5,379 matches
-
cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a fost, până în 2000, si o livadă de meri. Sătenii mai cresc animale, însă doar pentru consum propriu sau povară, sătul având un grup de văcari care se ocupă de vite și căi (îi duc în pădure la păscut, pe pășunea de lângă izvor). Se comercializează în cantități mici toate roadele
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
făcut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a ține vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costica Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste 150 de ani. „Am opt copiii acasă și datinile învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruță din casă, am adunat mai multe obiecte și am făcut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor al tradițiilor populare, membru al Academiei Culturale de la Sibiu. Tinerii trebuiau să organizeze jocul și balul în zilele de Bobotează și de Sf. Ion, după care trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Gheorghe, Bâlcu Maria, Ojog Elena, Ilie C., Beldiman Irina, Nistor Angela, Ciubotaru Cristina, Nistor Lăcrămioara; sportivi- Nistor Mihai(box). După numărul mare de intelectuali ridicați din satul Totoești, cu pregătire în toate domeniile vieții sociale, se poate concluziona că atât sătenii, cât și colectivul de cadre didactice au fost și sunt preocupați de pregătirea temeinică a fiilor satului și de afirmare a acestora. După anul 1980 s-a construit un nou local de școală, datorită măririi efectivelor de elevi și a
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
anul 1950 a devenit localitate aparținătoare comunei Moșnița Nouă din județul Timiș. Prima vatră a satului a fost stabilită cam la 4 km. de drumul județean Timișoara - Buziaș, la 2 km de Bucovăț. Nemulțumiți de acest amplasament al satului, câțiva săteni au luat drumul Bucureștiului și au reușit mutarea localității lânga șosea. Fiecare familie a fost împroprietărită cu pământ. Activitatea de bază a satului a fost agricultura. La marginea satului s-a constituit, după înființarea localității, o pășune pentru animale, prin
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
a constituit, după înființarea localității, o pășune pentru animale, prin cedarea, de către fiecare familie, a unui teren de câte 1,20 hectare.<br> Biserica din sat a fost zidită în 1930, preot fiind Cazacu Ionel, apoi Bugaru Ion. Acesta, cu ajutorul sătenilor, a reușit ridicarea unei noi biserici, cu hramul "Adormirii Maicii Domnului", sfințită în 1986, cu ajutorul lui Dumnezeu. La sfințirea bisericii a participat și Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu. Din 1996 slujește Sbera Vasile.<br> Școala a fost zidită tot în 1930
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
căminul cultural și școala sunt amplasate în mijlocul satului. În spatele bisericii se află terenul de fotbal al satului, unde joacă echipa de fotbal F.C. Timișul Albina. Echipa satului a evoluat până în momentul în care nu a mai fost finanțată chiar de sătenii care jucau în echipă în acel moment și au apărut finanțatori din afara satului. În acel moment s-au format două echipe. Prima echipă este formată tot din jucători mai tineri și mai în vârstă, dar din sat, și a doua
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
cu creșterea animalelor, cositul fânețelor și cultivarea terenurilor agricole. Un loc aparte îl ocupă plantarea de livezi cu pomi fructiferi, mai ales cele cu pruni pentru producția de "răchie de pruna". Zona nu a fost cooperativizata în regimul comunist, dar sătenii au suferit la fel de mult ca și toți locuitorii țării, prin "dările" pe care trebuiau să le achite anual. Biserică din lemn din sat, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", este datata prin inscripție în secolul al XVII-lea. A fost construită în
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
cu ce au avut pe ei. Și-au îngropat averea ce o aveau la "șaua din fața soarelui". Până în prezent nimeni nu a reușit să scoată comoara, ci doar să o localizeze. Tradițiile populare sunt păstrate adânc în memoria fiecăruia dintre săteni. Șezătoarea, claca, bocitul, poveștile populare, măsuratul oilor, ruga, nuntă, omenia ș.a. sunt doar câteva dintre obiceiurile populare tradiționale. Băiatul și față se cunosc, vorbesc, se plac, se îndrăgostesc și hotărăsc să se căsătorească. Ei își anunță părinții, care merg să
