6,798 matches
-
h) cinematograf, biblioteci, discoteci, cluburi, Pub etc. Dacă la elemenele enumerate deja adăugăm și prezența a numeroase altor obiective cum ar fi: rezervația de arbori seculari Piatra Arsă și Urlătoarea, monumente de arhitectură (casa lui Cezar Petrescu, casa Galița Vasiliu, ruinele Vămii Prahovei), monumentul memorial: Crucea de pe Caraiman - ce atrage de departe atenția turiștilor - ca și statuia „Ultima grenadă”, muzeul memorial „Cezar Petrescu” etc. toate acestea fac din Bușteni un dorit, agreabil și minunat loc de odihnă, sporturi de iarnă, drumeție
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și folclor: formație muzical-coregrafică (româno-germană). - Pensiune turistică: Poarta Oilor; - Pensiunea Iedera (Pianu de Sus) SĂSCIORI. - săpături arheologice: - cetate de piatră, - urmele unui castru medieval, sec. II, - ruinele unei cetăți dacice pe dealul Cetățuia din satul Căpîlna, construită din blocuri mari de piatră după sistemul celor din Orăștie; - cetate din pămînt, sec. VIII-IX e.n., pe dealul Ghergheleu, lungă de 40 m și lată de 28 m, construită de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din Bughea de Sus; - rez. geologică constituită de fostele cariere de calcar, exploatate din timpuri străvechi; - patru izvoare cu apă minerală sulfuroasă; - stațiune balneo - climaterică sezonieră de interes local (cu băi calde și reci) Bughea de Sus; AREFU. - cetate dacică; - ruinele cetății Poenari (la altitudine de 850 m); - complexul hidroenergetic de la Căpățîneni; - hidrocentrala și barajul de la Vidraru (Înălțimea barajului este 165 m, ocupînd În 1966 locul 5 În lume); - lacul de acumulare Vidraru cu o lungime de peste 14 km; - cabanele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
acumulare; - popas turistic Dumbrava (căsuțe Încheiate din trunchiuri de brad); CETĂȚENI. - așezare geto - dacă sec. III Î.e.n.; - descoperirea arheologică la punctul Valea Chiliilor din satul Cetățenii din Vale - urmele unor așezări din sec. III Î.e.n. și sec. XV e.n., precum și ruinele a trei biserici; - m. arh. - biserica rupestră (dimensiunea 12/4 m) de pe vîrful dealului Abrud din stînga DÎmboviței din interiorul așa zisei cetăți a lui Negru Vodă - cu pictură interioară În temperă ce-l reprezintă pe Negru Vodă și pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes local; - tabără de elevi; PRAVĂȚ. - m.m. - cimitir al eroilor din primul război mondial și un osuar, adăpostind rămășițele strînse de prin munți și rămase neidentificate; RUCĂR. - castru roman - Limes translantanus; - ruinele unei cetăți; - m. arh. - biserica veche, păstrînd vechi tradiții culturale; - m. n. - Cheile Ghimbavului; - arh. pop. - casă cu foișor, vechile porți mari cu ușă și poartă carosabilă (cum ar fi: casa lui Nae Iosif Tapul, veche de peste 120 ani); - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
festival folcloric interjudețean În satul Bran „Răvășitul oilor” toamna; - sat turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de schi; - stațiune climaterică de interes local; HÎRȘENI. - m. m. - biserica nefortificată din Copăcel; LISA. - așezare dacică; - ruinele unei cetăți atribuite lui Negru Vodă sec. XIII; MOIECIU. - castru roman - castelul de la Drumul Cornului; - așezare daco - romană; - m. n. peșteră; POIANA MĂRULUI. - m. de arh. - biserică neforitficată; - sărbătoarea creșterii animalelor; PREDEAL. - m. m. - monument al eroilor neamului din primul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
