5,553 matches
-
mijloc pompierii, primarul sau poliția, după caz, și să ia măsuri, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului. ... Articolul 7 (1) În caz de incendiu, orice persoană are obligația de a acorda ajutor, când și cât este rațional posibil, semenilor aflați în pericol sau în dificultate, din proprie inițiativă ori la solicitarea victimei, a autorităților administrației publice sau a reprezentanților acestora, precum și a pompierilor. ... (2) În cazul incendiilor produse la păduri, la plantații și la culturi agricole, persoanele fizice și
ORDONANŢĂ nr. 60 din 28 august 1997 (*actualizata*) privind apararea împotriva incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117433_a_118762]
-
albastru, și muchii albe luminoase, două chenare albe prelungi și sus, și jos, de Miron Mirtea am învățat astăzi că este mai mult șofer și cupid. Portavion cu punțile pline de avioane, o clipă înainte să le lanseze, așa ceva lovește semenul, dacă se mai dezechilibrează spre mine cu vorba lui, cu gestul lui, cu interesul lui evident, aserțiuni care fac parte din sistemul de protecție față de el, un vulpoi, amuzant, vulpoiul este vreodată mai eficient decât vulpea? începusem cu nuanțe, cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu verdele lanternei spre mecanic. Ora 7,55, în holul stației Onești baie matinală de mulțime și apa ei șovăie în bazinul de acumulare, personalul Buzău Ghimeș la megafon, incoloră, inodoră obiectivare în amar colectiv, plîngu ocl'i di caimò! semenii erau asigurarea condițiilor, ce scoți din geantă? gaz! gaz, să ne încălzim! ne relaxăm la primul circuit al sticlei, reia calculul vorbirii, aceleași subiecte, la îndemînă cel cu instalații la domiciliu, altă lume în deal, brazi, scame de ceață, niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce să fiu în vis și într-un somn al lui? vedeți că nu e geam! caligrafie din trei femei amănuntele posturale, gîndurile în regim nocturn orografie, dincolo de trupuri, pe cuvîntul lor nu garantezi, sînt oamenii ceva negrăit de dulce, semenul tău canibal! Ora 5,30, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, la Urechești, variabilă în lumina de zi mărfarul cu ștersăturile șoselei prin el, schelărie de pod La Răsturnica, haltă în pantă, personaj barbian, liturghie de pe centura simțurilor feroviare, cele văzute, cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
număr de date observabile încă înainte de anul 1000, dar care, la acea vreme, dobîndesc un caracter definitiv, în ciuda importantelor decalaje de la o regiune la alta a creștinătății. Se va vorbi atunci de feudalitate pentru a desemna ansamblul raporturilor omului cu semenul său, raporturi care domină corpul social, începînd cu cele pe care le întrețin suveranii cu marii seniori laici și ecleziastici a căror putere rivalizează cu a lor pînă la micii vasali care, deținînd, la nivelul lor mărunt, o putere doar
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
la lucru în facerea și prefacerea conștiinței istorice românești. Ca atare, având în vedere gradul destul de ridicat de ezoterism conceptual precum și strategia deconstructivistă utilizată ca metodă predilectă de analiză, cartea de față este orientată ad clerum, adresându-se înainte de toate semenilor intelectuali cu care autorul împărtășește tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transcendent introdus de aspectul alethic al judecății / 301 4.6. Punerea în discuție a tezei privind preeminența ființării umane / 311 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" / 317 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice / 322 4.9. Fenomenul în-ființării / 333 4.10. Cercul reducției judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în context heideggerian); reflexiv, la filosoful german, este doar Dasein-ul; și, cumva implicit, timpul, adică în măsura în care este el însuși Dasein-ul. 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în înseși granițele dictaturii judicativului. Ceea ce am numit "prezentuire universală", ca principiu al ființării conștiente, constituie "criteriul" după care este acreditată ideea preeminenței temporale a ființării conștiente în orice reconstrucție filosofică. 3. Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? Problema reciprocității. Semenul. Ființarea conștientă este deschisă permanent către Celălalt prin survenirea viitorului. Constituirea obiectuală a Celuilalt are însă ca prim moment survenirea viitorului ca moarte proprie a acestei ființări conștiente și deschise; de aceea, pe de o parte, nu este posibilă moartea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
