4,516 matches
-
000 de secui au emigrat în Bucovina vecină, care era atunci o parte a Principatului Moldovei, aflat sub suzeranitatea Imperiului Otoman. După ce nordul Moldovei (Bucovina) a fost ocupat de Imperiul Habsburgic în 1774, a început un nou val de migrație secuiască. În 1776, 100 de familii de secui s-au stabilit pe acest teritoriu slab populat. În 1784 și 1786, mai mult de 200 de familii au sosit aici cu sprijinul împăratului Iosif al II-lea al Austriei și a contelui
Secuii din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/319058_a_320387]
-
de secui s-au stabilit pe acest teritoriu slab populat. În 1784 și 1786, mai mult de 200 de familii au sosit aici cu sprijinul împăratului Iosif al II-lea al Austriei și a contelui Andrei Hadik, guvernatorul Transilvaniei. Satele secuiești din Bucovina au fost: Istensegíts ("Dumnezeu ne ajută!", azi Țibeni), Fogadjisten (înființat în 1776, în traducere " Fie voia lui Dumnezeu!", azi Iacobești), Józseffalva (înființat în 1785, azi Vornicenii Mari), Hadikfalva (azi Dornești) și Andrásfalva (înființat în 1786, azi Măneuți). Numărul
Secuii din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/319058_a_320387]
-
Transilvaniei: Ghioroc (comitatul Arad, 1883), Deva (1888-1892 și 1910), Hunedoara (1892), Babsára (comitatul Timiș, 1900), Vița (comitatul Cluj, 1900), Nimigea de Jos (comitatul Bistrița-Năsăud, 1900), Luduș (comitatul Solnoc-Dăbâca, 1905) și Streisângeorgiu și Cristur (ambele din comitatul Hunedoara, 1910). Alte familii secuiești au emigrat în Canada și Brazilia. În Canada, s-au stabilit între anii 1905-1914 în localitățile Hapkins, Székelyföld, Máriavölgy, Hamilton, Regina, Punnichy și Eszterháza, iar în Brazilia în localitatea Boldogasszonyfalva (1924). În 1918, Bucovina a devenit parte a României și
Secuii din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/319058_a_320387]
-
pe teritoriul comitatului Bačka (smuls de la Iugoslavia) a fost parte a politicii de întărire a comunității maghiare locale, ca o contrabalansare la colonitărilor sârbești (cu sârbi din vechea Serbie) întrepreinse de guvernul de la Belgrad intre 1918 și 1941. Majoritatea comunității secuiești din Bucovina (de 13.200 de persoane) a plecat din România și, în temeiul tratatului dintre Ungaria și România, secuii au pierdut cetățenia română și toate averile lor. În schimb, ei au primit casele și terenurile confiscate de la coloniștii sârbi
Secuii din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/319058_a_320387]
-
au format comunități puternice și înfloritoare. În prezent, secuii din Tolna sunt mândri de istoria și obiceiurile lor populare. Ei au propria organizație: Asociația Națională a Secuilor Bucovineni ("Bukovinai Székelyek Országos Szövetsége"), cu sediul în orașul Bonyhád. În 1977, comunitatea secuiască din Bucovina mai număra doar 551 de persoane (după naționalitate). În 1992, secuii nu erau mai mulți de 505. Se poate presupune că, în ciuda unei diminuări relativ mici (8,3%) a comunității maghiare între 1977 și 1992 și apoi între
Secuii din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/319058_a_320387]
-
bibliotecă și servicii specifice. În același timp, îndeplinește și funcția de bibliotecă municipală pentru Miercurea-Ciuc, municipiul reședință de județ. Sediul instituției este în Miercurea-Ciuc, în Casa de Cultură a Sindicatelor, cu secții de relații cu publicul și în clădirea Muzeul Secuiesc al Ciucului, în Cetatea Mikó. Biblioteca Județeană „Kájoni János” este instituție cu personalitate juridică, finanțată din bugetul Consiliului Județean Harghita. Tradiția lecturii și a bibliotecilor din Miercurea-Ciuc se leagă de Șumuleu-Ciuc. Biblioteca Mănăstirii Franciscane de la Șumuleu-Ciuc, bibliotecă ecleziastică catolică din
