11,435 matches
-
ei fiind concentrați pe axa mediană dens populată”. Dar, să nu ne mai grăbim să subscriem la tot ceea ce incumbă această apreciere, chiar dacă în spatele demonstrației se află un amplu excurs istorico-istoriografic, o dificilă muncă de statistician, de demograf, urmărind să releve cât mai veridic revoluția intelectuală a timpului. Căci, lămurite abia în ultimele decenii, conceptele istorico-geografice, precum Europa de Sud-Est și Europa Est-Centrală, ne dezvăluie nuanțe puțin percepute de istoriografia contemporană. Aceste părți de continent ne înfățișează o civilizație cât se
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
europene a Sud-Estului -, vor mijloci accesul la rousseauism și voltairianism, la cărțile lui Montesquieu sau la Enciclopedia lui Diderot. August Ludwig Schlözer, Johann Gottfried Herder, frații Schlegel sau frații Grimm pun și ei în aplicare serioase cercetări istorice, lingvistice, folclorice, relevă apusenilor cunoștințe remarcabile, total necunoscute până atunci, despre viața materială și spirituală a Răsăritului. Ei sunt intelectuali - istorici, filosofi - ai timpului lor sau ai epocii care avea să urmeze (cazul lui Herder), deopotrivă exemple pentru aceia ce încep să se
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
urmări în planul comunicării și înțelegerii pe orizontală. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, când se profilează școala romantică, Friederich Schlegel, unul dintre importanții săi inițiatori, alege cu bună-știință ca subiect de analiză istoria Centrului și Sud-Estului; monarhia habsburgică îi relevă o posibilă imagine în vederea înțelegerii ideii de imperiu. Acest studiu îi permite formularea opiniilor proprii în legătură cu emanciparea națiunilor, ceea ce va duce la mai grabnica receptare a operei sale în mediile culturale și politice ale timpului, în școlile și universitățile germane
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cheltuială de 800.000 de forinți, provin din cele mai bune case editoriale și dau o măsură, chiar dacă relativă (căci arată preocupările unei pături privilegiate), privind influența culturii europene dincolo de axa mediană a continentului. Un adevărat program de viață ne relevă destinul cărturăresc al lui Teleki. Valoarea documentară incontestabilă a cărților adunate de intelectualul transilvan în cursul șederii sau al peregrinărilor sale la Viena, unde se puteau procura multe dintre noutățile tipografice germane, franceze, engleze, italiene, trebuie pusă pe seama unui gust
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
astfel la curtea lui Brukenthal). Apariția lui Supplex Libellus Valachorum avea să suscite în anii de după 1791 vii comentarii între intelectualii sași. Conștiința românească era cunoscută în cercul sibian, la fel și interdependența economică dintre Transilvania, Valahia și Moldova, deseori relevată de cronicarii sași încă în secolele de medievalitate târziei. Nu rămân ignorate nici cultura, Biserica și vechile obiceiuri. Toate sunt rezultanta unei îndelungate conviețuiri, a unor repetate schimburi de valori, de unde și abundența însemnărilor, a referințelor la fenomenul românesc dincolo de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
România și din străinătate, de exemplu la Brașov, Mediaș, Cluj-Napoca, Budapesta, Cracovia, Oxford. Monumentalul poem istoriografic, pe care am avut ocazia să-l așezăm între textele de vârf ale Europei Est-Centrale scrise în perioada de tranziție de la medieval la modern, relevă funcții de ordin intelectual, cercetate și de mediile aulice iluministe. Operă poetică și cronică a evenimentelor, Ruinae Pannonicae este deopotrivă un tablou vivant al mentalității ardelene contemporane lui Schesäus, așa încât mișcarea istoristă din evul modern o redescoperă pentru bogăția informațiilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Renașterii și, mai târziu, învățătura bazată pe Biblie a Reformei”. Ideea nu-i deloc de neglijat. Este interesant, poate chiar util de urmărit cum (depășind speculațiile lipsite de argumente istorice), chiar într-un demers unilateral de acest gen, pot fi relevate, prin intermediul textelor religioase ori al operelor de artă, create întru credință și simbolizând divinitatea, elementele componente ale universalității, ale comuniunii umane. Vezi Francis A. Schaeffer, How Should We Then Live? The Rise & Decline of Western Tought & Culture, Fleming H. Revell
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
et Jassy, Thessalonic, 1974. Asupra rolului de mediator al lui Engel între istoriografia germană și aceea a Sud-Estului, în speță între Schlözer și Stratimirović a se vedea V. Neumann, „S. Stratimirović și istoria românilor” în op. cit., pp. 71-83, unde am relevat importanța acestor legături pe baza corespondenței descoperite în Arhiv S.A.N.U. din Beograd și în secția de manuscrise de la Széchenyi Könyvtăr din Budapesta. Pentru starea de spirit a istoriografiei maghiare a timpului, vezi H. Balăzs, „A magyar jozsefinistăk külföldi kapcsolataihoz
