5,168 matches
-
cu tristețe în glas, „slujbe adevărate“. — E o pauză minunată, dar trebuie să mă întorc și să mă apuc de făcut bani la modul serios, spuse Nieve pe un ton forțat într-o după-amiază, în timp ce ciuguleau din niște aperitive și sorbeau un vin de prin partea locului. Există atâtea ocazii de afaceri care așteaptă să fie fructificate și atâtea modalități de a face bani și de a avea diverse lucruri, încât mă simt vinovată stând aici și nefăcând nimic. —Eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
tu mereu spui că ciocolata caldă e hrană pentru suflet. Și poate că ar cam fi timpul să-ți hrănești sufletul. Minette o privi pe mezină, iar ochii lor albaștri identici se cercetară pentru o clipă. Zâmbi slab, iar apoi sorbi din ciocolata caldă. Nu ai bătut-o destul, remarcă femeia. Și i-ar mai trebui niște vanilie. Știu, încuviință Darcey. Dar voiam să ți-o aduc cât mai repede. —Mulțumesc. Minette se relaxă în fotoliu și își întinse picioarele, crispându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
poate să-mi tot schimbe zilele. Și-apoi, continuă turnându-și un pahar cu apă, nu-mi vine să cred că a reușit să-i ducă pe plozii ăia undeva fără două ore preliminare de bătaie de cap și plânsete! Sorbi apa din două înghițituri și puse paharul în mașina de spălat vasele. Era al naibii de enervant cum soții Christie își închipuiau că ea nu se afla acolo decât ca să le îndeplinească orice dorință, oricând. Faptul că avea planuri pentru seara următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
unde avu aceeași serie de întâlniri cu clienții, numai că luă cina cu Rocco Lanzo, care fusese odată clientul lor, dar își schimbase cariera și acum avea un magazin de specialități culinare. Sosi la restaurant cu câteva minute după el; sorbea deja dintr-un pahar de vin roșu-aprins când chelnerul o conduse la masă. —Darcey, exclamă el ridicându-se și sărutând-o pe obraz. Ciao, bella. Ea îi zâmbi. —Bună, Rocco. Come stai? Foarte bine, răspunse el. Și tu? Arăți minunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Armani din cap până-n picioare. Îi stătea bine. Și ce-o să se întâmple cu compania ta, acum că lupii cei mari și răi de la InvestorCorp vă bat la ușă? o întrebă după cină, pe când stăteau în barul de la hotelul său, sorbind din cocktailuri. Nu știu. Ridică din umeri. Sper că n-o să se schimbe mare lucru. Poate că ai să capeți o funcție mai importantă, îi zâmbi Rocco. Și că n-o să mai ai timp să ne vizitezi în Milano. —Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-l pierd, promise Darcey. Capul meu e în perfectă siguranță. Dar în același timp își dădea seama că minte. Capul și-l pierduse deja. Capitolul 9tc " Capitolul 9" P rețurile acțiunilor la Ennco erau în continuă creștere. Nieve le urmărea sorbindu-și ceaiul în dimineața de după conferința de la Vancouver. Privind listele de pe ecran și calculându-și din nou câștigul net, fu cuprinsă de un sentiment de incredulitate, rămânând înmărmurită la gândul că ea, Nieve Stapleton, deținea acțiuni care o propulsaseră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de lucru pentru departamentul de informatică al Jugomax. De când te-am zărit am știut că ești deosebită, îi mărturisi el într-o seară când, rămași numai ei singuri la birou, stăteau pe jos în sala calculatoarelor, sprijiniți de zid și sorbind o cafea tare și fierbinte. Chiar în clipa când am deschis ușa. Pur și simplu... pur și simplu emanai un fel de energie, vibrații pozitive. —A fost la fel și cu mine, recunoscu ea. Dar trebuie să-ți spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
omului de la resurse de acolo. Dar tipul e foarte de treabă, așa că pe mine nu mă deranjează deloc. Mă bucur, zise Darcey. Știam eu că nu era cazul să intri în panică. Asta ar fi fost cam greu. Anna își sorbi pe îndelete cafeaua. — Și știu că în cel mai rău caz mi-ar fi oferit altă slujbă, dar chestia asta mi-ar fi dat peste cap toată viața, iar eu numai de asta n-am nevoie, se strâmbă ea. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
