4,553 matches
-
noul Parlament, configurat astfel încât să avantajeze organizațiile și partidele membre FND, a fost în cele din urmă acceptat. Pe cale de consecință, unul dintre ultimele impedimente importante în parcursul stalinizării României consta acum în însăși existența PNȚ și a PNL. Majoritatea socialiștilor votaseră deja afilierea la PCR, într-un congres ținut în luna mai. Titel Petrescu, membru fondator al PSD, anticipând acest deznodământ, va pune bazele Partidului Socialist Independent cu care se va prezenta, într-un gest de bravură, la alegeri. Fără
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
afilierea la PCR, într-un congres ținut în luna mai. Titel Petrescu, membru fondator al PSD, anticipând acest deznodământ, va pune bazele Partidului Socialist Independent cu care se va prezenta, într-un gest de bravură, la alegeri. Fără succes însă. Socialiștii disidenți vor fi înglobați forțat în ceea ce va deveni la începutul anului 1948 Partidul Muncitoresc Român (PMR), iar Petrescu va cunoaște funesta experiență a închisorilor comuniste (Ionescu- Gură: 2005, 27-83; Markham: 1996, 243-247; Ionescu: 1994, 152). PMR ar fi trebuit
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
completat cu atributul "pașnic". Nerenunțând la obiectivul final, anihilarea capitalismului global, ideologii staliniști argumentau că "înfrângerea și prăbușirea la scară mondială a imperialismului sunt precedate de o perioadă îndelungată de coexistență a celor două sisteme opuse sistemul capitalist și cel socialist". Această coexistență dintre "lagărul socialist", respectiv "lagărul imperialist", reprezenta "baza politicii sovietice de colaborare internațională". Fiind, pentru acea etapă istorică, "inevitabilă", cele două superputeri trebuiau să facă tot posibilul pentru a ajunge la o "colaborare internațională" autentică. Obiectivul revoluției mondiale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regimurile leniniste. De fapt, fascismul lui Mussolini a demarat ca "erezie socialistă" (Muravchik: 2004) sau ca "marxism heterodox" (Gregor: 2009, 136-160), speculând situația socio-economică deosebit de grea a Italiei de după Primul Război Mondial. Ca program teoretic, fascismul a fost elaborat de către socialiștii italieni care au "trădat", la fel ca și ceilalți compatrioți europeni, spiritul universalist al marxismului și au optat pentru susținerea în conflict a națiunii din care făceau parte, în detrimentul sinergiei politice de care ar fi trebuit să dea dovadă toate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
asemenea, au fost demarate la ONU procedurile necesare integrării RSR în "Grupul celor 77". Ceaușescu și propagandiștii PCR s-au arătat deosebit de activi în promovarea imaginii RSR ca stat aflat în curs de dezvoltare, neuitând să menționeze simultan calitatea de socialist a acestuia, atât din convingere, cât și pentru a evita indispunerea suplimentară a Moscovei, și așa iritată de aplombul politicii externe românești din a doua jumătate a anilor '60. Corelativ, "noua ordine internațională" era afirmată cu vigurozitate în cadrul ONU și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe de o parte, comunismul pe de alta. În prezent, se luptă împotriva sectarismului, dogmatismului și se resimte necesitate de a da formă unei noi mișcări de stânga" (Iakovlev: 1991, 94). Urmărind această logică, scindarea, la inițativa lui Lenin, a socialiștilor ruși între bolșevici și menșevici este regretabilă deoarece a condus la izolarea și descreditatea ulterioară comunismului în sânul curentului mai larg de stânga din care totuși ar fi făcut parte. Este inutil de menționat că, doar cu câțiva ani înainte
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Dirigeant dans la Roumanie communiste, București, Editura Curtea Veche. Cohen, Stephen F. (1977), "Bolshevism and Stalinism", în Tucker, Robert (ed.), Stalinism. Essays in historical interpretation, New York, Norton & Company, pp. 3-29. Comănescu, Ion; Mihuță, Ioan; Petrescu, Raul (1989), Ocrotirea familiei în dreptul socialist român, București, Eitura Politică. Concepția președintelui Nicolae Ceaușescu despre noua ordine economică internațională (1976), București, Editura Politică. Connor, Walker (1984), The national question in marxist-leninist theory and strategy, Princeton University Press. Constant, Benjamin (2001), Scrieri politice, traducere de Cristian Preda
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
