6,870 matches
-
reacții motorii se vor repeta și se vor intensifica, iar în alte cazuri animalul încremenește într-o anumită poziție. Avem de-a face și în această situație cu o reacție invariabilă a organismului, un reflex simplu pe care-l numim reflex de orientare." Putem concluziona că reacția de orientare, caracterizată prin întreruperea activității curente și dirijarea aparatelor de recepție către sursa de stimulare, constituie un răspuns nespecific, global al organismului la orice modificare neașteptată a ambianței. Ea se exprimă prin modificări
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a culorilor, realizată în laboratoarele lui Wundt, utilizează metoda impresiilor singulare izolate și metoda comparării în perechi, concomitent cu înregistrarea modificărilor ivite în respirație și puls. Metoda condiționării Una din primele și cele mai reușite încercări de aplicare a metodei reflexelor condiționate, elaborată de I. P. Pavlov, la studiul formării ("învățării") reacțiilor emotive la om, a fost un experiment efectuat, înainte cu câteva decenii, de către J. B. Watson și R. Rayner. După Watson copilului mic nu-i este frică în mod deosebit
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
interval de circa 2 secunde cu o variație între 1 și 4 sec. de la acest semnal se prezintă stimulul. Pregătirea subiectului este necesară, dar intervalul nu va fi totdeauna de 2 sec., căci în acest caz se poate forma un reflex la timp, astfel că reacția se poate dezlănțui cu câteva fracțiuni de secundă înaintea stimulului, ceea ce va determina un timp mai scurt de reacție. Pentru a evita această situație perioada pregătitoare va fi variată așa cum s-a amintit, între 1
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
femeie, habar n-am cine e. Mi-a zis ceva de Mihnea, după care a-nchis.“ „Ce vroia?“ Bombardamentul continua, un pas greșit și eram mort. Nu sufeream situațiile astea: nu făcusem nimic, dar mă simțeam cu musca pe căciulă. Reflex stupid, de infractor. „Zău dacă știu! Mi-a spus doar că Mihnea a făcut ceva rău sau a pățit ceva rău, n-am înțeles bine. O fi vreo dementă!...“ „Dementele astea ale tale sună cam devreme, dimineața! Ia vezi...“ Pericolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o să vă dau idei!) și m-am oprit doar la Piața Victoriei, pe Grigore Alexandrescu. Am deschis repede portiera, aproape m-am împiedicat de ea. Marele poet mirosea a cauciuc și-a catalizator ars. Mi-am privit încă o dată ceasul, reflex inconștient, de șofer: 10.05. Și-n clipa aia, am simțit, nu, am știut că s-a întâmplat ceva rău. Casa lui Mihnea nu mai arăta la fel. Acoperișul căzuse pe jumătate, ca o felie de tort. Tabla despicase planșeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tu de pe stradă; nu-și mai amintea nimeni de tine, nici dacă lăsai niște fotografii la vecini. Se fura de nevoie, de plăcere sau din obișnuință. Cum vedeai ceva care nu-ți aparținea, îți venea să pui mâna. Era un reflex calm, firesc: trecea repede și nu te gândeai prea mult la el. Băieții lui Andrei nu făceau nici ei excepție. Spumă și Bumbaru ieșiseră din Chișinău. Martinov avea baza la Kiev. De Parepa, nu știa nimeni de unde vine; dar nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu pungă, ca o nacelă prin dreptul geamului de la sufragerie. Cineva (unul din nepoți sau un vecin idiot și săritor) burdușea punga cu pâine luată de la colț și trăgea de două ori scurt de sfoară, anunțând achiziția. Făceau treaba asta reflex, de pe vremea lui nea’ Nicu. După semnal, nacela era ridicată și sfoara gravita din nou prin fața geamului, cu tot cu pungă, ca un OZN avariat. Mai trebuia să te lupți și cu vecinii de la 4: o firmă de-avocatură, luată cu-asalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
împins ușile și-am spus frumos „Grüss Gott“ ospătarilor. Apoi mi-am agățat hanoracul în cuier, îndesând căciula și mănușile în mânecă. Le-am făcut cocoloș, cât să nu poată fi trase sau scuturate pe jos. Obiceiul avea iz comunist, reflexul se păstra gravat în programul cerebral care dirija gesturile. Doar cui nu i s-a șterpelit un fular de la Atheneu sau o pereche de mănuși dintr-un restaurant nu știe despre ce-i vorba. Între timp, mi-am mișcat discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
atenți la peisaje, am începe să facem tot felul de conexiuni, ne-am aminti foarte multe lucruri, având posiblitatea de a discuta cu cei din mașină fără a mai fi atenți la drum, condusul la acea viteză mică fiind un reflex. La fel se întâmplă și cu citirea lentă, mintea începe să se plictisească, să viseze, să uite ce a citit și să revină la textul pe care l-a citit, dar nu l-a înțeles. Iar aceste probeleme apar din cauza
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2913]
-
stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în clase privilegiate, ce se bucurau de drepturi și imunități, și în masa de jos, a iobăgimii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modernă, deci nu poartă însă doar pecetea factorilor de schimbare imanenți filosofiei epocii. Afirmarea ideii individualismului și a geniului în perimetrul acesteia din urmă că o consecință a fundamentării psihologiei, recunoașterea subiectivității ca bază a teoriei frumosului este și un reflex al cursului științei timpului, care, în virtutea noilor sale direcții de evoluție, jalonate încă în atmosferă Renașterii (prin cercetători că Toscanelli, Copernic, Galilei), cultiva acum tot mai mult în dezavantajul descrierii și al speculației la masa de lucru experimentul de laborator
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cronică etc.). Utilizarea N2O în amestec cu O2 este bine tolerată de bolnavi cu afecțiuni renale aflați chiar în stadii terminale, a căror funcție renală este compromisă major. Inhalosedarea cu protoxid de azot este eficace pentru reducerea sau chiar eliminarea reflexului de vomă care poate apărea uneori într-o formă exagerată în timpul unor manopere endobucale (amprente, radiografii retroalveolare). Se recomandă o poziție șezândă, iar prin realizarea unui nivel de sedare specific individualizat se sporește considerabil confortul pacientului. În aceste cazuri, importanța
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Se recomandă o poziție șezândă, iar prin realizarea unui nivel de sedare specific individualizat se sporește considerabil confortul pacientului. În aceste cazuri, importanța metodei este unanim recunoscutî, având în vedere mai ales procentul mare de populație care suferă de un reflex de vomă exagerat. Protoxidul de azot este un gaz incolor, cu miros placut și gust dulceag, fiind solubil în apă și în lipide. Ca anestezic pentru tratarea durerii acute, violente, din infarctul miocardic este folosit un amestec administrat pe masca
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
prinde" în cârlig degetul arătător). Doza de gaz ilariant crește treptat, uneori fiind suficientă o concentrație de 20% pentru a induce relaxarea. Pacientul se simte bine, uneori este chiar euforic, iar în tot acest timp, pulsul, tensiunea arterială, rata respirațiilor, reflexele și pupilele sunt normale. La jumătatea secolului al XIX-lea, când s-a folosit pentru prima dată, inhalosedarea se făcea cu protoxid de azot la concentrație de 100%, astfel că medicul era obligat să întrerupă din când în când tratamentul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de azot + 40-50% oxigen, la presiune normală. Inhalarea acestui amestec fără premedicație, provoaca după o scurtă perioadă (1-2 minute) agitație motorie și euforie similară celei postalcoolice, un somn narcotic superficial, cu analgezie generală medie, fără relaxare musculară și cu păstrarea reflexelor. Anestezia chirurgicală se poate obține numai prin creșterea presiunii amestecului gazos sau prin administrarea de protoxid azot nediluat, ambele procedee nefiind recomandabile, întrucât comportă pericolul anoxiei cerebrale, cu leziuni ireversibile, chiar după expuneri de scurtă durată. În concentrații subanestezice (40
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nervoase senzitive, 2.alterări inițiale ale țesutului întrestițial și ale celulelor parenchimatoase. Aceste țesuturi dezvoltă treptat în jurul lor modificări vasculare, modificări celulare și modificări umorale, care vor constitui adevărate etape în evoluția procesului inflamator. Stimularea terminațiilor nervoase senzitive produce (prin reflex de axon) creșterea calibrului vaselor mici (arteriole și venule cu un diametru sub 30 microni) și capilare. La modificări ale calibrului vascular se adaugă și creșterea permeabilității vasculare. Acțiunea directă a agenților etiologici ai inflamației produce alterări ințiale ale țesutului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
embol coronarian. • Multe studii evidențiază intervenția acestui proces de intervenție a spasmul muscular local al unei artere coronare, ca rezultat al iritației directe a mușchiului neted al peretelui arterial de către marginile unei plăci de ateroscleroză, sau poate fi declanșat de reflexe nervoase locale care determină contracția puternică a peretelui vasului coronar. Angina pectorală este un sindrom clinic manifestat în principal cu disconfort/durere toracică anterioară, produsă de ischemia miocardică tranzitorie. Angina stabilă apare datorită relației dintre „cerere“ și „ofertă“ relativ predictibilă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la Înstituirea acelui egoism și narcisism care ajunge să se manifeste ostentativ la nivel individual, devine contestatar și refractar la tot ceea ce poate să Însemne; cutumă socială, principiu