6,537 matches
-
vorba, mai ales de Curtea Tribunalelor Comune, apoi de Băncile Regelui, care judecă afacerile care îl privesc pe monarh; Cancelaria, apoi, care este însărcinată cu întreaga corespondență regală și Eșichierul (de la numele tablei formate din căsuțe pe care se tăceau socotelile), care se ocupă de administrarea finanțelor. Marii seniori și prelații suportă greu autoritatea regelui. Cu totul aparte este rezistența arhiepiscopului de Canterbury, Thomas Beckett, care-i reproșează lui Henric II de a se înverșuna împotriva privilegiilor Bisericii și a prerogativelor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
materiei prime (fructe/legume, condimente, ulei, etc.) vor fi mici dacă faceți speculație pe piață și urmăriți momentul propice de achiziționare. Atunci când prețurile sunt foarte mici, când există din abundență și cumpărând en-gros. Succes! Vindeți conținutul borcanului, când puneți la socoteală și costul borcanului, prețul va părea mare. Puteți cere la schimb un borcan de aceeași mărime, sau contravaloarea acestuia separat, deoarece acesta costă mult când este cumpărat separat. Iar când vă vinde-ți produsul, faceți-o la adevărata valoare. În
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
chiar regimul politic. Competiția este centrifugă, pentru că partidele situate la cei doi poli extremi ai sistemului caută să se consolideze, erodînd centrul coaliției. Opozițiile nu sînt responsabile, pentru că pot formula programe irealizabile și pot avea comportamente pentru care nu dau socoteală în fața electoratului. La rîndul lor, partidele de guvernămînt pot pune în practică fie politica debarasării, punînd pe seama opoziției și a aliaților guvernului responsabilitatea acțiunilor și a lipsurilor lor, fie politica supralicitării, promițînd mai mult decît ar putea realiza sau făcînd
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
măsură, guvernanții și reprezentanții sînt influențați de pozițiile alegătorilor, chiar dacă în mod informal și neconvențional, pînă într-acolo încît trebuie să-și abandoneze funcțiile după un verdict electoral nefavorabil și trebuie să țină cont de ele, după cum trebuie să dea socoteală de propriile opinii și de propriul lor comportament. Reprezentarea ca oglindă Teoria reprezentării ca asemănare pare a presupune, cel puțin la nivel de principiu, mult mai mult. În esență, ea pretinde ca reprezentanții să constituie un microcosmos al reprezentaților, așa
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
totalității cetățenilor; apoi pentru că un astfel de parlament ar trebui să fie mult prea numeros. Oricum, nici o procedură electorală, chiar și cu cel mai proporțional dintre sisteme, nu ar garanta această reușită a reprezentării sociologice. Fără să mai punem la socoteală că reprezentativitatea sociologică, la rîndul său, nu ar putea prezenta garanții în planul reprezentării politice, care nu este făcută numai din interese, ci și din valori și idealuri. Reechilibrarea bărbați / femei Este de dorit un rezultat cu o reprezentare sociologică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
electorat, din punct de vedere sociologic. Totuși, partidele caută candidați reprezentativi din punct de vedere sociologic, în timp ce atît partidele, cît și aleșii în parlament caută să reprezinte preferințele, interesele, cererile propriilor alegători. La rîndul lor, aleșii sînt obligați să dea socoteală în fața alegătorilor, confirmînd încă o dată temeinicia teoriei electorale a reprezentării. 5. STILURI DE REPREZENTARE Dincolo de diferențele sociologice care există între reprezentanții aleși în parlamentele contemporane și electoratul lor, pentru realizarea scopului precis al reprezentării politice sînt fundamentale modalitățile prin care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
punct de vedere formal și practic, partidul care prezintă candidatul și care i-a asigurat alegerea. Așadar, punctul de echilibru pentru stilul de reprezentare al delegatului este strîns legat de indicațiile și de exigențele partidului. Delegatul știe că va da socoteală în fața alegătorilor de acțiunile sale prin medierea partidului pentru care a candidat, care l-a ales și care va decide dacă va candida din nou sau nu. Împuterniciții Împuternicitul își rezervă un mai mare spațiu de autonomie în contextul reprezentării
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cu slabe contraponderi și cu puține limitări ori de cîte ori se prezintă sub formă de președinție imperială. Guvernarea divizată Totuși, se știe că nici unui președinte ales direct nu-i face plăcere nici să se supună controlului, nici să dea socoteală unei majorități adverse din Congres. Așa stînd lucrurile, este de preferat guvernarea divizată, pentru că este o posibilă consecință a prezidențialismului sau avem de a face doar cu o degenerare care trebuie îndreptată? [Fiorina 1992; McKay 1994] Să pornim de la o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