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
foarte rar activități cultural-artistice. Datorită pământurilor roditoare, ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Cultivarea legumelor și a cerealelor, pomicultura (în special cireși și pruni, dar și meri, peri, caiși, vișini, nuci etc.), precum și creșterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale sătenilor, îndeletniciri care s-au transmis din generație în generație, în sat neexistând nici colectivizarea din timpul regimului comunist. Satul este recunoscut pentru țuica tradițională produsă din prune, care este apreciată pentru gustul si puritatea ei, dar și pentru cireșele de
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
cu ironie subiectul "apartenenței" sale religioase așa zis "orientale". Când mama sa s-a îmbolnăvit și nu a mai avut puterea de a-și întreține familia, la vârsta de 6 ani băiatul a fost predat spre îngrijire unei perechi de săteni din comuna Öcsöd din zona Észak-Alföld la sud-est de Budapesta. Copilul nu a beneficiat prea mult de acest aranjament, dimpotrivă. Stăpânii casei l-au supus la umilințe, schimbându-i și numele din Attila, nume glorios care li se părea nepotrivit
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
la palat, unde a rămas aproape o lună, după promulgarea Legii rurale din 14/26 august 1864, prin care au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol peste 400.000 de familii de țărani, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. El a fost așteptat de 6.000 țărani care au venit să-i mulțumească, fiind întâmpinat de șase bătrâni care l-au primit cu pâine și sare, precum și cu un berbec împodobit
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Chirileu. Mult persecutată a fost și delegația de cucerzeni care a participat la Adunarea Natională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 (condusă de primul învățător român, Iuliu Pop); la întoarcere, a fost arestată si intemnițată aici in sat. Dar sătenii (femei, copii, bătrâni) înarmați cu furci, sape, coase și bâte i-au eliberat pe arestați, iar jandarmii unguri au fost alungați pentru totdeauna din sat. Din Primul Război Mondial avem un frumos monument foarte bine îngrijit - reprezentând tributul de sânge
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În sezonul rece mai ales, vulpile se apropie foarte mult de gospodăriile oamenilor aflate la marginea satului, intrând chiar în curțile acestora unde omoară și mănâncă păsările (găini, rațe, gâște, curci) oamenilor. Un alt
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
o parte a domeniului Crăciunelu este luată în stăpânire de nobilul Ladislau de Galda și de soția sa Elisabeta. În statistică din anul 1553 satul figură printre localitățile cu populație predominant românească din comitatul Albă. Mai tarziu, în anul 1836 sătenii, cu sprijinul episcopului unit Ioan Lemeni și al baronului Ioan Banffi de Lasontz, au ridicat biserică din zidărie „Sfanțul Ierarh Nicolae” situată în partea centrală a localității, iar în anul 1900, conform recensământului oficial maghiar, Crăciunelu de Jos numără 1223
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
stăpânirea fiscusească și mai ales în cea a Capitlului Episcopului latin din Bălgrad. La 1 septembrie 1614 principele Gabriel Bethlen a dăruit soției sale Susana Karolyi mai multe sate între care și Giomalul, în octombrie 1650 e iarăși fiscal, făcând sătenii robota la centrul din Alba Iulia. În anul 1678 fiind recolta slabă în Giomal, principele Apaffi dă de pe moșia sa din Blaj, 20 cable de grâu românilor din Giomal. Prețul unei cable de grâu îl fixează la 55 denari deci
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Alba Iulia. În anul 1678 fiind recolta slabă în Giomal, principele Apaffi dă de pe moșia sa din Blaj, 20 cable de grâu românilor din Giomal. Prețul unei cable de grâu îl fixează la 55 denari deci cu totul 44 florini, sătenii îndată plătesc acest grâu, dând bani gata 25 fl. Și 48 fierii de must în preț de 18 fl. Se dă numele tuturor sătenilor și băieților lor de vărsta acestora din urmă. Erau 14 iobagi cu 24 băieți și 3