London, Boston and Henley, Routledge & Kegan Paul. Kukla, Andre (2002), Constructivism and the philosophy of science, New York, Taylor & Francis. Kunze, Thomas (2002), Nicolae Ceaușescu. O biografie, traducere de Alexandru Teodorescu, București, Editura Vremea. Laclau, Ernesto; Mouffe, Chantal (2001), Hegemony and socialist strategy. Towards a radical democratic politics, London, New York, Verso. Lalaj, Ana (2006), "The Party conference of Tirana, an abortive spring for the left in Albania", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Despre libertate la antici și la moderni, Benjamin Constant Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa democrației creștine, Jean-Dominique Durand Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Learning Democracy and Market Economy in Post-Communist Romania, Claudiu D. Tufiș Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Măștile puterii, Machiavelli, Frederic II, Mussolini
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
412508 4.00 ROMÂNE 8. PARTIDUL DEMOCRAT AGRAR DIN 8 353015 3.42 ROMÂNIA 9. PARTIDUL ALIANȚEI CIVICE 9 276530 2.68 10. PARTIDUL LIBERAL - 1993 10 273493 2.65 11. PARTIDUL ROMÂNIA MARE 11 148750 1.44 12. PARTIDUL SOCIALIST 12 106728 1.03 13. MIȘCAREA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA 13 65269 0.63 14. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 14 35938 0.35 15. PARTIDUL UMANIST DIN ROMÂNIA 15 29506 0.29 16. PARTIDUL "NOUA ROMÂNIE" 16 23870 0.23 17. PARTIDUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199588_a_200917]
-
7. UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN 139 4.71 ROMÂNIA 8. PARTIDUL SOCIALIST AL MUNCII 120 4.06 9. PARTIDUL LIBERAL - 1993 61 2.07 10. PARTIDUL ROMÂNIA MARE 57 1.93 11. PARTIDUL ALIANȚEI CIVICE 44 1.49 12. PARTIDUL SOCIALIST 43 1.46 13. MIȘCAREA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA 37 1.25 14. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 15 0.51 (CÂMPEANU) 15. PARTIDUL UMANIST DIN ROMÂNIA 7 0.24 16. PARTIDUL "NOUA ROMÂNIE" 7 0.24 17. PARTIDUL PENSIONARILOR DIN 5 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199588_a_200917]
-
MARE 7 344056 4.03 8. CANDIDAȚI INDEPENDENȚI 8 303469 3.55 9. PARTIDUL DEMOCRAT AGRAR DIN 9 273290 3.20 ROMÂNIA 10. PARTIDUL ALIANȚEI CIVICE 10 270209 3.16 11. PARTIDUL LIBERAL - 1993 11 239751 2.81 12. PARTIDUL SOCIALIST 12 191195 2.24 13. MIȘCAREA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA 13 178923 2.10 14. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 14 105646 1.24 (CÂMPEANU) 15. PARTIDUL NAȚIONAL AL 15 103997 1.22 AUTOMOBILIȘTILOR 16. ECOLOGIȘTII (Ecologiștii + 16 99495 1.17 Agrarienii) 17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
24 ROMÂNE 7. PARTIDUL ROMÂNIA MARE 71 4.13 8. PARTIDUL DEMOCRAT AGRAR DIN 63 3.67 ROMÂNIA 9. CANDIDAȚI INDEPENDENȚI 60 3.49 10. PARTIDUL ALIANȚEI CIVICE 56 3.26 11. PARTIDUL LIBERAL - 1993 53 3.08 12. PARTIDUL SOCIALIST 44 2.56 13. MIȘCAREA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA 38 2.21 14. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 23 1.34 (CÂMPEANU) 15. PARTIDUL PENSIONARILOR DIN 22 1.28 ROMÂNIA 16. PARTIDA ROMILOR 22 1.28 17. PARTIDUL NAȚIONAL AL 19 1.11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
preo? ilor. Iorga se referea la ea ca la �ortodoxia lipsit? de suflet, din care nimic nu a �nflorit �n fiin? a noastr? �33. C�nd avea 18? 19 ani, Iorga a refuzat s? mai mearg? la biseric? pentru c? era �socialist militant� ? i citea scrierile lui Marx ? i ale prin? ului Kropotkin 34. N?a uitat niciodat? formalismul ? i usc? ciunea �nv??? m�ntului religios de la liceu. L?a ridiculizat pe dasc? lul respectiv, un preot, folosindu? se de o carte scris? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? se comporte ca un demagog, dar este mult mai periculos dac? un demagog devine ministru�. Dr. Lupu era destul de inconsecvent, schimb�ndu?? i radical pozi? ia �n momentele decisive. Profesorul Cuza, apel�nd la unul din aforismele lui �l numea �un socialist șui generis�26. �n mijlocul nesf�r? ițelor greve, r? zvr? tîrî ? i tulbur? ri, doctorului Lupu �i pl? cea s? prezideze negocierile cu grevi? ții. Regele era tot mai �ngrijorat ? i i? a cerut lui Iorga �s?? l opreasc? pe Lupu�. Siguran? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tor. Se ? ție c�ț de mult conta pentru el fr?? ia latin?. Nu exist? �n scrierile lui Iorga nici o men? ionare a mediului din care provenea Mussolini. Nu a men? ionat niciodat? faptul c? acesta fusese marxist ? i c? era un socialist foarte radical. Dup? evenimentele din Italia, Iorga a fost informat asupra �anarhiei� �n plin? desf?? urare de acolo. ?i coresponden? a lui demonstreaz? c? era la curent cu brutalele metode fasciste 178. Care nu? i erau pe plac. Cu toate acestea, atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eviden?? atitudinea să pro? Alia? i, profrancez? ? i antinazist? ca motiv al asasin? rîi sale ? i erau condamnate anarhia ? i bestialitatea legionar?. Deasupra multor universit?? i din lumea occidental? au fost arborate steaguri de doliu. �n Ungaria, cotidianul Partidului Na? ional Socialist Ungar, �Magyar�g�, a publicat un editorial def? im? tor. Editorialul cotidianului guvernamental �Magyarorzs�g� era semnat de P�l Szvatk�, care, cu evidență să lips? de principialitate, se putea m�ndri c? era omologul budapestan al lui I.�P.�Prundeni ? i Ilie R
