8,522 matches
-
Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970 De profesor Ștefan Cucoș și prof. Gh. Gohoreanu, cuprinde un material valoros și interesant pentru cititori. După cuvântul oficialităților prezente la ceremonia l sunt cuprinse: în partea I, relatări de la Adunarea solemnă de la Teatrul „Victor Ion Popa”, scrisori, telegrame, evocări; materi alele prezentate la sesiune de oameni de știință și cadrele didactice; sesiunea de comunicări științifice pe grupe de preocupări, creații originale scrise cu ocazia sărbătoririi Centenarului; pre zentarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aniversare, 10 (zece) ani este cea mai clară dovadă a exploziei cultural-informaționale, documentul viu și pentru ceea ce s-a irosit în eter prin imagine sau sunet (TV.V. și Unison) adică "scripta" cât mai rămâne în ziarul de față, cu declarații, relatări, colaboratori ori mențiuni ale unor personalități naționale ca prof. dr. acad. Ioan Pop de Popa, ministrul Andrei Marga, Alexandru Mironov (fost ministru), Mihai Miron 143 (președintele UZP), Alexandru Ionescu, (prof. dr. univ., 63 de cărți) etc. președinții de stat (în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
istoric familial pozitiv de schizofrenie) nu pare să constitue un factor de mai proastă adaptare premorbidă (Roy & Crowe, 1994). Cercetarea problematicii premorbide a viitorilor schizofreni nu este una ușoară: pentru ansamblu lotului de studiat ea a putut fi reconstituită din relatările anturajului familial (acolo unde s-au putut recolta astfel de date), din relatările ulterioare ale pacienților însăși, sau din actele cu caracter medical și psihologic. Sinteza datelor ilustrează corelația dintre debutul tulburărilor psihice și existența unei suite de probleme psihologice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
proastă adaptare premorbidă (Roy & Crowe, 1994). Cercetarea problematicii premorbide a viitorilor schizofreni nu este una ușoară: pentru ansamblu lotului de studiat ea a putut fi reconstituită din relatările anturajului familial (acolo unde s-au putut recolta astfel de date), din relatările ulterioare ale pacienților însăși, sau din actele cu caracter medical și psihologic. Sinteza datelor ilustrează corelația dintre debutul tulburărilor psihice și existența unei suite de probleme psihologice care grevează istoricul dezvoltării psihoemoționale a probanzilor. în categoria acestor probleme psihologice sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de expresie: una traducând starea de adaptare, cealată simptomatologia în caz de decompensare patologică. Dincolo de aceste considerații teoretice, tipul de personalitate premorbidă a putut fi reconstituit în acest studiu, acolo unde au existat înregistrări medicale sau psihologice, cât și din relatările aparținătorilor și anturajului apropiat al probanzilor. Configurația personalității s-a dovedit aparent normală în 270 (57.69%) din cazuri. Pentru restul de 198 (42.30%) din cazuri se înregistrează o structură de personalitate schizoidă în 53 (11.32%) cazuri, obsesiv-compulsivă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din backgroundul pacientului existența unor disrelații familiale). Pe de altă parte, o serie de date anamnestice privind existența unor relații familiale tensionate de ostilitate, hipercriticism, inversiune afectivă față de unul sau mai mulți membri din familie au putut fi obținute din relatările pacienților însăși, în alte 103 (22%) din cazuri, astfel încât în final am putut dispune de date relativ fiabile, pentru 192 (41.02%) din cazuri. Climatul familial a fost apreciat pentru tot acest lot ca fiind: bun în 84 (43.75
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
desfășurat la Chișinău între 29 iunie și 5 iulie curent, în organizarea Uniunii Scriitorilor din Moldova, a fost o nereușită la nivelul celor două instituții. Este chiar nota care i s-a dat „evenimentului”, cu nuanțări diferite, în mai toate relatările de presă apărute până în prezent atât la București, cât și la Chișinău. Care sunt cauzele acestui eșec deloc singular - putem vorbi chiar despre o anume ritualizare a eșecurilor -, deloc imprevizibil? Evident, nu pot face acum, în spațiul acestui text, o
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
subiect, lipsa de măsură, vulgaritatea și frivolitatea discursurilor, entuziasmul general, absența totală a spiritului critic - iată tot atâtea motive menite să te îndepărteze de asemenea „evenimente culturale”. Și pentru că, vorba lui Gellu Naum, teoria strică omenia, voi face o scurtă relatare de la lansarea cărții Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări - coordonator Mihail Dolgan, doctor „habilitat” (doctor hab. - cum scrie Literatura și Arta, obligându-l pe Nicolae Manolescu să decripteze sensul abrevierii, în timp ce, într-una din emisiunile sale de pe Pro TV, făcea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