târziu, pentru că îi luase ceva timp să verifice tranzacția și să se asigure că nu mai existau și alte greșeli. Apoi băuse o cafea în sala de odihnă a companiei, unde fu surprinsă să-l găsească pe Mike Horgan, directorul, sorbind dintr-o cafea cu lapte și răsfoind o revistă. Îl salută, iar el îi zâmbi și o întrebă cum mai mergeau lucrurile. Îi spuse că bine și apoi aduse vorba de articolul din BusinessWeek - Mike zâmbi mulțumit și o întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
în toate celelalte, tot îți place berea! Mă lași? îi spuse pe un ton amuzat. Acasă, numai berea e pe primul loc. Dar în societate - nu poate fi decât vinul. —Ai primit niște scrisori azi, spuse el după ce Nieve mai sorbi câteva guri de bere. —Așa? — Încă două răspunsuri la invitațiile de nuntă. — Serios? spuse ea ușor iritată. Ar fi trebuit să răspundă săptămâna trecută. —Una din ele e de la o mătușă de-a mea din Țara Galilor, care în mod clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mai avea și un bar micuț, deși el nu punea gura pe alcool în timpul programului de lucru. Nici Nieve nu bea ziua, în schimb acum, instalându-se într-unul din scaunele confortabile de piele și discutând despre fondurile de la Ennco, sorbea o cană mare de espresso. În ultima vreme se simțea tot timpul obosită și avea nevoie de cofeină ca să se țină pe picioare. Cafeaua espresso îi întețea bătăile inimii și o făcea să-i tremure mâinile, dar îi ascuțea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de fapt? întrebă ea ciocnind cu cupa de șampanie. —Ți-am citit rapoartele. Ai făcut o treabă excelentă și sunt sigur că o să avem o mulțime de clienți. Așa că să bem pentru întoarcerea acasă. Îmi pare sincer rău, zise ea sorbind încet din pahar. Că te-am târât până la celălalt capăt al lumii. A, m-am simțit foarte important că te-am salvat așa, zâmbi el. Și-apoi, tuturor ni se mai întâmplă accidente. —O, știu, încuviință ea. Dar în ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
reconfortantă, dar știi cum se spune: „Cu cât e mai bună, cu-atât o să se depună“. Ai nevoie de ea, zise Minette ferm. Și nu mă lua pe mine cu toate balivernele alea despre grăsimi saturate. Ia și bea. Darcey sorbi din ciocolata cremoasă și simți cum durerea de cap îi dispare. Sentimentul de a fi acasă și de a primi îngrijirile atente ale lui Minette îi dădea o satisfacție ciudată, la fel cum se întâmplase de fiecare dată în copilăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu țara noastră. Încă o dată vă mulțumesc. În sănătatea voastră, prieteni dragi! Ridică paharul. Rosa o înghionti pe Darcey, care se încrunta privindu-l pe Aidan. —E un toast, șopti ea printre dinți. Darcey clipi și ridică și ea paharul. Sorbi șampania, care era foarte bine răcită și avea un gust minunat. Evident, Nieve servea șampanie excelentă. Însă era încruntată când puse paharul pe fața de masă albă de damasc. — Ce s-a întâmplat? întrebă Carol. Nu... nu știu sigur, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Numele apărea mare dedesubt. Scria foarte clar Ennco. La televizor arătau raziile din birouri și pe director arestat. Spuneau că prețul acțiunilor s-a prăbușit. Cele trei femei se uitară una la alta și apoi la masa din față. Nieve sorbea din șampanie și părea de departe cea mai importantă persoană din încăpere. — Crezi că a aflat de asta? întrebă Rosa. —Greu de crezut, oftă Carol. Dumnezeule. Sunt vești foarte proaste pentru ea. —Poate că n-o s-o afecteze atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mi-e mai ușor așa. Neil dădu din cap. Așa că, din moment ce am scăpat de la o moarte sigură și pentru că nu mă mai consideri o scorpie înfumurată, spune-mi cum ți-a mers în ultimii zece ani, îl îndemnă ea după ce sorbi o cantitate apreciabilă de vin rece dintr-o înghițitură. Acum că știi totul despre mine, povestește-mi despre tine. Începu să pălăvrăgească, în principiu despre cariera lui și șederile prin străinătate, ajungând până la promovarea în slujba pe care ea urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