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de ascensiune, dar și în acelea de regres traversate de regiunea intracarpatică de-a lungul istoriei sale. Iacob Mârza ratașează astfel, chiar dacă nu accentuează întotdeauna acest lucru, sistemul educativ românesc din Transilvania. Tipărirea acestei cărți, în traducerea lui Samuil Micu, relevă interesul intelectualității Blajului pentru cunoașterea misticismului medieval; este știut că autorul lui De imitatione Christi, Thomas Hammerken din Kempis (1380-1471) prezenta religia ca o interiorizare pe plan mistic; în gândirea sa, speculațiile cad în plan secund comparativ cu momentul pur
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sistemul surselor care te-au ajutat în anchetarea situației particulare? În ce măsură legislația favorizează starea de fapt pe care o dezvălui? Există statistici sau evaluări făcute de experți, în care situația despre care scrii să se poată încadra? Dacă da, ce relevă aceste statistici? PRESA ASTAZI Cineva pus pe glume a scris, la intrarea în redacție, următorul anunț: „Rugăm pe domnii ziariști să nu întârzie înainte de a ajunge la serviciu”. Delicata admonestare ne-ar face să zâmbim dacă nu ar fi adevărată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un anumit fenomen ca pe un „SISTEM”, noi putem alcătui de asemenea un model pentru a cunoaște mai bine obiectul sau fenomenul, deci implicit sistemul respectiv. Modelul reflectă o anumită concepție asupra sistemului studiat. Scopul elaborării lui este de a releva ce se petrece în cadrul unui sistem. În foarte multe cazuri modelul este matematic și constă din indicatori sau din ecuații care descriu comportarea sistemului sau structurii interne a sistemului. Modelul nu va putea să se comporte identic cu sistemul în
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
exemple; dacă NU, treceți la întrebarea următoare. 1. ............................................................................. 2. ............................................................................. 23. c) Care credeți că sunt principalele trei avantaje ale activităților interdisciplinare/cross-curriculare? 1. ............................................................................ 2. ............................................................................ 3. ............................................................................ La itemul 23.a), s-au înregistrat următoarele scoruri: La itemul 23.b), exemplele au relevat o diversitate mare de abordări, dar care se încadrează, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, în cele trei domenii tematice propuse inițial. Contextul sociocultural și educațional al școlii, precum și competențele cadrelor didactice implicate au fost principalele criterii de selecție a temelor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
constrângător. Vindecarea lui Isus n-ar fi altceva decât o normalizare a raporturilor ei cu societatea. De asemenea, sinopticii se văd acuzați de o minimalizare voită a rolului Mariei Magdalena În comunitatea creștină timpurie. Rolul acesteia va fi cu adevărat relevat abia de către Ioan, care reflectă, la rândul său, un curent „marginalizat” de Biserică. Mai Încolo mă voi opri asupra unei alte lucrări, unde autoarea merge până la capătul raționamentului ei. Jane Schaberg se oprește asupra episodului Noli me tangere, văzând În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
scriitorii din nordul Bucovinei. Lucrarea Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000 (2000), elaborată în colaborare cu Grigore C. Bostan, stă sub semnul convingerii că Bucovina este „un component indisolubil al patrimoniului cultural-literar românesc”. După un scurt capitol care relevă, prin I. G. Sbiera, S. Fl. Marian, Ștefan Ștefureac, Elena Niculiță-Voronca și Leca Morariu, concreșterea poeziei din rădăcinile creației populare, este prezentată cealaltă treaptă, ilustrată, între alții, de Silvestru Morariu-Andrievici, Al. Hâjdeu, V. Bumbac, D. Petrino, T. V. Stefanelli, G.
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
lui, deși restrânsă, oferă indicii suficiente despre întinderea și profunzimea preocupărilor sale. Acuta nevoie de a ști, de a înțelege cât mai exact lumea, omul, este una dintre constantele spiritului său, vizibilă și în articole. Câteva eseuri pe teme filosofice relevă un cititor original, pasionat și activ, un spirit analitic pătrunzător. Unele confesiuni și precizări cuprinse în corespondență vin să sugereze elemente ale unei posibile estetici suprarealiste. „Irealitatea și ilogismul vieții” nu sunt pentru el speculații intelectuale, ci „evenimente fantastice” trăite
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
Dali. Tălmăcirile de versuri, publicate în „Frize” (din G. Apollinaire, Pierre Unik, Langston Hugues, Shane Leslie, Richard Aldington), conturează mai concret aria interesului său, confirmându-i și posibilitățile expresive. O sensibilitate și o viziune particulare, o deosebită acuitate a percepției relevă poeziile din cartea de debut, Corp transparent (1934), precum și versurile și prozopoemele postume, toate adunate în Vizuina luminată (1971). B. consideră cuvintele realități concrete și invită nu la o lectură, ci la o vizionare din interior a poemelor. Privirea lucidă
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