animale rare ocrotite de lege - ursul; CORNEA. - m. arh. - biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1775) din satul Crușavăț; - m. de teh. pop. - mori de apă; - muzeu școlar de istorie și etnografie; DOMAȘNEA. - săpături arheologice - vestigii din neolitic, eneolitic romană și prefeudal - feudală; - ruinele cetății feudale; - m. arh.: biserica din piatră Sfîntul Atanasie, secolul XVIII; - muzeu școlar de etnografie; - pasul Domașnea - așa numită Poartă Orientală; - locul nașterii savantului Trăian Lalescu (1882 - 1929), care a publicat primul tratat din lume asupra ecuațiilor integrale; - Întinse suprafețe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Omagiu cîntecului” ridicat de coriștii „Asociației Margana” cu ocazia sărbătorii a 75 de ani de la Înființarea corului; - ștrand de dimensiuni olimpice; - baze de cazare turistică; MEHADIA. - cetate dacică; - castru roman: „Ad Mediam” În punctul „La zidărie”; - castru roman la Plugava; - ruine de cetate medievală; - locul activității marelui cărturar Stoica de Hațeg, Începutul secolului XIX; MUNTELE MIC. - linie de telescaun; - pârtii de schi; - hoteluri, vile, pensiuni, cabane; - stațiune climatericĂ pentru odihnă și sporturi de iarnă; OBREJA. - monument comemorativ; - vatra folclorică și etnografică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh. unele case din Clopotiva: - m. arh. Biserica din Ribița; - m.arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
-cimitirul ostașilor români și germani din 1916-1918; - m. n.: -Peștera lui Cocolcea, sat Ponor; - m.n.: -Peștera Șura Mare, sat Ohaba Ponor; - rezervație naturală: Ohaba Ponor; - cabana Baleia. RÎU DE MORI. - ruine de cetate (colț) - reședința cnezilor români CÎnde; - m. arh. ruinele bisericii CÎndeștilor, secolul XIV, satul Suseni; - m. arh. Conacul Kendeffy cu capelă, secolul XIV, satul RÎu de Mori; - m. arh. unele case din Clopotiva: - m. arh. Biserica din Ribița; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”, - m. arh. Biserica ortodoxă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Clopotiva; - m.n.: lacul Bucura, lacul Negru; - lacul RÎul Mare - lac artificial; - cabanele: Lacul Negru și RÎul Mare. SARMIZEGETUSA. - capitala Daciei romane(Ulpia Traiana Sarmisegetusa) cu vestigiile respective, cum ar fi: Palatul Augustalelor, Forul și Amfiteatrul, Băile, Templul, Sanctuare, Clădiri publice, ruinele templului zeiței Nemesis; - m.m. - „Buzduganul lui Iancu de Hunedoara”, În satul Zeicani; - loc istoric la Zeicani - legat de lupta dusă Împotriva turcilor; - porțile de fier ale Transilvaniei unde a fost descoperită o fortificație dacică cu urme romane și din feudalismul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar. - ruinele curții cneziale, sec. XV, satul Sălașul de Sus; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”; - m.arh. - Biserica din RÎbița; - m.m. - monument din beton dedicat eroilor din primul război mondial, satul RÎul Alb; - m.m. - cruce din piatră dedicată eroilor (În curtea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de port popular; - formație de dansuri laureată; - formație muzicală populară; - centru artizanal; - stațiune balneo-climatericăd de interes local; - hotel turistic Cerna; - punct favorabil de plecare pe Valea Cernei, inclusiv spre Herculane. BÎLVĂNEȘTI. - elemente de port popular; - elemente de artizanat. BREZNIȚA OCOL. - ruinele mănăstirii Vodița-cea mai veche mănăstire din Țara Românească, ridicată de Vladislav Vlaicu (1371-1373). CIREȘU. - m. m.: monument al eroilor neamului de la 1877 și 1916-1919; - m. arh. populare: case țărănești; - rezervație complexă „Peștera Topolniței” - 10330 m. lungime (a doua din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bahna (calcare); - prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice, crucile din cimitir acoperite; - elemenete de port popular (zone de interferență). ILAVĂȚ. SAPATURI ARHEOLOGICE - asezare fortificata din cea dea doua epoca a fierului(bordee din aceasta epoca) - cetate dacica de pamant - ruinele manastirii Coșuștea, Sat Firiya contruita in jurul anului 1475 - festival folcloric valea Coșiței - m. M. Monumente inchinate eroilor 1916 +1917 in satul Dâlbocița - muzeu ( colectie scolara de etnografie) - nunti cu obiceiuri deosebite - vatra folclorica si etnografica - elemente de port popular