momente ale sale respectiva ființare, o pune pe aceasta în identitate cu sine și i-l revelează pe Celălalt în propria-i ființă. Acesta însă nu poate scăpa "reificării"; de fapt, el este, în modalitate natural-istorică, Celălalt ca ființare-simplu-prezentă: este "semenul". Gândul din urmă, referitor la imanența Celuilalt și la diferența sa față de "semen", nu este cu totul posibil de împlinit între granițele dictaturii judicativului, prin acte exclusiv timporizatoare; dar el trebuie gândit judicativ în acest moment, căci prin el putem
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și i-l revelează pe Celălalt în propria-i ființă. Acesta însă nu poate scăpa "reificării"; de fapt, el este, în modalitate natural-istorică, Celălalt ca ființare-simplu-prezentă: este "semenul". Gândul din urmă, referitor la imanența Celuilalt și la diferența sa față de "semen", nu este cu totul posibil de împlinit între granițele dictaturii judicativului, prin acte exclusiv timporizatoare; dar el trebuie gândit judicativ în acest moment, căci prin el putem căpăta un semn despre o cale către non-judicativ. Cum apare Celălalt? Într-un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a profesorului Mustață în ultimele două decenii la efortul de promovare și susținere a ideilor evoluționiste în biologie, perioadă în care am asistat la o recrudescență a ideilor creaționiste, deloc de neglijat, și care i-au derutat pe mulți dintre semenii noștri. Aș spune chiar că, după academicianul Nicolae Botnariuc, este a doua „voce” importantă și sonoră din peisajul științific românesc, care a luat atitudine în problemele bioevoluției. În acest sens, a scris mai multe cărți în domeniu, a susținut numeroase
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nevoie pentru creștere și dezvoltare și evită anumiți factori nocivi ai mediului. Bacteria are sub control mediul său, iar, ca urmare a schimbului de informații, înțelege ce se întâmplă în mediu și are un comportament adecvat. Dyctiostelium mucuroides comunică cu semenii săi și își controlează mediul. În momentul în care constată că mediul este secătuit de hrană, sau că în el poate pătrunde un agent nociv, lansează un semnal de alarmă către semenii săi, în vederea ieșirii din impas și a salvării
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
are un comportament adecvat. Dyctiostelium mucuroides comunică cu semenii săi și își controlează mediul. În momentul în care constată că mediul este secătuit de hrană, sau că în el poate pătrunde un agent nociv, lansează un semnal de alarmă către semenii săi, în vederea ieșirii din impas și a salvării populației, chiar dacă aceasta presupune anumite sacrificii. 9. Orice obișnuință nouă are tendința de a deveni un semn Aproape orice element nou care apare într-un ecosistem va fi, mai devreme sau mai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ai reușit cu mare greutate s-o eviți, asta mi se pare un lucru în stare să scoată din minți pe oricine. Nimic nu e mai penibil decât să vezi cum lucruri care ar fi trebuit să te apropie de semenii tăi, mai ales de oamenii informați și inteligenți sapă, dimpotrivă, între ei și tine o prăpastie de netrecut." Goethe a căutat să esențializeze caracteristicile plantei și astfel și-a dat seama că mergând în istorie ajungea la o plantă arhetipală
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ai reușit cu mare greutate s-o eviți, asta mi se pare un lucru în stare să scoată din minți pe oricine. Nimic nu e mai penibil decât să vezi cum lucruri care ar fi trebuit să te apropie de semenii tăi, mai ales de oamenii informați și inteligenți sapă, dimpotrivă, între ei și tine o prăpastie de netrecut.” Goethe s-a străduit să facă lumină în înțelegerea lumii vii. Chiar dacă n-a reușit să lumineze nici pe cei ce ar
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cuprinzătoare cu cât o urmărim la animalele superioare și la om. Innenwelt-ul îi permite individului să-și găsească drumul în mediu și să se insereze într-o relație de comunicare, interes și viețuire pe care o are în comun cu semenii din aceeași specie sau cu indivizi din alte specii. Dacă ne referim la specia umană, putem lua ca exemplu modul în care un individ preia selectiv anumite elemente din mediul social în care trăiește. Dacă ne referim la mediul cultural
