5,495 matches
-
judecători. Ei trebuie să priceapă că in frac țiunile de corupție sunt socialmente periculoase și trebuie condamnate cu asupra de măsură. Așa că, în ultimul timp cel puțin, ÎCCJ a făcut un extraordinar pas înainte. Asta e important, pentru că înainte se reproșa, inclusiv în rapoartele Comisiei Europene, că la Înalta Curte se blochează dosarele. — Eu văd ca excelentă schimbarea managerială de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Observăm condamnări adevărate, chiar în dosare care implică „pești mari“. Din păcate, la instanțele inferioare
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
la OTV seară de seară, cu atacuri ad hominem, la adresa lui Gheorghe Bocșan. Am cons tatat că sunt mulți magistrați care, de pildă, citesc acea publicație online, din punctul meu de vedere pestilențială, numită Lumea Justiției. Până și eu le-am reproșat colegilor că ar trebui să fie mai selectivi în citirea materialelor de presă. Chiar am spus într-un act rezolutiv (care a apărut inclusiv în Lumea Justiției), în care am dat replica doamnei judecător Bârsan și avocatului ei, Corneliu Liviu
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
alterneze planurile: descrie cu minuțiozitate maniacă toate discuțiile imbecile ale invitaților, dar găsește loc și timp să ne împingă pe sub paltonul lui Gabriel: oare cu ce a supărat-o pe Lily, oare a supărat-o pe militanta irlandeză care-i reproșează că scrie la „Daily Express“, oare nu exagerează când în timpul toastului citează din Browning (în fond, ceilalți sunt niște inculți) etc. Într-adevăr, discursul e imbecil și savuros în același timp, mai ales în momentul în care cele trei babe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
fruntea de la stânga la dreapta și ducea până jos, sub ureche, unde bretonul se unea cu partea din spate și laterală a părului, creînd un tot unitar al frizurii. Oricum, totul părea cumva nenatural, dar nu știai ce să-i reproșezi. Avea ceva straniu în privire: parcă te iscodea, dar te și tulbura. Iar în josul portretului era scris mare: GOGOL. Avea să devină preferatul meu. Dar cele mai bune portrete ale lui Gogol sunt cele din 1841, când se afla la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
slujbelor, au prodigat titlurile de boierie și au cruțat prea puțin țările în multe privințe. Principele Caragea este acuzat că ar fi ocârmuit în chip tiranic, dar această învinovățire nu poate fi făcută domnului Moldovei, căruia i s-ar putea reproșa prea multă slăbiciune și nehotărâre. Se pare că și-ar fi atras animadversiune, jignind, în momente delicate, niște familii pe care Rusia le cinstește cu prietenia ei particulară...” Pagé scria, din București, lui Richelieu, la 10 octombrie 1818: „...Principele Caragea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
locuitor, căruia i se alocă 10 parale pe zi de fiecare om hrănit... Se fabrică cu multă activitate pesmet în Moldova...” „... (Jeltuhin) a primit pe boierii țării cu răceală și pe membrii Divanului executiv cu o mare asprime, le-a reproșat puțina activitate și puțina grijă ce o pun pentru a-și îndeplini datoria și, mai ales, pentru nepăsarea lor în ce privește transportul șarampoilor, care trebuie să servească pentru construirea podului de la Hârșova... Generalul Jeltuhin... a poruncit acum, în urmă, să se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
mai puțin întemeiată cu cât, chiar atunci, Obșteasca Adunare constatase existența unui mic excedent al veniturilor asupra cheltuielilor. Apoi, de la început, consulatul împărătesc impusese lui Ghica niște mari vistieri care erau creaturi ale rușilor: ... Se pare că astăzi i se reproșează această alegere ce i s-a prescris, precum i se impune, în fiecare zi, cutare sau cutare individ, pentru cutare sau cutare slujbă, chiar când el este omul cel mai nărăvit sau cel mai incapabil ce ne putem închipui... Adunarea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
regimul titoist” face o critică severă sătenilor înstăriți avantajați de „legea moștenirii”, recent promulgată, ce prevedea impozite exagerate. Conform relatării, sătenii săraci sunt obligați să-și vândă la prețuri de nimic pământul și alte bunuri. Pe de altă parte se reproșează controlul exercitat de chiaburi asupra cooperativelor agricole, unde veniturile „nu se împart după zilele de muncă, ci după suprafață de pământ, numărul vitelor și a inventarului agricol adus”. În ultimele zile ale lunii august 1951, W. A. Hariman, consilier personal
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
