6,157 matches
-
urmat Liceul „Codreanu” din Bârlad și apoi Colegiul „Sf. Sava” din București, susținând bacalaureatul în 1896. Își ia licență în filologie modernă la Facultatea de Litere din București în 1900. Elev al Școlii Normale Superioare din București, obține agregația de română în 1903 și agregația de franceză în 1904. Din septembrie 1904, este numit profesor titular la Gimnaziul „Dimitrie Cantemir” din București. Va pleca însă curând la Paris, având și concediu de studii pentru doctorat. Își susține doctoratul în litere la
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
Desești, j. Maramureș), poet. Este fiul Ioanei (n. Sacalâș) și al lui Gheorghe Got, țărani. Urmează școala elementară la Desești, Școala Pedagogică Mixtă Română la Sighet (1952-1956), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1957-1962). Funcționează ca profesor de română la Borșa și la Satu Mare (1956-1967), metodist cultural la Satu Mare, Baia Mare și București, iar din 1972, ca redactor la Editura Eminescu. Din 1974 este redactor la revista „Viața românească”. Debutează în 1966, cu versuri, la „Familia”, iar editorial în 1969
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi. În revistă mai sunt incluse periodic versuri în dialect aromân semnate de George Murnu, Ion Foti, Nuși Tulliu, Cușan D. Araia ș.a. sau în română (este reprodus un fragment din poemul Iisus al lui Panait Cerna), ca și proză scurtă (N. Batzaria, Că a venit un om acasă). În numărul 8/1932 pot fi citite în traducere două fragmente din proza religioasă a lui Giovanni
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
is what you get: stupiditate pură, autoreferențială, intenționată. Beigbeder scrie cu aceeași franchețe și cu același cinism - gratuite dar sincere - care cuceresc publicul amator de senzații fără implicații. Memoriile unui tînăr țicnit este o carte de care tu, profesor de română, student silitor sau venerabil intelectual care iubești spiritul, n-ai nevoie. N-ai voie, aș adăuga, s-o deschizi, pentru ca ideea ta Înaltă despre literatură să nu fie Întinată. Este o carte pe care nici tu, adolescent furios, revoltat, feroce
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
alegorice ale unor semnificații existențiale. Ca traducător din italiană și-a manifestat preferințele pentru autorii contemporani - prozatori și poeți -, selectați din aceeași zonă de preocupări literare: Rolando Certa, Oliver Friggieri, Federigo Tozzi, Mimmo Morina ș.a. De asemenea, a tradus din română în italiană din creația poeților de azi. SCRIERI: Portrete de familie, Cluj-Napoca, 1976; Nunta, București, 1980; Prisma, Cluj-Napoca, 1982; Sfârșit de vară, Cluj-Napoca, 1984; Pisica de Eritreea, Cluj-Napoca, 1986; Fantasticul povestirii, Cluj-Napoca, 2001; Federigo Tozzi, Cluj-Napoca, 2001; Biografie și poezie
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
celor umane generale (amintind exemple de umilire a cadrelor didactice și a studenților maghiari - ***, 2006, Somai 2007), tipic minoritare (pericolul de asimilare; lipsa șansei de a urma unele specializări în limba maghiară; limba oficială a administrației în universități este cea română ceea ce constituie o barieră pentru studenții nevorbitori de limba română; tinerii maghiari sunt sub-reprezentați la nivelul învățământului universitar; liniile de studiu maghiare din universități sunt subordonate celor române, neavând putere de decizie privind organizarea procesului educativ etc. - de exemplu: Magyari-Vincze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
până la noi. În fine, Cătălina Velculescu este cea care a editat științific, pe urmele lui C.N. Mateescu, și o traducere din grecește a unui Fiziolog al lui Damaschin Studitul, redactată în secolul al XVI-lea, singura copie a traducerii în română (realizată de dascălul Nicolae Duma în 1774) datând însă din 183245; textul original i-a fost însă cunoscut lui Cantemir, după cum demonstrează aceeași Cătălina Velculescu 46. Lucru observat de majoritatea comentatorilor, această variantă diferă într-un punct esențial de Fiziologul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de manifest politic al acestei scrieri, Virgil Cândea nu uită nici contextul cultural în care opera tânărului principe trebuia să se încadreze fără stridențe vizibile: Prima sa carte trebuia deci să se adreseze cititorilor de-acasă, pentru a atesta în română și greacă însușirile autorului său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit de la Biblie și Sfinții Părinți, până la clasicii greci și romani, sau înțelepții orientali. Cartea avea să-i răspândească odată cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
