19,447 matches
-
dintâi, sălbatec de vulcanici și asuzitori la „zămislirea de lumi ” la care nădăjduiam nu doar visez ci și să fiu martor !. Larma siderală și tainică a nemărginirii celeste - venită din eter de cine știe cât timp și pe ce unde - îmi cotropea simțurile, eram „miezuit” de curcubeie de culori și sunete astrale ajunse la oameni ca un dar de neprețuit al Dumnezeului ceresc... Aveam drept complici la această „iuțeală de vedenie”, ne-nțeleasă și nevinovată, femeile de servici ale școlii, pe țața Lina Duruianului
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
mod firesc, scuze pentru suferințele morale și de imagine pe care mi le-au pricinuit. Pentru că, din nefericire, ziaristului român, cel puțin dacă ne ghidăm după mulți dintre cei ce fac azi presă, îi lipsește sau îi este extrem de atrofiat simțul răspunderii profesionale. Iată de ce am pledat și voi continua să pledez pentru introducerea unei legi a presei, care să-mi permită mie, simplului cetățean, să mă apăr de abuzurile iresponsabile ale unor mânuitori de pix, care cred că, din postura
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
lua pentru o viață mai bună poporului român? - Nu-mi doresc o astfel de demnitate. Dar dacă, prin absurd aș ajunge într-o astfel de postură aș urmări o totală schimbare a politicii interne din țară. Prin logică și bun simț, nu prin confruntări periculoase și infructuoase. Apoi aș regândi politica externă a țării și aș fixa obiective realiste în consens cu adevăratele interese ale poporului român. Mi-aș fixa ca obiective strategice, refacerea industriei și agriculturii, recâștigarea unor piețe externe
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
viseze, Și muzici sune lin, cât să mă țina treze În noaptea ce se scurge plină de iubire. Să cânte harfe, fecioare să danseze Cu trupuri mângâiate de mătăsuri, Tot plina fie-mi cupa, păcat ar fi să măsuri Vreau simțurile toate să-mi rămână treze. De-o fi să trec spre lumea cea nefastă, Femei să am în jur ca fulgul de ușoare Să nu simt că îmi sună ceasul de plecare Să-mi pară ca trăiesc din zile cea
TURNAŢI IN CUPE ,SĂ MOR DE FERICIRE ! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361416_a_362745]
-
se simt frământări lăuntrice (Norii cresc în pântecele serii). Realizarea acestor sinestezii la care se adugă și prezența refrenului, a laitmotiv-uluice dă muzicalitate textului, mai evident în versurile Irinei Lucia Mihalca, amintește de poezia simboliștilor care, dincolo de aceste corespondențe între simțuri, dincolo de muzicalitatea interioară, strecurau realități sociale exprimate prin stări incerte, difuze, remarcate cu ușurință și în antologia de față. În afara pastelului, lectorul descoperă cu plăcere și uzitarea altor specii literare, autoarea antologiei dovedind pricepere în alcătuirea unei astfel de lucrări
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
perfectează o realitate fictivă, pregătitoare înainte de a efectua trecerea firească spre realitatea autentică. Punctul de pildă reprezintă din prisma mea de înțelegere, prima viziune ce-i drept primară a realității autentice. Pentru că fiecare aspect al realității generale ce ne precede simțurile a avut un punct de plecare. Însă există și momente când credem doar în nimic. Și atunci survine teama de ceea ce nu reprezentăm noi ca ființe în acele momente. Vid, neant, haos dezordonat în non-sens spre un minus infinit ce
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
sau consistenței răului, care constă în „necunoașterea cauzei celei bune a lucrurilor”9. Aceasta, ne relatează Sfântul Maxim, orbind mintea omenească dar deschizând larg simțirea, l-a înstrăinat pe om cu totul de cunoștința pătimașă a lucrurilor care cad sub simțuri. În aceste condiții protopărinții noștri au părăsit frumusețea dumnezeiască menită să alcătuiască podoaba lor spirituală și au socotit zidirea văzută drept Dumnezeu, îndumnezeindu-o datorită faptului că e de trebuință pentru simțirea trupului; iar trupul propriu legat prin fire de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