august, la Geneva, la o consfătuire internațională, ambasadorul român Ecobescu avea să sublinieze importanța unui viitor plan de securitate europeană, bazat pe strânsă aplicare a principiilor de independență și securitate națională. Șeful delegației sovietice nu a avut atunci nimic de reproșat acestei inițiative. Pe 3 august, la Bratislava, are loc o altă întâlnire a reprezentanților partidelor comuniste, care părea a fi favorabilă lui Dubcek. Ultimele trupe sovietice părăsiseră Cehoslovacia, dar luaseră poziție de luptă în apropierea frontierei. Concomitent șeful Statului Major
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
concediu carceral, pe care mulți deținuți fac tot posibilul să-l obțină. Frecvența sinuciderilor (de peste 10 ori mai numeroase decît în lumea liberă) și multitudinea tentativelor de sinucidere și a autoagresiunilor pun personalul în imposibilitatea efectuării unui tratament eficace, fapt reproșat de cele mai multe organisme internaționale și neguvernamentale, care consideră aceste acțiuni dovada iresponsabilității corpului medical. Absența asistenței dentare periodice, constatată în toate închisorile, contribuie la agravarea stării de sănătate generală, intervențiile stomatologice fiind făcute adesea în ultimele momente, cînd nu mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
medical. Absența asistenței dentare periodice, constatată în toate închisorile, contribuie la agravarea stării de sănătate generală, intervențiile stomatologice fiind făcute adesea în ultimele momente, cînd nu mai e altceva de făcut decît extragerea rădăcinii și a nervilor. Aceste intervenții sînt reproșate cel mai frecvent, fiind considerate acte de tortură. Limitările tehnice fac rare implanturile sau îmbrăcarea protezelor cu ceramică, precum și intervențiile chirurgicale sub anestezie generală. Inexistența ortodonților și ortopezilor lasă pe mîna generaliștilor tratarea celor mai multe leziuni osoase, care utilizează algocalminul ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ușori de petale înfoiate, mândre de culoarea lor desprinsă parcă din soare. Exasperat, domnul învățător interogă pe rând copiii din cartier și căută fără izbândă, dar cu o îndârjire feroce, timp de două săptămâni făptașul. Cu soția purtă certuri prelungite, reproșându-i pe drept că n-avea destul sprijin din partea ei se ocupa, săraca, mai mult cu croitoria. Răzvrătirea îndreptățită a domnului "profesor", exprimată verbal (poate și scris), ar fi continuat fără opreliști, dacă nu-i venea în minte idee genială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
rupte și uscate. La coborâre puse greșit piciorul pe scară și se prăbuși în gol. Căzătura fu zdravănă încât își rupse piciorul. Stătu nemișcată un răstimp, apoi încercă să se târâie spre ușa deschisă a casei. Scâncind și gemând, își reproșa că se apucase de o treabă de bărbat. Cine m-a pus să mă urc în copac! își spunea cu necaz. Trebuia să-l las în plata Domnului, cum nu s-a uscat atâția ani, mai înfrunzea el și anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
apăsând bancheta moale, lâncezind. Porni atunci cu pași mărunți spre vagonul restaurant să-și alunge somnul și plictiseala, să bea o cafea tare, amară. Peste câteva ore coborî să schimbe trenul. Mai bine mă duceam cu un tren direct își reproșa în gând. Mi s-a părut că traseul e mai scurt. Și bătrânul porni agale spre sala de așteptare. Desfăcu geanta cu mâncare și începu să mănânce. Apoi își lăsă capul obosit pe speteaza de lemn a banchetei, ațipi. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un memento oribil. M-am apropiat cu pași mărunți de capătul aleii. Îmi roteam privirea, mă prefăceam interesat de florile și legumele din jur. Printre frunze vedeam tot felul de gângănii, am zărit și câțiva viermi gelatinoși, încât mi-am reproșat că neglijez grădina bunicii. Mă cuprinsese o tristețe gravă, lacrimi ce nu voiau să curgă îmi apăsau tâmplele. Am făcut câțiva pași în direcția casei, în încercarea de a mă liniști. Când am ridicat privirea, am zărit proiectată pe perete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ori contrare oricărei abordări logice, înfrânându-mi tentațiile de a apela la ironii sau alte artificii de natură să împiedice comunicarea sinceră și deplină, a fost un exercițiu conștient impus pe care nu îl regret, nu am ce să îmi reproșez. Trecut aproape tacit în rândul celor chemați să ia decizii direct, fără acoperiri birocratice, de la 26 decembrie 1989 eram apelat direct pentru orice întâmplare neprevăzută care se cerea soluționată imediat, pe loc. Îmi aduc aminte că într-o dimineață, pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
fost foarte sigură pe mine, pe pregătirea mea. Niciodată nu mi-am permis să fiu altfel decât cel mai aproape de concepția mea de perfecțiune. Nu că aș fi fost eu perfectă, Doamne păzește, ci să nu am nimic să îmi reproșez. Foarte repede mi-am dat seama că nici cel mai mare regizor nu are timp să crească în tine un personaj fără nici o bază. Are corul, are figurația pe mână, te are pe tine, dar pentru lucruri prozaice, nu ca să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