Biblioteca Județeană Kájoni János () [Corola-website/Science/315172_a_316501]
-
locală. Tot aici sunt păstrate începând cu anul 1978 și volumele datate în secolele XIX-XX, provenite din biblioteca Mănăstirii Franciscane de la Șumuleu Ciuc și din biblioteca Gimnaziului Romano-Catolic. Volumele mai vechi, provenite de la aceste două biblioteci, sunt păstrate la Muzeul Secuiesc al Ciucului. Documentele cu conținut local-regional referitoare la județul Harghita, respectiv la Ținutul Secuiesc, sunt organizate pe colecții de cunoaștere locală. Aceste documente nu se împrumută la domiciliu, pot fi consultate în bibliotecă. Instituția urmărește adaptarea serviciilor la cerințele publicului
Biblioteca Județeană Kájoni János () [Corola-website/Science/315172_a_316501]
-
XIX-XX, provenite din biblioteca Mănăstirii Franciscane de la Șumuleu Ciuc și din biblioteca Gimnaziului Romano-Catolic. Volumele mai vechi, provenite de la aceste două biblioteci, sunt păstrate la Muzeul Secuiesc al Ciucului. Documentele cu conținut local-regional referitoare la județul Harghita, respectiv la Ținutul Secuiesc, sunt organizate pe colecții de cunoaștere locală. Aceste documente nu se împrumută la domiciliu, pot fi consultate în bibliotecă. Instituția urmărește adaptarea serviciilor la cerințele publicului. În anul 2009 pensionarii au fost invitați la bibliotecă pentru a participa la cursuri
Biblioteca Județeană Kájoni János () [Corola-website/Science/315172_a_316501]
-
a secolului al XVIII-lea, grupuri importante de secui din Transilvania au emigrat în provincia Bucovina, unde au fondat sate noi, păstrându-și cultura și tradițiile populare până în secolul al XX-lea. Cauza emigrării a fost organizarea Zonei de Frontieră secuiască de către Imperiul Habsburgic, ceea ce a pus în pericol vechile privilegii și drepturi ale secuilor. Secuii au protestat atunci împotriva încorporării (conscripțiilor) forțate în nou-înființatele regimente secuiești ale graniței militare, dar adunarea lor de la Mádéfalva (azi Siculeni din județul Harghita) a
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
populare până în secolul al XX-lea. Cauza emigrării a fost organizarea Zonei de Frontieră secuiască de către Imperiul Habsburgic, ceea ce a pus în pericol vechile privilegii și drepturi ale secuilor. Secuii au protestat atunci împotriva încorporării (conscripțiilor) forțate în nou-înființatele regimente secuiești ale graniței militare, dar adunarea lor de la Mádéfalva (azi Siculeni din județul Harghita) a fost dispersată de către generalul austriac József Siskovics la 7 ianuarie 1764. În acest masacru (cunoscut sub denumirea de Masacrul de la Siculeni), mai mult de 400 secui
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
000 de secui au emigrat în Bucovina vecină, care era atunci o parte a Principatului Moldovei, aflat sub suzeranitatea Imperiului Otoman. După ce nordul Moldovei (Bucovina) a fost ocupat de Imperiul Habsburgic în 1774, a început un nou val de migrație secuiască. În 1776, 100 de familii de secui s-au stabilit pe acest teritoriu slab populat. În 1784 și 1786, mai mult de 200 de familii au sosit aici cu sprijinul împăratului Iosif al II-lea al Austriei și a contelui
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
de secui s-au stabilit pe acest teritoriu slab populat. În 1784 și 1786, mai mult de 200 de familii au sosit aici cu sprijinul împăratului Iosif al II-lea al Austriei și a contelui Andrei Hadik, guvernatorul Transilvaniei. Satele secuiești din Bucovina au fost: Istensegíts ("Dumnezeu ne ajută!", azi Țibeni), Fogadjisten (înființat în 1776, în traducere " Fie voia lui Dumnezeu!", azi Iacobești), Józseffalva (înființat în 1785, azi Vornicenii Mari), Hadikfalva (azi Dornești) și Andrásfalva (înființat în 1786, azi Măneuți). Numărul