moral, interes obștesc, obiectiv comunitar, bine comun etc., poate și ca un reflex al totalitarismelor pe care istoria le-a oferit cu generozitate societății În general. De aceea abordarea individului Într-un sistem devine o problemă destul de delicată pentru că, proprietatea asupra corpului său și autonomia decizională În contextul drepturilor fundamentale ale persoanei, schimbă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Din fericire, cu toată ofensiva plăcerii de a mânca, susținută la modul agresiv de diversificarea industriei alimentară și În egală măsură de o reclamă comercială la fel de agresivă și inconștientă, determinismul aportului alimentar rămâne totuși de resortul instinctului de nutriție prin reflexele de foame, sete și sațietate. Spun din fericire, pentru că nevoile energetice ale omului nu sunt la libera sa alegere, ci sunt coordonate la nivel instinctual, prin creierul primitiv. Nesatisfacerea lor ca necesitate biologică fundamentală amenință existența organismului, mai ales pentru
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
unui popor adânc săpate În cultura sa. În felul acesta se poate spune că alimentația devine un act cu caracter bio-psiho-social În care; elementul biologic se susține prin faptul că omul Își satisface nevoile nutriționale pe cale instinctuală reglate fiind de reflexele de foame, sete și sațietate, componenta psihologică este reprezentată de simbolistica alimentației percepută la nivel afectiv, În care servirea alimentelor devine un obicei, capătă un caracter ritualic, ceremonios sau protocolar, de unde rezultă și valoarea lor spirituală, subsumându-se astfel obiceiurilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acțiunii agentului agresor ce nu poate fi realizată decât prin fugă sau luptă. În anul 1914 Walter Breadford Cannon abordează stressul mai ales sub aspect psihologic (pe lângă aspectul fiziologic), iar câțiva ani mai târziu Pavlov asimilează reacțiile la stress cu reflexele condiționate obținute prin repetiție. Pe baza acestor experimente Pavlov elaborează celebra teorie nervistă care va domina vreme de câteva decenii fiziologia și fiziopatologia Începutului de secol XX. Materialist convins, ca și Darwin sau Haeckel, nu realizează faptul (extrem de simplu) că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
obținute prin repetiție. Pe baza acestor experimente Pavlov elaborează celebra teorie nervistă care va domina vreme de câteva decenii fiziologia și fiziopatologia Începutului de secol XX. Materialist convins, ca și Darwin sau Haeckel, nu realizează faptul (extrem de simplu) că nici un reflex condiționat nu se obține fără asocierea cu un reflex necondiționat ce intră În sfera instinctelor descrise de Paulescu cu atâta acuratețe. Cam În aceeași perioadă Sigmund Freud descria reacțiile la stress ca pulsiuni ce ar sta la baza nevrozei defensive
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
celebra teorie nervistă care va domina vreme de câteva decenii fiziologia și fiziopatologia Începutului de secol XX. Materialist convins, ca și Darwin sau Haeckel, nu realizează faptul (extrem de simplu) că nici un reflex condiționat nu se obține fără asocierea cu un reflex necondiționat ce intră În sfera instinctelor descrise de Paulescu cu atâta acuratețe. Cam În aceeași perioadă Sigmund Freud descria reacțiile la stress ca pulsiuni ce ar sta la baza nevrozei defensive ca fundament al procesului de apărare a organismului. În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sănătății, activități utile În acest scop și posibilități de agrement; asistență socială personalizată În condiții speciale: boală, conflict familial, tulburări de adaptare; intervenții directe, pentru categoriile total dependente, mai ales cele de vârstă foarte Înaintată, cu probleme de auz, văz, reflexe, 161 deplasare, pierderea interesului pentru propria persoană, demența senilă, intervenții care se pot face În instituții sau la domiciliu. Trendul demografic În care societatea românească deja se regăsește impune cu necesitate nuanțarea atitudinii față de vârstnic, indiferent de pătura socială din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și groaza sunt cele patru etape care au același substrat - frica - prin care În mod reflex organismul respinge ceea ce, mai presus de rațiune, presimte ca amenințare. În virtutea aceluiași sentiment individul Încearcă să iasă din zona periculoasă prin fugă - un alt reflex declanșat de aceeași senzație frica. Atunci când această rezolvare instinctuală nu este posibilă organismul recurge la autoapărare, care poate deveni extrem de violentă mai ales atunci când viața este amenințată. Recunoașterea socială a acestui aspect corespunde unui termen juridic - legitimă apărare - acceptată ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]