avea o carte cu autograf, s-a luptat și i-a obținut o casă când a ieșit la pensie. Oameni de stofa lui Emmanuel nu mai sunt astăzi. Eu l-am înțeles foarte bine. — Ca artistă, aveți ce să vă reproșați? — Da, dar numai lucruri care țin de mine. N-am știut să fiu divă, dincolo de ambalajul cu blănuri, machiaje, bijuterii și mese sofisticate. Nu am fost o înfiptă. — Ba, să mă iertați, eu zic că ați fost o divă, cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
o asimilează unei neobosite realizatoare de cronici mondene. într-o producție relativ inegala paginile de jurnal recompun o personalitate ce continuă să ne impresioneze prin luciditate, profunzime și spirit. în România, opiniile asupra operei sale erau împărțite. Nicolae Iorga îi reproșase cu severitate poziția de casta din Izvor... („Cu inima, doamna, nu cu inteligență!” ). Ironia sorții a făcut ca poziția socială să fi dăunat mai degrabă destinului literar al Marthei Bibescu, conform unei prejudecăți « rezistente i: literatura bună se face în
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
îi intuia „toată incertitudinea marilor case orientale” și îi asemuia căutarea cu mișcarea „acelei flori grele și galbene spre soare” (2). De asemenea, au existat discuții contradictorii în legătură cu portretul regelui Ferdinand, publicat de prințesa la moartea acestuia. I s-a reproșat o anume desacralizare, regele era prezentat că o ființă timidă, contemplativa. Martha Bibescu a răspuns cu aplomb: Micul volum La bal cu Marcel Proust conduce - lburător spre descoperirea unei ființe fragile, un Proust plin de delicatețe față de prietenii săi, suferind
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
neserios. -Negi cu nerușinare și celelalte tot prietene-ți sunt de le salutai? -Da este adevărat,că pe femeile frumoase le salut chiar de nu le cunosc, este un tic al meu, dar să știi că nimeni nu mi-a reproșat până acum. -Să știi Vlade că eu am mai cunoscut pe unul ca Nicu, cu aceleași obiceiuri. Ne-am întâlnit cu o doamnă simpatică, dar tânără, nu ți-a fost rușine s-o saluți așa ca asiaticii ăia și-l
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Victor Iamandi, șeful organizației liberale din Iași, sau din partea unor membri ai familiei Brătianu, precum Ion Pillat sau Alexandru Alimănășteanu 241. În același timp, un număr important de georgiști din județul Ialomița au hotărât să se reîntoarcă în vechiul PNL, reproșând conducerii liberalilor georgiști două greșeli importante: faptul de fi impus în fruntea acestei organizații pe Constantin Banu, peste voința organizației și faptul de a fi refuzat participarea la guvernul de uniune națională cerut de rege242. În timpul campaniei electorale din 1932
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiștii, Gheorghe Tătărescu, îndatorat acelora care îi susținuseră ascensiunea politică, instaurase un regim personal 403. Cu ocazia congreselor regionale, desfășurate în toamna anului 1934, la Iași, Chișinău și Cernăuți, Gheorghe Brătianu a criticat, din nou, Guvernul Gheorghe Tătărescu, căruia îi reproșa faptul că "sub firma națională și liberală [permitea] înstăpânirea unui regim de dictatură și de arbitrar". Șeful georgiștilor își afirma opțiunea pentru un regim democratic în care să funcționeze în mod real principiul separării puterilor: "Noi nu concepem confuzii între
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și cu mișcarea scenică absolut firească, actorul vrând să arate spectatorului că ce se întâmplă pe scenă se întâmplă exact la fel și în viață. Ca orice curent literar și artistic, însă, naturalismul obosește și el la un moment dat, reproșându-i-se tocmai predilecția pentru ceea ce e comun, exagerata importanță acordată amănuntului nesemnificativ, concepția mărginită despre lume și lipsa unei problematici metafizice. O concepție cu adevărat nouă și revoluționară asupra raportului text-reprezentare aparține, la sfârșitul secolului al XIX-lea și
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
și tare miop sub ochelarii ce dădeau expresie figurii lui modeste - de la dânsul am primit numai note bune. Nici dascălii nu mă simpatizau: cel de română (Petruca), de matematică („moș“ Litan), geografie (Tătaru), desen (Capidan). Petruca avea totdeauna să-mi reproșeze câte ceva; în clasa a doua, ducând cu mine, ca de obicei, o carte de acasă, plăcându-mi s-o țin pe bancă, la vedere, mi-a confiscat Nenorocirile Sofiei de contesa de Ségur, frumos tipărită, cu ilustrații - sub pretext, după ce
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]