4,343 matches
-
categoria socială a robilor, pe care documentele de la noi o găsesc și o menționează ca existentă, neprecizată în timp. Faptul că primele știri confirmă doar existența ca atare a respectivei categorii sociale, fără nici un fel de referire privitoare la originea robilor ce fac obiectul daniilor ori al tranzacțiilor, precum și a robiei ca fenomen social, reprezintă prin el însuși dovada că ne aflăm în fața unei situații din timpuri mai îndepărtate decât întemeierea statului din Evul Mediu. Este atât de vechi încât i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai îndepărtate decât întemeierea statului din Evul Mediu. Este atât de vechi încât i s-a pierdut urma începutului, deși istorici de pretutindeni au încercat să-i afle originile, problematica generată de acest fenomen rămânând încă neelucidată. Dar cum prezența robilor este strâns legată de stăpânirile aservite, se poate constata existența lor și în satele umbrăreștene care au cunoscut asemenea stăpânire. Este adevărat că nu am găsit documente cu informații din care să rezulte începutul prezenței robilor pe meleagurile noastre, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neelucidată. Dar cum prezența robilor este strâns legată de stăpânirile aservite, se poate constata existența lor și în satele umbrăreștene care au cunoscut asemenea stăpânire. Este adevărat că nu am găsit documente cu informații din care să rezulte începutul prezenței robilor pe meleagurile noastre, dar lipsa documentelor se poate explica prin pierderea lor, pe de o parte, cât și pe seama faptului că satele aservite de la noi nu au făcut obiectul unor tranzacții de vânzare-cumparare, astfel că nici robii din aceste sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici robii din aceste sate nu apar ca ceea ce de fapt erau, „ființe de vândut și cumpărat ca lucru”. Nici măcar scrisorile de împărțeală între moștenitorii logofătului Manolache Costache din 1776 nu specifică existența lor și împărțirea pe clironomi, deși prezența robilor ne este atestată prin diata lui Gavril Costachi, bunicul după tată al logofătului. Abia scrisoarea de împărțeală între urmașii vornicului Gavril Conachi, din 2 septembrie 1813, specifică să ia fiecare „a patra parte din toți țiganii ce se află părintești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi, aflat acum la moșia sa din Torcești, răscumpără de la un Ciorneiu pe „Sanda țiganca, fata lui Căruță țiganul”, ce aparținuse anterior „Casandrei, fata Mitrei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și acele 12 sălașe de țigani (locuințe de dimensiuni mici) își aveau vetrele pe aceste două moșii sau pe una din ele. O evidență mai aproape de realitate în privința numărului de țigani robi de la Torcești ne-o oferă documentul intitulat Catagrafia robilor dumisale Panaite Balș de pe moșia Torcești, evidență întocmită în anul 1854, cu prilejul actului de eliberare a robilor țigani de pe moșiile boierești. Căci, dacă mulți boieri, după cum afirmă M. Kogălniceanu, „au respins orice despăgubire acordată lor de legiuirea emancipatoare”, Panaite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe una din ele. O evidență mai aproape de realitate în privința numărului de țigani robi de la Torcești ne-o oferă documentul intitulat Catagrafia robilor dumisale Panaite Balș de pe moșia Torcești, evidență întocmită în anul 1854, cu prilejul actului de eliberare a robilor țigani de pe moșiile boierești. Căci, dacă mulți boieri, după cum afirmă M. Kogălniceanu, „au respins orice despăgubire acordată lor de legiuirea emancipatoare”, Panaite Balș, proprietarul Torceștilor și al Blăjărilor în acest timp, întocmește o strictă evidență în vederea obținerii despăgubirii preconizată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
despăgubirii preconizată de lege. Aflăm că la data respectivă se găseau la Torcești 183 suflete de țigani, iar la Blăjeri 165, fiecare ins fiind arătat pe nume. Despăgubirea pretinsă sau oferită de stat era de 3 (trei) galbeni pentru fiecare rob. E posibil ca boierul, cam avid de bani, să fi prins în evidența sa și numele unor oameni ce nu se aflau în stare de robie. Cel puțin așa se poate deduce după nume ca: Neculai și Panaite Rusu, Petrache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cursul din 1856. Din catagrafia cu datele pe care le-am reprodus și din documentele ce o însoțesc (adrese, cereri) nu rezultă dacă boierul și-a primit sau nu suma de bani, rămâne important acum să reținem numărul mare de robi țigani ce se aflau pe moșia Torcești. Putem aprecia că țiganii de aici nu au fost mulțumiți de stăpânul lor din moment ce, la numai patru ani după eliberare, în 1858, o parte din ei îi sparg casele și-i fură anumite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stăpânul lor din moment ce, la numai patru ani după eliberare, în 1858, o parte din ei îi sparg casele și-i fură anumite valori, inclusiv bani. Nu am aflat nici o informație referitoare la modul cum au fost puși în libertate robii țigani de pe moșia Elencăi Manu, căpătând substanță ipoteza noastră că ei voi fi fost asimilați anterior stării țăranilor clăcași așezați pe moșie. Faptul că în toate satele de pe teritoriul umbrăreștean s-au menținut numeroase familii de țigani demonstrează că ei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numeroase familii de țigani demonstrează că ei au rămas locului, în modestele lor căsuțe (cocioabe) de la marginea satelor, în apropierea pădurii. Sunt indicii să se poată considera că stăpânii moșiei Umbrărești au dat dovadă de un plus de bunăvoință față de robii lor, situație care va fi devenit obicei, astfel că, vrând-nevrând, înnoirile de stăpâni trebuia să urmeze linia comportamentală a înaintașilor. Noi credem că primii stăpâni, ce au manifestat înțelegere umană față de supușii lor de aici, au fost boierii Costăchești, urmați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
muncă a acestei etnii, ci a durat apropape o jumătate de secol, dar situația a rămas ca la început. Prin urmare, doresc să subliniez și să se rețină că nu autohtonii poartă vina inadaptării la muncă a celor mai mulți dintre foștii robi țigani și urmașii lor, cum se afirmă de către necunoscătorii împrejurărilor date, ci, poate, veacurile trecute și o anume genă ce-i face inadaptabili la efort, deși dispun de potențial fizic și intelectual deosebit. Astfel se face că, în momentul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind acuzat de numeroase furturi, și a fost dus dincolo de Nistru. Familia nu a pierit, ci s-a înapoiat în totalitate acasă, mutându-se mai apoi la Ivești unde, prin urmași, dăinuie și astăzi. Numele Gotu se întâlnește în Catagrafia robilor țigani de la Torcești, iar printre cei implicați în spargerea și furtul din casele lui Panaite Balș în 1838 se găsește și un țigan cu acest nume. Am evocat situațiile acestea neplăcute, cunoscute și trăite direct, pentru ca lumea să știe care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecinie, neexistând vecini. Asta nu înseamnă că actul mai sus amintit nu a produs schimbări importante în viața țăranilor dependenți de la noi, toate în favoarea stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
importante în viața țăranilor dependenți de la noi, toate în favoarea stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu slujește, nici au acea supunere ca robii. Că vecin va să zică sătean megiaș fără de moșie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă”, fiind legat de moșie. Din pasajul de mai sus reiese clar în ce consta calitatea de vecin: om fără moșie și legat de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]