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Giomal. Prețul unei cable de grâu îl fixează la 55 denari deci cu totul 44 florini, sătenii îndată plătesc acest grâu, dând bani gata 25 fl. Și 48 fierii de must în preț de 18 fl. Se dă numele tuturor sătenilor și băieților lor de vărsta acestora din urmă. Erau 14 iobagi cu 24 băieți și 3 zilieri cu 5 băieți. E interesant să știm de ce se indica în urbarii și etatea băieților. În conscripția urbarială a domeniului Inidoara din 1681
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
morți și dipăruți, care au lăsat în urmă familii îndoliate. Rapoartele Comitetului Național Român din Blaj evidențiază participarea locuitorilor din Pănade la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, la care a participat o delegație numeroasă de săteni, avându-l în frunte pe învățătorul Ioan Ignat. Al doilea război mondial a însemnat încă o jertfă de sânge cerută pănăzenilor, o parte din cei înrolați nemaiîntorcându-se de pe front (10 morți și 10 dispăruți), iar alții cunoscând rigorile și
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
este realizat din piatră de calcar și are o înălțime de 2,3 m. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți și dispăruți în războiul mondial 1914-1919 și 1941-1945. Ridicată ca semn de recunoștință din partea sătenilor cari au contribuit cu obolul lor“.
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
culegerea de fructe de pădure și ciuperci , respectiv o mică activitate industrială de prelucrare grosiera a lemnului în zona dintre Horea și Albac. În ultima decadă din iulie și prima din august a fiecărui an principala sursă de venit a sătenilor în perioada socialismului era culegerea și predarea la Centrul de colectare din sat a afinelor , cu întrebuințări multiple în industria alimentară și farmaceutică. Pe cele două versante ale munților ce împrejmuiesc satul spre est și vest, în fiecare dimineață carduri
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
locuitori de religie ortodoxă și 28 baptiști, din care 14 persoane în satul Matisești și același număr în satul Dârlești. În anul 1992, numărul enoriașilor grupați pe satele componente comunei se prezintă astfel: În perioada 1990 - 2007, în satul Horea, sătenii au construit o biserică ortodoxă deosebit de frumoasă (probabil cea mai frumoasă din munții Apuseni), așezată pe o culme muntoasă, în apropiere de vechea biserică, aflată în prezent în conservare.
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
cu alte popoare. Muntele și pădurea i-a aparat de popoarele migratoare care au bântuit văile mari ale Ardealului mai bine de 700 de ani. După 1300 în fața Hudei se ridică o bisericuța de lemn menită să-i protejeze pe săteni de duhurile rele din peșteră, care "provocau adesea viituri pe vale". Deși a fost arsă de tătari, dărâmată, dinamitata de armată imperiala, bisericuța a fost mereu refăcuta pe aceeasi temelie. A fost reconstruită ultima dată la 1797. În 1992 se
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Tereza, satul a fost strămutat pe locul actual, cu străzi trasate geometric. În timpul stăpânirii baronului Dietrich, se face un schimb de terenuri cu comuna Pâncota, prin acest schimb măderatanii pierzând o parte din moșia satului. Atunci li s-a promis sătenilor că li se va zidi școală, casă comunală și poduri peste văile din comună. Aceste promisiuni nu au fost respectate și sătenii au intentat un proces stăpânului domeniului, proces care a durat mulți ani și care s-a încheiat cu
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
cu comuna Pâncota, prin acest schimb măderatanii pierzând o parte din moșia satului. Atunci li s-a promis sătenilor că li se va zidi școală, casă comunală și poduri peste văile din comună. Aceste promisiuni nu au fost respectate și sătenii au intentat un proces stăpânului domeniului, proces care a durat mulți ani și care s-a încheiat cu victoria sătenilor, în 1872, ei fiind reprezentați de avocatul Grigore Venter. Cu despăgubirea primită, a fost zidit un corp de școală (1884
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]