că noi vom ieși din fundătură”. Dar ce penibili au fost comentatorii sportivi de limbă rusă cu refrenul lor obsesiv - „ocen' nujna medal'!” (trebuie să câștigăm numaidecât o medalie!) -, care din prea mult patriotism, au abandonat obiectivitatea și fair-play-ul în relatările lor. În loc să fie o frumoasă confruntare sportivă, în care învinge cel puternic și corect, Olimpiada de iarnă de la Salt Lake City a fost transformată de ruși într-o confruntare politică, o confruntare de sistem, din care au ieșit - nu se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a-moralismul transparent, evoluând pe o muzică mozartiană, pe de alta, confuzia insuportabilă a muzicii dodecafonice. Voința de a domina și voința de a dispărea Abordarea psihanalitică a sinuciderii nu trebuie să pună, Însă, În umbră efectul literar al oricărei relatări scriitoricești. Investigarea critică nu are nici un argument pentru a așeza sub semnul dubiului sinceritatea autorului. Numai admițând perfecta bună-credință a scriitorului se poate Întreprinde o analiză, dacă nu relevantă pentru adâncimile psihismului creatorului, atunci cel puțin față de obiectivitatea rece, cuantificabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Pe de altă parte, nici autoportretul pe care și-l desenează sieși nu e cu nimic mai trandafiriu. De la prima la ultima pagină, Jurnalul transcrie imaginile apocaliptice ale unui spirit care nu se cruță nici pe sine. E conștient că relatările sale se vor constitui În portretul unui „degenerat și al unui decadent”. Mai mult, e un damnat care gândește În termenii degenerescenței și ai decadenței. Astfel surdinizate, aprecierile sale trebuie privite ca aparținând, În egală măsură, unui scriitor și unui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
autosuprimării e permanent prezentă dacă nu În acțiunile, măcar În gândurile ei. La 24 august 1953, cuvintele - simple sunete Înfuriate - prind o consistență tragică. Sylvia Încearcă să se sinucidă. Nu Întâmplător, firește, singura notație din perioada premergătoare, actului suicidar e relatarea despre executarea celor doi Rosenberg. Detaliile, de-o cruzime Înspăimântătoare, sunt selectate În funcție de expresivitatea și sensurile ce-ar putea fi acordate macabrului ritual. Oripilată de relatarea unui reporter, ea intră În rezonanță cu scenele atroce descrise de ziare și se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să se sinucidă. Nu Întâmplător, firește, singura notație din perioada premergătoare, actului suicidar e relatarea despre executarea celor doi Rosenberg. Detaliile, de-o cruzime Înspăimântătoare, sunt selectate În funcție de expresivitatea și sensurile ce-ar putea fi acordate macabrului ritual. Oripilată de relatarea unui reporter, ea intră În rezonanță cu scenele atroce descrise de ziare și se imaginează În postura de călău metafizic, pregătit să ia parte la sinistrul spectacol: Frumoasa fată Înaltă și suplă care purta În fiecare zi la lucru o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și cea de-a doua se poate discerne o diferență de tensiune emoțională. Dacă În cazul dintâi patetismul, coloratura emoțională, subiectivitatea conștientă (dar creatoare) sunt mai ușor de descoperit, În cea de-a doua ele se ascund Îndărătul aparent obiectivei relatări lipsite de pasionalitate, În stilul camerei cinematografice. Însă chiar dacă participă la constituirea unui cadru preestetic sau mai degrabă a unui câmp de expresivitate literară, emoționalitatea nu e o condiție suficientă pentru a trage concluzii pertinente asupra literarității sau non-literarității unui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fie obligat să-i schimbe și numele. Această permanentă, obstinată substituire a nuanțelor e tocmai ceea ce conferă autoportretului din jurnalul intim șansa existenței de sine stătătoare, Înlocuind, Încetul cu Încetul (Înlocuindu-le prin uitare!) părțile subiective ale discursului cu o relatare obiectivă, În care subiectivitățile autorului devin părți componente ale unei structuri mai ample, jurnalul intim Însuși se transformă Într-un uriaș autoportret al autorului. Ceea ce vede, simte, gândește și face scriitorul pierde calitatea de fapt individual, transformându-se Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
doar că mărimea lor diferă esențial. Autobiografia suprimă uneori ani Întregi, pe când jurnalul intim abia dacă-și permite luxul eludării câtorva zile. Însă, ca o notă comună, literatura acestor forme epice are același obsedant reper: viața autorului. Dacă, În autobiografie, relatarea vieții ia forma secvențelor epice ample, În jurnal, organizarea (ca și dezorganizarea) materialului e mai strânsă. Ea se reduce la suite de evenimente, ce pot lua forma scurtelor istorisiri, cu un număr infim de personaje și dialoguri 57, ordonate În jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