durerea - osânda spre destrămarea firii. Plăcerea duce la moartea de bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor determinat de o poftă nerațională”12. Prin păcat, plăcerea naturală s-a alterat mișcându-se împotriva firii spre împlinirea ei prin simțuri. De aceea, Dumnezeu, dorind mântuirea noastră, a înfipt
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor determinat de o poftă nerațională”12. Prin păcat, plăcerea naturală s-a alterat mișcându-se împotriva firii spre împlinirea ei prin simțuri. De aceea, Dumnezeu, dorind mântuirea noastră, a înfipt - spune Sfântul Maxim - providențial în această plăcere, ca pe un
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor determinat de o poftă nerațională”12. Prin păcat, plăcerea naturală s-a alterat mișcându-se împotriva firii spre împlinirea ei prin simțuri. De aceea, Dumnezeu, dorind mântuirea noastră, a înfipt - spune Sfântul Maxim - providențial în această plăcere, ca pe un mijloc de pedepsire, durerea și moartea, ca să limiteze nebunia minții”13. Nici în urma căderii, omul nu a realizat gravitatea ei, ci a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
-i întăresc și îi împuternicesc curajul, de poate spune după dumnezeiescul apostol: < >(2Cor.XII,10). Dar pe cât sunt de folositoare bolile acestora, pe atât de vătămătoare sunt ele celor ce-au sporit în ostenelile virtuților și s-au ridicat deasupra simțurilor și au ajuns la vederi cerești. Căci îi întrerup de la îndeletnicirea cu cele dumnezeiești, le îngroașă prin dureri și greutăți partea înțelegătoare a sufletului, o tulbură cu norul descurajării și usucă lacrimile umilinței cu seceta durerilor”42. Gradul de încercare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul mai vorbește depre o întristare interioară și o întristare exterioară sau despre ascunsă în suflet și alta arătată prin simțire. Cea dintâi este urmarea bucuriei din suflet, iar cea de-a doua este urmarea plăcerii trăită cu simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
mai vorbește depre o întristare interioară și o întristare exterioară sau despre ascunsă în suflet și alta arătată prin simțire. Cea dintâi este urmarea bucuriei din suflet, iar cea de-a doua este urmarea plăcerii trăită cu simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
exterioară sau despre ascunsă în suflet și alta arătată prin simțire. Cea dintâi este urmarea bucuriei din suflet, iar cea de-a doua este urmarea plăcerii trăită cu simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu și le mai poate procura. Cea din suflet sau din minte se produce din lipsa bunurilor sufletului. Spre deosebire de întristarea din simțuri, pe care o provoacă patima, întristarea cea după Dumnezeu, ce îsoțește încercările și pătimirile cele fără de voie e împreunată cu bucuria duhovnicească. Dintre roadele acesteia, Sfântul Casian spune că „face pe om osârduitor și ascultător spre toată lucrarea cea bună
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
simțim din partea ei „tulburarea pătimirii” 71, adică o suportăm cu nădejde și răbdare, ca venind de la Dumnezeu, Cel care ne iubește și Care vrea să ne folosim de viața aceasta, pentru câștigarea celeilalte vieți. Între lupta pentru virtute și durerea simțurilor, percepută ca o suferință trupească, există o legătură intrinsecă. Lupta pentru virtute înseamnă strâmtorarea trupului, înfrânarea lui, strunirea acestuia, după cum lipsa virtuților înseamnă dezechilibrul trupului. Mersul pe cărarea virtuților, spune Sfântul Isaac Sirul, este tulburat de mâhnire pentru trup, boli
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Adevărul este că jumătatea femeii este mai mare decît jumătatea bărbatului! Ca să-ți iei singură porția de orgasm. Iată că realitatea îi confirma teoria și îl arunca în acel haos inform al gîndirii, ce nu se poate separa de bunul simț elevat-artistic, riguros-îmbufnat și categoric-ipocrit. Mă miram și i-am și spus-o, că o femeie ca ea avusese atîtea speranțe prăbușite în hăul cel fără de fund al deziluziilor, și ea mă privea, parcă fără să mă vadă, și cuvintele mele
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