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
ocupat în 1941 fostul teritoriu iugoslav Bácska (Voivodina), a început acolo un proces de maghiarizare forțată. Colonizarea secuilor din Bucovina pe teritoriul comitatului Bačka (smuls de la Iugoslavia) a fost parte a politicii de întărire a comunității maghiare locale. Majoritatea comunității secuiești din Bucovina (de 13.200 de persoane) a plecat din România și, în temeiul tratatului dintre Ungaria și România, secuii au pierdut cetățenia română și toate averile lor. La 6 aprilie 1941, au fost recenzați 9.132 maghiari, constatându-se
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
9.132 maghiari, constatându-se o scădere de 23% a populației maghiare în comparație cu 1930. Cea mai mare parte a populației maghiare încă prezentă în Bucovina a imigrat în următoarele luni din cauza unei înăspriri la adresa lor a legislației românești. În satele secuiești, au fost aduși coloniști români care s-au mutat în casele secuilor emigrați. În anul 1908, comunitatea secuiască din satul Măneuți a construit o biserică reformată (calvină). Edificiul are un turn-clopotniță deasupra pridvorului, pe care se afla un cocoș din
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
a populației maghiare încă prezentă în Bucovina a imigrat în următoarele luni din cauza unei înăspriri la adresa lor a legislației românești. În satele secuiești, au fost aduși coloniști români care s-au mutat în casele secuilor emigrați. În anul 1908, comunitatea secuiască din satul Măneuți a construit o biserică reformată (calvină). Edificiul are un turn-clopotniță deasupra pridvorului, pe care se afla un cocoș din tablă. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Măneuți locuiau 392 credincioși
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
(n. 18 iunie 1981, Târgu Secuiesc, România) este un fost fotbalist român. a început fotbalul la clubul local ICIM Brasov sub indrumarea antrenorului de copii si juniori, Adrian-Horia Stan, și mai apoi la Tractorul Brașov, unde a rămas până în 1999. În acest an, el a trecut
Tiberiu Ghioane () [Corola-website/Science/315361_a_316690]
-
secuime, ori cu dascălul Bisericii Sfântul Nicolae din Șchei sau la Școala grecească din Brașov. La vârsta de 15 ani în anul 1842, Ioan Popp Moldovan l-a înscris pe fiul său Mișu Popp la Școala Militară Grănicerească din Târgu Secuiesc, dorind ca acesta să urmeze o carieră militară de ofițer într-un regiment român de grăniceri cum erau Regimentul I Grăniceresc de la Orlat, Regimentul Năsăudean sau cel din Caransebeș. Deși Mișu Popp a terminat cursurile, nu a fost atras de
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
în ambele țări Uniunea Sovietică a impus regimuri comuniste. În anul 1952 a fost înființată Regiunea Autonomă Maghiară, cu limba maghiară ca a doua limbă oficială, alături de limba română. Regiunea Autonomă Maghiară a cuprins cea mai mare parte a Ținutului Secuiesc. Regimul comunist din România a colaborat cu sovieticii la reprimarea revoluției din 1956 din Ungaria, mișcare care a generat frământări și în România. Ulterior, comuniștii români s-au văzut liberi să restrângă din nou drepturile maghiarilor din România. Primul pas
Relațiile dintre România și Ungaria () [Corola-website/Science/328923_a_330252]
-
József Várady)" după înfrângerea Revoluției Maghiare din 1848-49. Monumentul a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului. Cu ocazia zilei de 15 martie, ziua declanșării revoluției pașoptiste antihabsburgice, la monumentul respectiv este rostit și intonat imnul secuiesc. Inscripția obeliscului: "„Szent hely ez óh vándor! Egy nemzet tette e jelț itt leghűbb gyermekei végzetes sírja fölé!”" („Sfânt este locul acesta, o călătorule! O națiune a pus aici un semn peste mormântul celor mai fideli copii ai săi!”)