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
J. Valleix a fost ferm în legătură cu raportul, în sensul că nu va vorbi despre România. Personal, este angrenat în elaborarea unui raport despre Bulgaria. Privește cu interes o posibilă vizită în România, pentru a cunoaște ultimele dezvoltări. Deputatul R. Beix, socialist francez, s-a referit la cazul ziaristului francez, căruia i s-au confiscat unele materiale în România. De asemenea, spunea că sistematizarea este percepută negativ în media franceze. La amplificarea dezbaterilor, a contribuit și masa rotundă organizată, recent, la 15
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a se împotrivi afacerilor. Oameni de afaceri precum Mellon și Carnegie susțineau conferințe pe tema virtuților succesului și a obligațiilor pe care le au cei bogați (noblesse oblige), dar etică afacerilor ca atare a fost dezvoltat] în special de socialiști, ca o conținu] diatrib] împotriva imoralit]ții implicate de afaceri. Viziunea mai moral] și mai onorabil] a început s] domine doar recent discuția despre afaceri, si odat] cu ea a ap]rut ideea studierii valorilor fundamentale și idealurilor afacerilor. Putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a energiei luptelor de birou. În cazul afacerilor, vocabularul autoglorificator este cel mai adesea neflatant. De exemplu, directorii își descriu muncă în termenii „c]ut]rii de profit”, f]r] a realiza faptul c] aceast] fraz] a fost inventat] de socialiștii secolului trecut, ca un atac asupra afacerilor și acumul]rii de profit, în detrimentul oric]ror alte considerații și obligații. Într-adev]r, obiectivul unei afaceri este obținerea profitului, dar acest obiectiv trebuie atins numai prin furnizarea de bunuri și servicii de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să este mai degrab] una de ostilitate deschis] fâț] de speculația moral], de valorile morale și chiar de moral]. Marx folosește de obicei sintagme că „moral” și „critică moralizatoare” pentru a condamna personaje precum Pierre Proudhon, Karl Heinzen sau alți „socialiști adev]rați” germani. El condamn] sever cererile Programului de la Gotha pentru „salarii drepte” și „o distribuire corect]”, afirmând c] asemenea fraze „confund] înf]țișarea real]” a clasei muncitoare cu un „verbiaj învechit” și „un gunoi ideologic” pe care aceast] abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ai artei, pare a fi César, autorul unui monument gigant, un deget, policarul, care, stînd rect într-o peluză, e, ce mai, chiar obiectul de care ne ocupăm aici. Cînd, acum doi-trei ani, în Franța erau la cîrmă frații noștri socialiști, nu nesuferiții de dreapta ca acum, și cînd televiziunea dîmbovițeană ne regala seară de seară cu buletinul de știri oricum parizian, îl mai vedeam din cînd în cînd pe legendarul César. Într-o seară, în juriul onorific al unui festival
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai jerpelită (pentru că ailaltă, Anuța noastră cominternistă, era dată dracului, cu hormonii ei inoculați de însuși tătucul popoarelor). Vine asta la mine și-mi arată clădirea de vis-à-vis, în care își avusese pînă de curînd sediul un partid cu ceva socialist pe firmă: Unde-i sediul? că era aici... întreabă Pau-kerița. Zic: S-a dus. Zice kerița: S-au mutat? Zic: Nț, s-au dus de tot. Nu-nțelege și-ncepe să-mi ofere detalii: Eu fac parte din internaționala socialistă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Regale”), mai târziu în „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. În 1935 îi apare primul volum, Pași spre lumină, ulterior devine membru al grupării poetice Adonis, care îi editează câteva plachete. Statutul de militant socialist și condiția proletară îi aduc anumite privilegii după război, când, în 1950, intră în redacția revistei „Viața românească”. Se pare că S. a început să versifice aspecte ale propriei existențe, sensibilizat de puternica încărcătură de exotic și visare prilejuită de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
comportamentului uman. Fixând omenirea Într-o „singură manieră corectă” de a gândi despre lume, argumentează postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere și a devenit intolerantă față de orice fel de idei contrare. Cei aflați la putere - capitaliști sau socialiști, conservatori sau liberali - continuă să folosească aceste metanarațiuni pentru a ține populațiile sub control, argumentează postmoderniștii. Gândirea modernă, spun criticii ei, a fost folosită atât pentru a justifica aventurile coloniale din toată lumea, cât și pentru a ține popoarele divizate și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]