fi vine și din imposibilitatea de a percepe mediul, non-eul ca pe un tot unitar, cert, semnificativ. În amețitoarea diversitate a lumii, eterogenă, de o materialitate grea, imuabilă, invadatoare, dar și cu o neliniștitoare viață secretă („spațiile blestemate”, „viclenia obiectelor”), relevată prin emanații receptate în cursul unor scurte anastomoze ale ființei cu lucrurile, eul e disperat de lipsa reperelor stabile, a rostului. Pe cât de densă, împietrită e materia, pe atât de abstract și nedefinit este fluxul conștiinței, a cărui instabilitate dislocă
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
exprimări inspirate de graiul local. Alte două culegeri de proză scurtă - În zile de vacanță (1910) și Scrisoarea din Cogealac și alte nuvele (1938) - reunesc consemnări ale unor întâmplări mărunte, cu oameni banali, trăind în penumbră. Povestirea Florica Mantului (1931) relevă în viața satului și aspecte dureroase, conflicte, drame. Satul, cu obiceiurile cotidiene, descrierea unor momente (naturale, sociale) mai deosebite constituie fundalul narațiunii, căruia autorul nu pare să-i dea o semnificație anume. Prin personajul principal, a cărui biografie o urmăresc
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
dintr-o altă cerință impusă istoriei literare, aceea de a oferi o imagine cât mai complexă asupra unei epoci. Transilvania primei jumătăți a secolului al XIX-lea i-a pus la dispoziție mai ales posibilitatea de a studia și a releva un complex de raporturi. Istoricul, tolerant din fire și prin educație, nu s-a dat în lături să remarce rolul pozitiv al școlii ungurești în formarea spirituală a lui, spre pildă, Simion Bărnuțiu. Urmărind detaliat faptele, le împarte în secțiuni
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
dintre izvoare, datorită faptului că le-a privit prin prisma atașamentului scriitorului față de curentul zis „național” din literatura maghiară. A studiat răspândirea idilelor lui S. Gessner în literatura noastră, corespondențele dintre Țiganiada și un poem al vienezului Alois Blumauer, a relevat „influențe literare la Eminescu” (unele dintre acestea fiind validate ulterior de istoria literară). A tradus numeroase lucrări germane de pedagogie (între 1898 și 1933). În tinerețe, și-a încercat condeiul și în tălmăciri literare. A dat versiuni corecte pentru un
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
iubirii, punctul de vedere fiind preponderent feminin. Schițele și nuvelele din volumul intitulat pillatian Eternități de o clipă (1982) sunt axate pe introspecția unor stări-limită. Epicul propriu-zis se transferă într-o narațiune ce apelează mai mult la puterea de sugestie, relevând anxietăți, obsesii, nostalgii, coșmaruri, trecerea inexorabilă a timpului, spaima de boală, de bătrânețe și de moarte, spectrul singurătății, înfrângerea, descurajarea. În romanul Singurătatea pământului (1985), B. plasează acțiunea la începutul secolului XX, lăsând impresia că recurge la trimiteri spre propria
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
nici criticii literare propriu-zise, nici istoriei literare reconstitutive, cu recurs masiv la detaliul factologic. Profesoral, el oferă un fel de „lecture raisonnée”, o explicitare accesibilă a operelor și, implicit, o inițiere a cititorului în identificarea și mânuirea uneltelor analizei. Sunt relevate adecvarea la real a dramaturgiei, impactul asupra publicului și receptarea în mentalitatea epocii respective, rolul ei educativ, meșteșugul artistic al dramaturgului. Textele lui B. sunt preponderent analize de conținut, parafrazări și rezumări explicative valide, marcate însă de o optică excesiv
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
deficitară. Poemele în proză sunt, cele mai multe, diluate și emfatice. Superioară din toate punctele de vedere este memorialistica. B. își adună, în 1941, amintirile în Treizeci de ani în teatru. Rescrisă și amplificată, sub titlul O viață de actor (1965), cartea relevă un remarcabil povestitor. Paginile în care se evocă anii copilăriei și tinereții, ca și itinerariile actoricești, sunt antrenante datorită naturaleței și umorului, episoadelor pitorești și anecdotelor din lumea rampei. Chiar opiniile asupra meșteșugului scenic nu distonează, ci au aspectul lucrului
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
înseși rădăcinile sale” etc. Observații pertinente conțin și articolele rămase în reviste. B. este un herald al literaturii lui Camil Petrescu, ale cărei inovații le apreciază just, și al lui Mateiu I. Caragiale (deși, în acest caz, Perpessicius i-a relevat inexactități și confuzii). El identifică, printre primii, un Arghezi dual, „problematic”, serafic și satanic etc. și, comparându-l cu Urmuz (alt modern susținut de critic), ajunge la ideea că primul „spiritualizează inertul, masivul, scabrosul”, pe când celălalt „reduce spiritualitatea la mecanic
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
necunoscută. Paralel cu furnizarea unor date asupra biografiei scriitorului, Amintiri... oferă elemente importante pentru cunoașterea istoriei sociale, politice și culturale din Transilvania ultimelor două decenii ale secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea. Aici, B. se relevă însă și ca autor de beletristică propriu-zisă. Remarcabile sunt paginile de evocare a anilor copilăriei, cu un ton ușor nostalgic, cele despre detențiunea de la Vác surprinzând cu vervă, umor și nu rareori cu sarcasm atmosfera din închisoare, portretul colectiv al
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]