știe că simplul ei gând, simplul ei pas, însemna infinit mai mult în ochii lui Dumnezeu, decât o simplă picătură purtată de curent, decât un simplu zbor de pasăre în văzduh.” Desigur că nuanțele filosofice sunt general umane, de bun simț, fără a avea pretenția că ar putea răspunde unor întrebări esențiale și existentiale. Finalul românului este apoteotic, iarmoartea Liei Gavris se transformă într-o jertfă ce iiuneste pe foștii ei colegi, cândva hulitori de Dumnezeu, acum însă discipoli ai lui
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
În vâltoarea vremii ce-și cată sorocul Valuri de revoltă născute din gânduri Se adună-n grabă și formează cârduri Lumea se frământă pentru libertate Când pământul geme de hâde păcate. NOSTALGII Rotunjesc din priviri forme imaginare Extaziat gust din simțurile fierbinți Mă bucur să beau din pocal elixirul Savurându-l repetat cu voluptate Să uit de trecut și de eternitate Cu palmele căuș încălzesc pocalul Închid ochii și mă cufund în tăcere Ascult bătăile sacadate de inimi Care-mi vor
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
ar fi preferat să se mărite cu unul din alt sat, unde nu era cunoscută. Campioana la întâlnirile de amor însă era Eleonora. Nu rata nici o ocazie. Cum îi plăcea de câte un flăcău, cum se lăsa plecată în lumea simțurilor plăcerilor trupești. Chiar dacă acum era majoră, prima deflorare o avusese încă de prin clasa a șaptea, cu un băiat mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului spre munte, era la vreun kilometru o
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
erau „primii între egali”, cu un statul internațional bine definit, o clasă suprapusă de către Moscova să spolieze și chinuie prin pușcării și la Canal poporul român înrobit. În toată cartea de memorii a lui Vladimir Tismăneanu -, care are totuși bunul simț să recunoască că nu e român, ci urmașul unei familii de comuniști evrei care au luptat în Spania și e critic față de Petre Roman, un fiu de nomenclaturist evreu Walter, care a luptat în războiul civil din Catalonia, dar care
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
dintre cei prezenți au „terminat” abia acum cele opt clase elementare, spuse ea cu sens zeflemitor. Cel mai mult contează cei șapte ani de acasă, nicidecum anii petrecuți prin școli. Nu în multele clase prin care ai trecut capeți bunul simț în viață. - Așa este. Sper ca nici unul să nu scape „boii în porumb”, cum mai spune românul, și să se îmbete ca să strice atmosfera destul de plăcută și relaxantă. - Nu cred că se va întâmpla așa, deoarece acești săteni se întâlnesc
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
prieteni care „sunt ca ei”! Skinheads, skuls and tattoos! Cheloși, tatuați, cu cranii pe piept! Dar că... nu au orientare politică de linie dură și nu sunt războinici. Lor le place muzica. Îl întreb de s-a tuns chilug. Având simțul umorului îmi spune că așa... ca să nu-i cade pletele în ochi atunci când dansează sau cântă la chitară. Am înghițit glumă! Nu e bine să pui prea multe întrebări tinerilor. Aș fi vrut să îl întreb despre perenitatea tauajelor, dar
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
Acasa > Impact > Biografii > ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ȘI TRISTĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1094 din 29 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Oricât de diferit este fiecare simț intim al omului, unul singur poate că e comun tuturor, perceput numai o singură dată și activat de avântarea pas cu pas în viață, pierzând în urmă timpul: moartea! Astăzi românii sunt contemporanii ultimei clipe din viața lui Adrian Păunescu
ADRIAN PĂUNESCU. DUPĂ POET, BASARABIA E MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363854_a_365183]
-
în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene. „Constituțiile”, se precizează în comunicat, „se scriu având în vedere perioade lungi de timp, iar o Constituție care la fiecare zece ani are nevoie de o revizuire, nu este o Constituție de bun simț. Ca urmare, comunicatul cere: Constituirea Camerelor Parlamentului ca Adunare Constituantă și declanșarea procesului de elaborare și adoptare a unei noi Constituții, care să răspundă cu adevărat nevoilor societății românești sub toate aspectele, să garanteze în justul sens al acestui cuvânt
ÎNCEPUT, DESFĂŞURARE, VIITOR” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363893_a_365222]