urechiste, tendințele nereflectate de pronunțare sau de notare grafică. Altfel spus, e vorba de ceea ce poate face oricine, intuitiv. Heliade Rădulescu califică drept sarsailism "uitarea" neglijentă a unei desinențe și necunoașterea unei reguli de transpunere a numelor proprii grecești în română: "se fac românește curat Socrate, Ippocrate, Demosthene, Aristotele etc. iar pe limba Sarsaililor și a redactorilor de partitul național se fac Socrat, Ippocrat, Demosten, Diogen, ba chiar și Aristot"23. Termenul indică ignoranța în opoziție cu știința de carte: "nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, Fundația Națională pentru Știință și Artă - Univers Enciclopedic, București, 2007. Heliade Rădulescu, I., Critica literară, ediție îngrijită de Aurel Sasu, Minerva, București, 1979. Heliade Rădulescu, I., "Geniul limbilor în genere și al celei române în parte" (1868), în Opere, II, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943, pp. 368-406. Heliade Rădulescu, I., Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980. Heliade Rădulescu, I., Literatura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paris, 1999, pp. 24-28. 117 Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", p. 8. 118 Heliade Rădulescu, "Despre decăderea literaturii române", pp. 542, 544. 119 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, pp. 335-336. 120 Heliade Rădulescu, I., "Geniul limbilor în genere și al celei române în parte", în Opere, II, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943, p. 402. 121 Du Marsais, Despre tropi, traducere de Maria Carpov, Univers, București, 1981, p. 98. Traducerea versului e citată la note
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Guzgă Teodor. O parte din ei au decedat. Și în timpul nunții, la ora 12 noaptea, se închina, se dădea darul de nuntă. Când au ajuns cu închinatul la masă la noi, eu am cerut să mi se cânte Deșteaptă-te române. Dar faptul ăsta l-am făcut pentru că m-a supărat un inginer care a terminat studiile la Moscova și tot timpul comanda muzicanților să i se cânte Cazacioc. C. I.: Cum îl chema pe inginer? D. B.: M. T., dar nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dacă nu doriți să apară numele cuiva atunci n-o să-l publicăm, putem rămâne doar cu inițialele, M. T. D. B.: Mă rog. M. T. tot comanda Cazacioc și eu m-am enervat și am comandat muzicanților să cânte Deșteaptă-te române. Dar nu au vrut să cânte, se temeau. Eu, care aveam pe atunci salariu de vreo 500 de lei, am insistat și le-am dat aproape tot salariul. Mi-am dat seama apoi că, de fapt, plătindu-i pe muzicanți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și a ieșit din cauza asta un fel de busculadă acolo. Că lumea n-a înțeles. Trebuia să se termine treaba asta doar cu închinatul meu. În fine, au schimbat muzica, ca să-i tempereze și să nu mai ceară Deșteaptă-te române, și au cântat o sârbă. Oamenii s-au prins în sârbă, și eu odată cu ei. Cum pe peretele căminului cultural erau portretele tuturor antihriștilor (Marx, Engels, Lenin, Stalin) și tot comitetul central din România, care era străin și de țară
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să mă vadă! Țin minte că unul mi-a adus și un aparat de radio, deși noi aveam deja un aparat. Am stat aproape cu tot satul de vorbă. Oamenii știau că am fost condamnat de pomană, pentru Deșteaptă-te române. C. I.: Acesta este un lucru extraordinar: să vină tot satul să vorbească cu dumneavoastră. Era periculos pe vremea aceea. Nu v-au spus, când ați ieșit din închisoare, să nu vorbiți despre cele petrecute în pușcărie sau prin coloniile
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru ce am făcut detenție. Pentru că, bineînțeles, după ce m-au arestat, la Institutul Agronomic s-a făcut o ședință mare, au chemat directorii, studenții și le-au spus că uite ce-a făcut banditul ăla, că am cântat Deșteaptă-te române. După ce am ieșit din închisoare, mulți colegi au venit la mine și mă strângeau în brațe. Și Rectorul Lazăr și profesorul Miriță Ion, Dumnezeu să-l ierte!, s-au purtat extraordinar de frumos cu mine. Ei cunoșteau situația mea de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei", „iar dascălilor să li se dea plată din visteria domnească". Constantin Mavrocordat a purtat de grijă și de învățătura preoților care se recrutau în mare măsură și dintre absolvenții școlii de română și slavonă de la Sf. Sava din Iași. Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon reamintesc (op. cit., p. 297) că în Cronica Ghiculeștilor se arată că Domnul nu înceta să mustre Mitropolitul pentru că hirotonisea preoți neștiutori de carte. El a trimis câțiva egumeni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de fete, făcând ca la 1 octombrie 1858 să se deschidă Gimnaziul Codreanu cu 32 elevi, „lucru foarte greu pe atunci, mult înaintea altora din alte județe", accentuează profesorul. La acest gimnaziu a predat el mai întâi limba germană, apoi româna și latina de la 1860 până la 1892 când a ieșit la pensie. Alături de fruntașii bârlădeni a luat parte la mișcările pentru Unire în calitate de secretar al comitetului înființat, a luat parte la alegerile de deputați pentru Divanul Ad-hoc în 1857 și la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
