui Maiorescu și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
va înfățișa ca gazetar vreme de peste două decenii și jumătate (pînă la Scrieri politice, ediție comentată de D. Murărașu, 1931, și M. Eminescu, Opere, vol. I-IV, 1939, alcătuite de Ion Crețu). Spiritul gazetăriei eminesciene (e vorba în continuare de receptarea ei) va fi preluat după aceea, simultan și cu entuziasm debordant, de tradiționalismul mișcării semănătoriste al cărei mentor era Iorga și de naționalismul radical orchestrat de A.C. Cuza, între altele și unul dintre editorii operei eminesciene (v. Opere complecte, Iași
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
naționalism-comunismul să îl transforme în cutia de rezonanță a ființelor proletare protejate cu deloc discretă empatie de poet. "... pe mine / Mie redă-mă!" Era de așteptat, așadar, ca, după 1990, să se pună o oarecare ordine în ceea ce a însemnat receptarea critică a operei eminesciene, cu atît mai mult cu cît Eminescu este unul dintre puținii autori din cultura română care are scrierile tipărite într-o ediție critică (e vorba de ediția Perpessicius, 16 volume format A4, începută la Fundațiile Regale
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
una în care alianțele vechi le confirmă pe cele noi, căci altfel relațiile mutuale dintre culturi ne-ar apărea nu mai puțin decît dezrădăcinate. Să nu trecem, însă, așa de repede și ușor peste rostul adînc al unei grile de receptare și decodare a operei eminesciene: aceea a gîndirii fondatoare, un tip de demers deconstructiv prin care, cum subliniam deja cînd avansam ipoteza euristică a lui Sergiu Al. George, se poate descoperi conjuncția sau congruența arhaicității cu universalitatea. Este aici revanșa
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aceasta într-un secol în care măsura era dictată de o prea agresivă sociologie a gustului. Publicul a conferit datului științei statut de hrană cotidiană, el a înclinat, în literatură, balanța tragediei spre dramă și operă bufă, după cum tot orizontul receptării avea să impună discursului filosofic o altă combustie și o diferită amplitudine ale ideii. La noi, un Blaga, un Cioran sau un Noica au fost încercați de o aceeași înrîurire a filosofiei lor de către literatură, fără a exclude e cazul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
influențele venite dinspre știință. Creația acestor autori punea însă accentul cu gravitate pe limbaj, și-a fundamentat discursul pe utilizarea extrem de rafinată a potențelor limbii. De la exegeza lui Vasile Băncilă și pînă la descifrarea cu totul specifică făcută de Noica, receptarea filosofiei blagiene nu a putut ocoli osmotica ei legătură cu literatura, trecînd dinspre o evaluare accentuat autohtonă spre revelarea unei deschideri surprinzător de moderne. Filosoful de la Păltiniș făcea un update pentru deceniul nouă al secolului trecut și îl poziționa pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o deschidere către cer sau un fel asalt împotriva cerului. Meditația blagiană întruchipa deopotrivă și o filosofie a pămîntului, una însă insolită, căci omul lui Blaga este organic legat nu de imanent, ci de transcendent. Noica răsturna o prejudecată a receptării construcției filosofice blagiene, și anume: în centrul acesteia nu stă culturalul, care a avut cea mai mare putere de seducție asupra noastră, ci metafizicul. Metafizicul este cupola care se înalță peste fiecare din trilogii, dar tot o boltă peste toate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]