Monumentul Secuilor Martiri () [Corola-website/Science/325390_a_326719]
-
din Dârjiu este un monument istoric și de arhitectură din sec. XIII-XIV, una din cele șase biserici fortificate din Transilvania incluse în anul 1999 pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial. Biserică reprezintă una dintre cele mai importante biserici fortificate secuiești, ea fiind prezenta în toate referințele unor astfel de monumente din Transilvania datorită picturilor murale (în mare parte distruse) din interiorul bisercii dar și arhitecturii fortificațiilor ce o înconjoară. Ansamblul bisericii unitariene fortificate este din 2010 catalogat că monument istoric
Biserica fortificată din Dârjiu () [Corola-website/Science/324919_a_326248]
-
în triburi și ginți, și mult mai târziu în scaune. Este cunoscut faptul că secuii, din cele șase triburi, au format șapte scaune din care șase în sud-estul Transilvaniei urmate de scaunul Arieș din Munții Apuseni. Mai vechi decât scaunele secuiești și cele săsești au fost cele șapte comitate transilvănene ungurești. Asemănător sașilor, secuilor și ungurilor, există mențiuni documentare de organizări teritoriale în șapte scaune ale cumanilor în Ungaria și chiar ale românilor din Banat. Toate cercetările și disputele în jurul numelui
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
conturarea ideii că atât comitatele inițiale săsești și cele șapte scaune cât și denumirea în cauză provin din perioada cuceririi ungare. Astfel, primele mențiuni documentare amintesc prima dată, secolul al XII-lea, de comitatele ungurești și mai târziu de scaunele secuiești și săsești, ultimele două având aceeași perioadă de formare.
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
Ungaria, din partea Partidului Ardelenesc, între 1941-1945. S-a născut la Jimbor, fiind primul dintre cei patru copii ai lui Mihály Nyirő, directorul școlii generale din comuna. În anul 1900, după decesul tatălui său, s-a mutat împreună cu familia la Odorheiu Secuiesc. Acolo a absolvit liceul catolic, apoi a studiat teologia la Albă Iulia. În continuare a studiat la facultatea de Teologie "Pazmaneum" din Viena, pe care a absolvit-o în 1912. În 1912 a fost hirotonit preot romano-catolic la Sibiu. Între
József Nyirő () [Corola-website/Science/326518_a_327847]
-
fapt a dus la ample proteste în fața Ministerului Resurselor Umane de la Budapesta, din cauza vederilor politice. Deși este o personalitate controversată, în mai multe localități au fost dezvelite statui ale sale, precum la Jimbor, comuna sa natală, în 2004, la Odorheiu Secuiesc etc. Cenușă lui József Nyírő (decedat la Madrid în 1953) a fost adusă în Ungaria în 2010, la inițiativa parlamentului de la Budapesta. Intenția reînhumării rămășițelor pământești ale lui József Nyirő de Rusaliile catolice ale anului 2012 (27 mai) în cadrul unei
József Nyirő () [Corola-website/Science/326518_a_327847]
-
Nyírő (decedat la Madrid în 1953) a fost adusă în Ungaria în 2010, la inițiativa parlamentului de la Budapesta. Intenția reînhumării rămășițelor pământești ale lui József Nyirő de Rusaliile catolice ale anului 2012 (27 mai) în cadrul unei ceremonii oficiale la Odorheiu Secuiesc a stârnit protestul autorităților române și al UDMR, care au pus manifestația pe seama campaniei electorale a Partidului Civic Maghiar. Inițiatorul și organizatorul reînhumării a fost Jenõ Szász, președintele Partidului Civic Maghiar, fost primar al Odorheiului Secuiesc, sprijinit în această inițiativă
József Nyirő () [Corola-website/Science/326518_a_327847]