era ceva între cei doi. Nu trebuie să îți faci griji, spuse Minette cu un aer nonșalant. Mă distrez și eu puțin. Dacă mama ei se distra, bine măcar că o făcea cu cineva care avea un castel, se gândi Darcey, sorbindu-și ciocolata, urmărind fulgerele care sfâșiau văzduhul și ascultând tunetele care bubuiau ca niște mingi de bowling pe pistă. Se întreba dacă Minette se simțea mai norocoasă decât Martin în urma despărțirii lor. Tatăl lui Darcey încă se lupta să își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cum învață? Gigel, cu milă de pui, Că-s sărmanii mititei, O-ntrebă pe mama lui: -Pui, rățuște, ce sunt ei? Iubitoare mama-i zice: -Ești copil încă, nu știi, Poți înfia fii și fice, De la...Casa de Copii! Și sorbindu-l din priviri, Zise: -Bine-i ca să știi, Mai sânt mici nepotriviri, Între părinți și ...copii! Vezi cum trăiesc ei? Frumos! Cum se comportă? Firesc! Apoi cu un glas duios: -Impotant că se iubesc! FABULE FABULA PENELOR Odată, târziu sau devreme
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
este irepetabilă mușcați din mine dacă vreți am diferite gusturi numai voi veți trăi senzații unice Despre iubire, așa cum o vedem noi îndrăgostiții sunt subiectivi atunci când fac dragoste își imaginează că ies la promenadă pe calea lactee sau că își sorb de pe buze picături din elixirul tinereții crezându-se (ha ha ha) nemuritori îndrăgostiții sunt nătângi doamnelor și domnilor asta spunea cineva făcând gesturi elocvente se întâmpla în timpul unei conferințe sunt organizate des astfel de manifestări scaunele au o moliciune senzuală
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
de manifestări scaunele au o moliciune senzuală se poate ațipi între aplauze șampania este de fiecare dată rece eu nu caut definiția exactă a iubirii dar îmi face o plăcere teribilă să ieșim la plimbare pe calea lactee și să sorb elixirul tinereții de pe buzele tale 14 aprilie 2011 Golgota nu se odihnește niciodată crescuseră două cruci mari din sufletele noastre lemn tânăr plin de sevă cerșea o imposibilă înmugurire vedeam dealul acela chel luat la palme de un vânt bezmetic
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
duce soarele în spate mâinile aspre strâng coarnele plugului iar mie mi se pare că țăranul conduce lumea fără să știe nici nu bănuiește cât de important este el atunci când se așază în iarbă și duce la gură ulciorul ca să soarbă viață păstrată rece în lutul smuls din carnea olarilor dacă își dă pălăria pe spate se trage istoria înapoi cu mai multe secole dar moș ion nu are timp decât pentru o mână de fân e un cal bun atât
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
pulsează în caz de pericol trebuie să arunci lestul amintirile cântăresc atât de greu la locul naufragiului plutesc doar ele uneori 28 iunie 2011 Războiul din mine și pacea ta Incomodat de tot balastul vieții, Comprehensibil, răzvrătit și drept, Eu sorb din tine roua dimineții Și, prin iubire, soarta mi-o accept. Mirobolant îți cânt despre soluții Sau despre diagnoze fără rost Și declanșez, în mine, revoluții, Dorind să uit eșecul care-am fost. Introvertit din nașterea-mi banală, Abandonat supliciului
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ca prima oară, Când sunt și antonim și sinonim. Recrudescențe amenințătoare Îmi tot asediază trup și gând, Sunt prins, cotidian, într-o strânsoare Și scot din teacă ultimul meu rând. Incomodat de tot balastul vieții, Comprehensibil, răzvrătit și drept, Eu sorb din tine roua dimineții Și, prin iubire, soarta mi-o accept. 29 iunie 2011 Tratament ideal Ne transformăm în medici, spre-a vindeca pastișe Prin lumile bolnave, căzute la pământ, Și înfruntăm, integri, ipocrizii fățișe, Având doar gânduri bune drept
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
infinită, Ferită de emoții indecise. Să te întorc la mal ca pe barcă Sortită să refuze orizontul, Apoi să devenim liman și portul În care s-a născut încă o arcă. Să te aduc ofrandă gurii mele Și să te sorb, avid, cuprins de sete, Lăsând privirea-ți verde să mă-mbete Atunci când sunt sătul de toate cele. Să te implor la ore mari din noapte, Spre-a-mi deveni chiar lună, câteodată, În trupul meu de-a pururi încrustată, Iar
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
pardoseală ceruită, și, mirosind vag a transpirație și a ceva aromat, servi cafeaua, apa și paharul cu brandy al stăpânului său cu Înfățișarea lipsită de expresie a unuia care Își schimbă dopurile din urechi de șase ori pe zi. Am sorbit din cafea și m-am gândit că aș fi putut să-i spun lui Six că bunica mea nonagenară fugise În secret cu iubitul ei, Führerul, că valetul tot și-ar fi văzut În continuare de servirea băuturilor, fără ca măcar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]