miez de pâine surâzând eternității, geniul lui Rodin. E adevărat că gluma pe care o debitează uneori Tănase e iară trebuință grosolană și cupletul pe care-l cântă, de-a dreptul idiot. Dar asta e altă poveste. Nu despre revuistica română m-am îndemnat a scrie, ci numai (titlul o indică) despre Tănase. Prin urmare nu ce joacă, ci cum joacă ne interesează. Cred că răspunsul direct e cel mai nimerit: joacă bine, joacă foarte bine, joacă minunat. Dar e un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
romantică după Karl Alfred Blüher. 342 Se amuză să vadă că cele "trei povești sunt recomandate în catalogul unei librării catolice" (21 august 1877). "Când vă spun că mă întorc la Părintele Bisericii" (Doamnei Brainne, august 1877). *Pentru versiunea în română, vezi Flaubert, Corespondență, Editura Univers, București, 1985, trad; Liliana Alexandrescu-Pavlovici, ediția îngrijită de Irina Mavrodin (nota trad.). 343 Pierre-Marc de Biasi, "Le palimpseste hagiographique. L'appropriation ludique des sources édifiantes dans la rédaction de "La Légende de saint Julien l
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
răsunet în Europa, deșteptarea conștiinței naționale în Românii din Principate. [...] Dar ca organizare poli tică, în lăuntrul acestei tendențe generale, oamenii de la 1848 nu au lăsat și nu au avut nici o concepție reală. Nu, aici nu putea fi izvorul politicei române. Adevăratul îndreptar al dezvoltărei interne și externe, în direcția căruia începuse regenerarea noastră și care trebuia acum urmat până la sfârșit, erau cele 5 puncte fundamentale, formulate de divanurile adhoc din Iași și București la 7 și la 9 Octombrie 1857
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia, relațiile româno-sovietice au atins brusc un nivel extrem de scăzut. La scurt timp, relațiile sino-sovietice s-au aflat pe punct de război ca urmare a ciocnirilor armate de la graniță. Preocupate de propria securitate, China și Româna au promovat rapid și la maxim relațiile lor la începutul anilor ’70. Relațiile sino-sovietice au evoluat de la controversă la ruptură. Aceasta a fost cea mai directă cauză a alianței sino-române. Contradicțiile româno-sovietice și cele sino-sovietice au determinat apropierea dintre China
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Rădescu, Președintele Consiliului de Miniștri. N-am auzit să fi luat contact cu partidele politice, cari, de altminteri, își pierduseră influența în Stat” (sublinierile ne aparțin). De asemenea, Stoicănescu îl câștigase pe generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a române, aflată în acel moment în ofensivă în nordul Ungariei și în Slovacia. Generalul român „era de acord să intre în acțiune contra rușilor, dacă germanii vor întreprinde o ofensivă de pe pozițiile ce le vor deține în momentul convenit. O puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
restabilească organizațiile lor ilegale în teritoriu și au pregătit un complot îndreptat împotriva Uniunii Sovietice [...]. Este vorba despre complotul unor conducători ai armatei române și a unor oameni politici [...]. Din complot fac parte: generalul Avramescu, comandantul Armatei a 4-a române; generalul Coroamă, fost mareșal al palatului; generalul Borcescu - șef[ul] biroului 1 al statului major-general și secretar general al ministerului de război; generalul Mitrea, fost prefect al poliției din București; generalul Dragalina, fost comandant de corp și guvernator al Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dar nu știe cu ce succes. Am hotărât deci să trec frontul”. Nimic însă despre planurile generalului Avramescu de a trece de partea Wehrmacht-ului. Un alt caz celebru de trecere la germani, tot prin sectorul Armatei a 4-a române și cu ajutorul generalului Avramescu, a fost al ofițerului de rezervă, profesor universitar în viața civilă, Ion Sângeorgiu. Generalul Nicolae Dăscălescu, comandantul Corpului 2 armată din subordinea Armatei a 4-a, se mira în ianuarie 1945 că Ion Sângiorgiu, care fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]