aceasta se întîmplă mai rar. Acolo unde se impune modelul neo-corporatist, actorii guvernamentali pot fi făcuți responsabili de acordurile la care s-a ajuns cu actorii sindicali și cu actorii antreprenoriali. La rîndul lor, acești actori vor trebui să dea socoteală în fața membrilor simpli, actuali și potențiali, în fața bazei lor, a asociaților, poate și, în anumite condiții, în fața opiniei publice. În toate celelalte modele, în schimb, atribuirea responsabilității poli-tice democratice apare nu numai destul de rar, dar e chiar impracticabilă. Atît în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
din 1964; dar vezi 1991, 444], referindu-se la Spania franchistă, dar apoi extinzînd-o cu succes la mai ampla categorie a autoritarismelor. În viziunea lui Linz, regimurile autoritare sînt "sisteme cu pluralism politic limitat, în care clasa politică nu dă socoteală de faptele săvîrșite, care nu sînt bazate pe o ideologie clar articulată, dar sînt caracterizate de mentalități specifice, în care nu există o mobilizare politică la bază și pe scară mare, cu excepția unor momente din dezvoltarea lor, și în care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
față de promisiunile electorale și din ambiția de a intra în istorie ,marea majoritate a guvernanților vor încerca să interpreteze în mod cît mai rezonabil preferințele electoratului. Vor încerca să țină cont de preferințele respective și vor fi dispuși să dea socoteală de ceea ce au realizat, atunci cînd intră în cursa realegerii; și acestea sînt cazurile cele mai frecvente. Așadar, într-un regim democratic, cetățenii alegători au posibilitatea de a evalua în mod efectiv întreaga responsabilitate a guvernanților lor. Și, tocmai datorită
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ei este însoțită de interesul de a determina și obiectul reprezentărilor comparate, nu doar raportul dintre ele și locul lor în facultatea de cunoaștere (dacă sunt ale intelectului sau ale sensibilității; sau ale imaginației, deși Kant nu o pune la socoteală și pe aceasta); iar reflecția transcendentală, așa cum a fost precizată mai sus, devine necesară ea însăși, ca metodă de atingere a acestui scop. În absența acesteia, devine posibilă confuzia între fenomen și noumen, între obiectul unei reprezentări sensibile, care poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
șoaptă că motivul venirii deputatului în Argentina pentru o vizită de o lună de zile era vara umedă și călduroasa din Tel Aviv și clima primăvăratică de la Buenos Aires. Cu alte cuvinte, deputatul venise să profite de un concediu răcoros pe socoteala bugetului public. Cina anunțată pentru ora 21 urma să aibă loc într-unul din hotelurile cele mai luxuoase ale orașului. Deoarece sufăr din născare de boala punctualității, m-am înfățișat însoțit de soția mea la locul cu pricina la ora
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
branșat, s-a referit la declarația mea (iar cuvintele sale au ajuns la urechea tuturor celor care-l ascultau) zicând: "Foarte bine, asta se cuvenea să fie spus!". Mărturisesc că nu am fost sigur că sovieticii nu-mi vor cere socoteală pentru "obrăznicia" mea. Dar n-au făcut nimic. Se vede că au preferat să treacă cu vederea incidentul provocat de mine la sfârșitul congresului. Escapada la Așgabat a avut însă și o consecință colaterală răvășitoare. În Israel nu aveam informații
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ale lui Ferdinand și a Isabelei și, fixându-mi privirea în ochii lor sculptați în marmură, mi-am șoptit: "Ei bine, Maiestățile Voastre, ați crezut că alungându-ne pe drumul pribegiilor veți pune capăt existenței poporului evreu! Dar uite că socoteala voastră a fost greșită, căci noi, demnitari ai statului evreiesc suveran, ne aflăm acum în fața rămășițelor voastre și nu pot să nu vă spun că până și numai gândul la persoana voastră mizerabilă stârnește în mine un dispreț fără sfârșit
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
este dat să ne realizăm toate aspirațiile pe deplin. Ceea ce mi s-a întâmplat și mie... Un complex de împrejurări specifice locului și timpului când mi-a fost dat să integrez ambasada noastră la Paris a făcut ca vorba proverbului socotelile de acasă să nu se potrivească întocmai cu cele din târg. Și totuși, deși am fost nevoit să depășesc împrejurări meschine și enervante, am reușit până la urmă să obțin rezultate mai mult decât bune în ce privește cerințele multiple ale activității profesionist-diplomatice