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sticlă); - popas turistic; - stațiune climaterică - centru turistic cu hoteluri, vile, pensiuni, pârtii de schi și linie de telecabină; BUȘTENI. - m. arh.: statuia „Ultima grenadă”, sculptor Dimitriu BÎrlad; - m. arh.: casa lui Cezar Petrescu; - m. arh.: casa Galița Vasiliu; - m. arh.: ruinele Vămii Prahovei; - muzeul memorial Cezar Petrescu (1892-1961); - etnografie și folclor: ansamblu folcloric Caraimanul și taraf de instrumente populare; - ape minerale, bogate În clorură de sodiu, calciu, magneziu etc; - m. n.: cascada Urlătoarea; - m. n.: Poiana Țapului, stațiune climaterică; - m. n.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru; - pensiuni turistice. RĂȘINARI. - Săpături arheologice: obiecte din epoca romană; - ruinele unei cetăți construite Înainte de sec. XII; - m. arh.: biserica Cuvioasa Parascheva (1750) cu pictură original; - m. arh.: casa episcopilor; - m. m.: mausoleul Andrei Șaguna (1809-1873), mitropolit ortodox al românilor din Transilvania și Ungaria; - m. m.: casa memorială Octavian Goga
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bibliotecii Academiei; - Ilie Martin Sălișteanu (1875-1959) - pionier al românilor din America, Întemeietor și președinte al “Uniunii Societății de cultură româno-americană”, primul autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de cultură româno-americană”, primul autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
biserica schitului Berislăvești (1751-1756); - m. arh.: biserica „Buna vestire”, DÎngești, cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.: castru roman Arutela, sec. II-III; - m. arh.: ruinele bisericii Cozia Veche; - m. arh.: rezervație arhelogică; - m. arh.: Schitul Ostrov - anul 1521, cu pictură interioară, ctitorit de Neagoe Basarab; - m. arh.: Mănăstirea Stînișoara; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1712, cu pictură interioară; - m. arh.: mănăstirea Cozia cu tot complexul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
viață monden. Fără că majoritatea să dețină averi spectaculoase, modul lor de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să dețină averi spectaculoase, modul lor de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la ruine d'une maison honnête" [ibidem, p.125]. "A avea" îl distruge în Pariziene pe "a fi". Risler o numește metonimic pe soția sa "madame Chose" [ibidem, p.292]. "Car, dans cette petite âme vénale, le premier baiser d'amour n
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
franceze, care simbolizează artă consumului. Emma Bovary este una din primele victime ale societății de consum; imitând modă pariziana, ea cade în nevroza consumului. Renée din La Curée va fi o altă victimă a gusturilor sale pretențioase, care se va ruină plătind cheltuielile 404: "Ensuite éclataient leș gros règlements, au milieu de ce gâchis de l'argent de poche: vingt mille francs chez le modiste, trențe mille chez la lingère, douze mille chez le bottier; son écurie lui en mangeait cinquante mille
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vedem cum stă treaba la Iași, pentru că, acum trendul continental este să pui pe prim-plan identitatea și interesele comunității locale. Iașul a fost în ultimele două decenii, cu firave excepții, ținta unui sabotaj constant din partea guvernanților, care a generat ruina economică și deprecierea sfidătoare a acestui centru cultural și spiritual în detrimentul altor zone apărate mai eficient în capitală. Dinamitarea ofertei economice locale, lipsa fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii, dislocarea oportunităților de centru regional (în favoarea Bacăului, a Neamțului și, mai nou, a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]