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
legați printr-un mediu comun. Indivizii unei specii formează comunități chiar și atunci când par a fi gregari, chiar și atunci când își împart teritoriul și îl apără de intruși. Indivizii formează o societate unde interacționează ca entități subiective autonome atât cu semenii cât și cu mediul. Imanishi numește societatea indivizilor specia. Societatea are nevoie de un mod de trăi comun, trebuie să funcționeze principiul identității. A identității proprii și a identității celorlalți membri. Identitatea este recunoașterea propriei persoane (individualitate). Se formează în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a identității celorlalți membri. Identitatea este recunoașterea propriei persoane (individualitate). Se formează în ontogeneză și are și dimensiuni filogenetice. Identitatea are o încărcătură semiotică. Este vorba de recunoașterea propriilor semne și semnale lansate către mediu și diferențierea lor de a semenilor. Recunoașterea în oglindă reprezintă un test de inteligență care a fost trecut de puține ființe (până acum de cimpanzeu și de caracatiță). Principiul identității de care vorbim trebuie să se aplice tuturor ființelor vii, chiar dacă această percepere a identității celorlalți
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
atunci când în anii care vin se vor gândi la România, țara de baștină a familiei, să-și facă despre ea o imagine concretă prin intermediul peisajelor contemplate și al prietenilor întâlniți acolo, oameni harnici și inimoși, care trudesc la fel ca semenii lor de pretutindeni pentru pâinea cea de toate zilele. N-a durat mult până ce, sosit la Beiuș, emoția care mă copleșise în primele clipe ale revederii s-a transformat într-un amestec de sentimente de uimire și de dezamăgire realitatea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la fel de sperioasă. În noaptea de Sfîntul Vasile S-a întors de la cimitir pe sub un nor cît cerul de mare, cenușiu-negrui, care slobozea fără nici un efort miriade de fulgi grași, puțin cam lipicioși și deloc jucăuși. Cădeau liniștiți și se alăturau semenilor lor pentru a îngroșa stratul de omăt. John nu avea căciulă și fulgii s-au așezat în părul său bogat, reușind să clădească și acolo un strat de cîțiva centimetri. La început scutura zăpada aceea care se aciuase în podoaba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de milionari ar împărți bogățiile lor furate cu cei care trag mîța de coadă și sînt șomeri. Șomeri am spus?! Mă doare capul. Un om așa cum este el acum, nu poate să-și imagineze ceea ce nu a trăit niciunul dintre semenii lui. De asta mă doare capul! Mă încurc în extrapolări și speculații. Nu numai că Dumnezeu nu ne-a creat mintea după modelul Său, dar pe Robert Mugescu nu l-a creat nici după chipul și asemănarea Sa. Am o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Are nevoie de șase mii de dolari ca să fie un om normal, sănătos. A plîns și la mine, a plîns și la îmbogățiții noștri, dar nu-i oferă nimeni puțin ajutor. Va suferi și va muri neconsolat de faptul că semenii lui, cei care se delectau cu talentul său, nu alină puțin enorma sa suferință. Ochii mi se umbresc și prietenul meu observă că nu-l urmăresc atent. Te preocupă ceva, Constantin? Da, amintiri neplăcute de pe la mine. Te înțeleg. O tăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
oriunde. Cu Dumnezeu pleci la luptă, lui Dumnezeu îi aduci ofrande pentru izbândă...Cu alte cuvinte, Dumnezeu este cu tine tot timpul. Dar să-L chemi pe Dumnezeu în ajutor când sufletul și gura ți-s doldora de blesteme împotriva semenilor tăi și asta s-o facă cel mai înalt arhiereu al țării mi se pare o blasfemie. - Te văd tare supărat, ba chiar revoltat, dragule. Se vede treaba că nu ai citit destule zapise domnești sau arhierești. Multe din ele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
câinele adormit la soare are „stabilitatea“ unui călugăr Zen. Aș vrea să am îndrăzneala, libertatea interioară, inteligența de a mă întinde lângă el și de a mă sustrage, astfel, împrejurărilor curente, vremurilor, asfixiei lumești. Dar am pierdut, laolaltă cu toți semenii mei, instinctul „rupturii de nivel“, al ieșirii din timp. Sunt mereu „în rețea“, cablat, preluat, „angajat“, dependent de drogul urgențelor... În loc să facem din animale spectre (lucrative) ale unor funeste pandemii, ar trebui să recuperăm ceva din virtuțile lor: din statica
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]