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
încălzești puțin. Oameni și animale sufereau deopotrivă și deveneau lehămețite de viață. Unde a mai văzut omul să treacă la un metru de tufișul unui hotar și abia atunci iepurele s-o ia la fugă? Fără să mai pui la socoteală faptul că, chiar și atunci, fugea fără chef, fără convingere. Nici cîinii nu erau preocupați să fugărească jivina. Lătrau de două-trei ori și fugeau la stăpîn părînd a spune: Noi am vrut, dar nu se putea... Oamenii, cu capul acoperit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
început bătea dinspre Miorcani, apoi s-a sucit și venea dinspre Prut. Nu după mult timp a întors-o și bătea dinspre Coțușca. Șuvoaie reci se strecurau pe dedesubt dar Costică nu stătea degeaba. Cîțiva snopi pe jos, puși cu socoteală, reușeau să țină puhoaiele departe de picioarele și pielea bietului drumeț. Totuși Potopul acesta a fost mai mare decît cel de pe vremea lui Noe. Atunci au scăpat atîtea jivine, dar acum... L-au găsit pe drumețul care o luase pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai lung cu atît este mai cald în clasă. Tii, ce simplu! Asta chiar mă lămurea cu vara și iarna. Dar primăvara și toamna? Mă băiete, și nu-s cam la fel? Mă refer la temperatură. Numai că plantele au socoteala lor și au ales ele care să fie primăvara, să aibă timp suficient ca să facă rod. Dacă alegeau toamna, cînd înfloreau ar fi venit iarna! Treabă este asta?! Asta așa este, spun mirîndu-mă de cît de deștept este profesorul Duzinschi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot și, spre finalul mormanului de inimi, tot mai mulți părăseau coada spunînd cu voce tare cîte o necuviință sau nespunînd nimic. Am rămas totuși și priveam omulețul meu, omul care, sînt sigur, diseară va deschide o carte, va face socoteli tainice, poate va scrie și un strălucit articol și care acum plutea în incertitudine. Cînd a ajuns, în sfîrșit, erau încă trei bucăți și nimic mai mult. Rămăsesem doar eu, el și vînzătoarea și îl aud cu o voce scăzută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din acest moment încheiem discuția. Baba, pardon, doamna, continuă să mă apostrofeze, amintindu-mi că am același cod genetic cu fratele său și că se cam apropie funia de par. O las să-și verse năduful și încep să fac socoteli. Dacă aprobam schimbul, riscînd cătușele de rigoare, cei 400 m² se transferau la stradă asfaltată, cu apă, canalizare și gaz. Stai, Costică, îmi atrag atenția. Pe atunci chestiile astea cu gazul și apa nu erau încă și prețul era de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am refăcut buna dispoziție și încep să fluier. Dintr-o curte, un gospodar mă salută. Vă faceți casă? Da. Am cumpărat 500 m². Cît ați dat? Scump tare. Am dat 30.000 de euro. Cîîît?! Cît v-am spus... Reiau socotelile. Dacă făcea schimbul, acum baba, adică doamna, ar fi primit 24.000 de euro. Mă luminez. Perdaful pe care mi l-a făcut este la valoarea actualizată a terenului. Așa mai merge. M-am lămurit și buna dispoziție a pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iese europarlamentar. Îmi mai fac cruce o dată, mă uit cu o privire imploratoare la Sfînta Biserică și din nou mă adresez cu tot respectul Domnului nostru să mă ajute. Urc dealul străzii Urcușului, tacticos și fără grabă și fac o socoteală a beneficiilor pe care le voi avea dacă amicul meu va ieși mare grangur. Socotesc rapid avantajele personale și cum nu prea am după ce trage linie, mă gîndesc că măcar iese grangur cine vreau eu. Tot este ceva. Măcar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai ceva ca spuma pe lapte și va cuprinde Pămîntul și celelalte planete. Frumosul nostru Pămînt va fi pîrjolit, ars, topit și, din cauză că scăpare n-are, va exploda. Buum! Și după asta, gata, nimeni și nimic nu mai poate ține socoteala timpului. Nici un arheolog, nici un istoric, nici un șef de stat și nici urmă despre cei care au făcut cîndva umbră pămîntului nostru drag. Nici măcar Lună nu va fi, ca să aibă cîinii la ce urla. Vorbesc prostii, de unde cîini?! Deci locul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de temperatură și noi tot mai bodogănim a nemulțumire. Avionul avea o mică hibă, l-au consultat, l-au controlat și l-au declarat apt de zbor spre Atena, ignorînd emoțiile noastre. În capătul pistei se oprește și-și face socoteala. Mai dă din copite, mai strănută, mai trage aer în piept și deodată, parcă l-a mușcat strechea. Noroc că o ține pe drumul cel bun. Și cînd noi credeam că nu poate, el numai ce se ridică în două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]