deplasare sau o deformare, o transformare În legătura dintre „afect și reprezentare”75. „Fantasmele artistului”, care, În cazul jurnalului intim, sunt, aproape nemodificate, și ale personajului, se obiectivează prin chiar actul deghizării lor În cuvinte - În fragmente de conversație, În relatări, În captarea În priză directă a unei experiențe a eului, În confruntarea structurii narcisice 76 care dă soluția activității creatoare. Arta, manifestare triumfătoare a eului, a rămas ultimul „bastion al narcisismului”77. Reflectarea, sub orice formă, dar, mai ales, reflectarea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
istorice, văzute ca realități indubitabile, studiile de memorie analizează evoluția reprezentărilor pe care oamenii le-au construit în jurul acestor realități. Ele urmăresc o "povestire în povestire", imaginea oglindită a unui obiect, nu obiectul în sine, care dobândește înțeles numai prin relatările despre el29. Istoricul trebuie să înțeleagă că lucrează într-o lume de convenții, care îi limitează cercetarea 30. Există deci pericolul unui nesfârșit joc de reflectări incontrolabile 31, capabil să reducă "memoria trecutului la istoria imaginilor sale"32. Avizați sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la rubrica de "politică internă". Dar aici se restrângeau la o simplă frază, că "Ștefan-Vodă s-a îngrijit să sporească bunăstarea țării". Realizările culturale ale domniei sale aglomerau sfârșitul acestui decupaj, după care cititorul era brusc readus la scopul principal al relatării, printr-un fragment despre "Pregătirile pentru apărarea țării". Sensul atribuit retrospectiv întregii sale domnii era unul singur: "mai mult ca orice, Ștefan-Vodă a dorit ca Moldova să fie țară liberă (s.n. C.M.)". Dincolo de dramatismul conflictului armat, autorul invita la cunoașterea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a pururea trăgându-l inima spre vărsare de sânge"35. Autorii nu se gândeau la o lectură independentă a surselor istorice primare oricum improbabilă la acest nivel având și certitudinea că, indiferent de vârstă, cititorii erau, oricum, îndelung obișnuiți cu relatarea pe o singură voce. Și astfel manualul persevera: în ciuda acestei dorințe de pace și numai din cauza vecinilor, voievodul "a purtat numeroase războaie". În ediția din 1989, se spunea că luptele au fost "mai ales cu tătarii și turcii"36, dar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
următoarea 94. Inevitabilul capitol impus de programă "Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare"95 nu lipsea nici din manualul editurii Sigma, unde s-a introdus o lecție aparte despre "Moldova și Imperiul Otoman. Ștefan cel Mare"96. Relatarea alertă, într-un limbaj accesibil, s-a concentrat pe trei secvențe din conflictele militare cu turcii (din 1475, 1476 și 1484), încheindu-se cu momentul acceptării suzeranității otomane, plasat în 1489 și descris pe un ton temperat 97. Meritele culturale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
format, Evul Mediu românesc a fost descris în nu mai puțin de 140 pagini, dintre care aproximativ 30 erau rezervate marilor voievozi, în capitolul dedicat "luptei pentru neatârnare și apărarea lumii creștine". Acest voluminos decupaj a oferit, aproape un deceniu, relatarea maximală a eposului ștefanian, depășind toate ofertele istorice de uz școlar de până atunci. Domnitorul domina categoric saga veacurilor XIV și XV, iar prezentarea sa amintea de structura narativă a manualelor din anii '80. Subcapitolul "Moldova în perioada domniei lui
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
informații eronate, contrazise de expunerea anterioară 118. Negocierile și următoarea campanie, din 1475-1476, au fost expuse in crescendo, culminând cu retragerea rușinoasă a sultanului de fapt "o fugă în dezordine" și singura soluție de a evita "un dezastru total"119. Relatarea continua în același ritm de calendar politico-militar internațional, notând anii 1477, 1479, 1481, 1483, 1484, 1485, 1486 și apoi 1487, când "Moldova a plătit din nou tribut Imperiului Otoman, iar teritoriul din jurul Chiliei și Cetății Albe a fost delimitat". Ultimele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la o simplă ilustrație de carte 142 sau la o enumerație 143. Dar, prin jocul mediatic și politic, ținta principală a reproșurilor publice a rămas volumul coordonat de Sorin Mitu. Din această nouă generație de cărți școlare, cea mai detaliată relatare despre voievodul-simbol al Moldovei a fost găzduită de a doua ediție a manualului publicat de editura Petrion. Aici se află o lecție special dedicată lui "Ștefan cel Mare apărător al creștinătății". Ilustrat cu imagini mai puțin frecventate de manualele contemporane
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
câte o mănăstire (biserică)"184. Nu a lipsit nici povestea Vrâncioaiei, redusă la simpla întâmplare cu "o bătrână care stătea pe prispă" și care "ia dat (sic!) pe cei șapte feciori ai ei" domnitorului aflat la ananghie. Cea mai surprinzătoare relatare a elevilor de clasa a V-a se leagă însă de cunoscuta poezie "Mama lui Ștefan cel Mare", pe care mulți au întâlnit-o înainte de a citi manualele de istorie 185. Sensibilitatea copiilor a fost atinsă de asprimea legendarei doamne
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]