37,791 matches
-
permită să-i scrie biografia. Lonoff avea toate caracteristicile atribuite de Roth lui Malamud. El era „șef-rabinul, arhidiaconul, marele preot perpetuu al mâhniriii perpetue". La cei 23 de ani ai lui, Zuckerman alias Roth îl privea ca pe un părinte spiritual și aștepta de la el îndrumări pentru a deveni la rândul lui un scriitor notabil, dar complet diferit de cel care-l inspira. Peste două decenii, în 2007, (anul apariției cărții lui Philip Davis), Philip Roth avea să evoce din nou
Viață modelată de operă (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6022_a_7347]
-
și mai presus de toate această voce de oțel inoxidabil, întrupare a unei inteligențe ireductibile”. Așadar, un Dorian Gray veșnic tânăr și ferice, căruia a preferat să-i minimalizeze și chiar să-i ignore ridurile și grimasele hâde ale senilizării spirituale. Mult mai echilibratul Lanzmann nu l-a urmat până la capăt pe maestru nici măcar în rătăciri către care-l atrăsese el însuși, așa cum a fost urcarea pe un piedestal a revoluționarului negru Franz Fanon din Martinica, nu i-a idealizat pe
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
însă prin vreo contribuție notabilă la gândirea filosofică sau socială cultivată de această publicație. Dacă n-ar fi avut ideea, încăpă- țânarea și puterea supraomenească de a face filmul Shoah, Claude Lanzmann ar fi rămas unul dintre numeroșii francezi talentați, spirituali, cultivați, expresivi, care dau culoare și chiar substanță vieții culturale pariziene fără a lăsa însă urme notabile. Shoah îl singularizează, îi răscumpără toate transgresiunile, îi asigură un loc special în istoria culturii. Ce este acest film care (e cel mai
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
prilejuiesc, ci și prin publicul - extrem de deosebit de la o țară la alta - tot mai numeros în ultimii ani, ceea ce dovedește că, după o întreagă eră de consum exclusiv material, oamenii încep să simtă că sunt oameni în măsura în care au și nevoi spirituale. Iar apropierea de poezie este pentru mine un argument al celebrei afirmații a lui Malraux, potrivit căreia secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc. Târgurile de carte îmi plac mai puțin. Mă deprimă nu numai repetata descoperire
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]
-
China este construită pe minciună și oficialii chinezi sunt ipocriți, a declarat Dalai Lama sâmbătă, conform„Unii oficiali chinezi mă descriu ca fiind un demon”, a declarat liderul spiritual din Tibet, în aplauzele publicului amuzat de faptul că Dalai Lama mima coarnele cu mâinile. „În realitate, pentru un sistem comunist, totalitar, ipocrizia și minciuna a ajuns un stil de viață”, a adăugat Dalai Lama. Acesta a adăugat că guvernul
Dalai Lama: China este construită pe minciuni şi oficialii chinezi sunt ipocriţi () [Corola-journal/Journalistic/59489_a_60814]
-
nu sunt întotdeauna așa și mă bucur de tot ce e frumos pe lumea asta. Nu m-am împlinit pe toate planurile, cum bine ați remarcat, dar cine a reușit s-o facă? Poate a rămas în mine un potențial spiritual care nu va fi niciodată folosit, dar asta nu mă doare decât rareori. Norocul meu că sunt, atât de profund, femeie ! Bune, blânde și alinătoare, sunt gândurile pe care le primiți, de la Elena Brădișteanu A urmat o ilustrată : 14.XII
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
de producție și generalizarea relațiilor de productie socialiste, aflate într-un proces continuu de perfecționare, așează muncă - principalul factor de progres și civilizație - pe cea mai înaltă treaptă a valorilor sociale. ... (2) Oamenii muncii, în calitate de producători ai valorilor materiale și spirituale și în același timp de proprietari ai mijloacelor de producție, ai întregii avuții naționale, au dreptul și datoria de a desfășura o muncă utilă pentru societate, bunăstarea și interesele fiecăruia fiind legate organic de bunăstarea și dezvoltarea societății în ansamblu
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
cu vîrsta de 16 ani, fiecare persoană aptă de muncă și care nu urmează cursurile unei școli este datoare să desfășoare, pînă la vîrsta de pensionare, o muncă utilă societății, care să-i asigure mijloace de existență și de dezvoltare spirituală. Încadrarea în munci temporale se poate face și de la vîrsta de 14 ani, iar în unități industriale, de la vîrsta de 15 ani, cu încuviințarea părinților sau a tutorilor, dar numai pentru munci potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele lor
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
obținute pe calea remunerarii, oamenii muncii beneficiază de avantajele și înlesnirile asigurate prin fondurile sociale destinate dezvoltării învățămîntului și culturii, ocrotirii sănătății, prin acordarea de ajutoare pentru copii, precum și prin alte acțiuni cu caracter social-cultural. ... (3) Ridicarea bunăstării materiale și spirituale a celor ce muncesc se realizează pe masura dezvoltării bazei tehnico-materiale a socialismului, a introducerii în producție a tehnicii noi, a creșterii productivității muncii sociale și a venitului național. ... (4) În semn de prețuire din partea societății, colectivele sau persoanele încadrate
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
cu acesta, de o retribuție egală, de măsuri speciale de ocrotire. Femeii îi este garantat dreptul de a ocupa orice funcție sau loc de muncă, în raport cu pregătirea să, pentru a-și aduce contribuția la dezvoltarea producției materiale și a creației spirituale, asigurindu-i-se totodată condițiile necesare pentru creșterea și educarea copiilor. Articolul 15 Societatea socialistă acorda o grijă deosebită formării tinerei generații în spiritul dragostei față de muncă, al însușirii unor temeinice cunoștințe și deprinderi profesionale, al dăruirii de sine și pasiunii revoluționare
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
Articolul 22 (1) Drepturile și îndatoririle oamenilor muncii prevăzute în prezentul cod se realizează ținîndu-se seama de rolul și condițiile specifice pe care industria, construcțiile, transporturile, agricultura, precum și activitățile social-culturale, le au în procesul de creare a valorilor materiale și spirituale, în dezvoltarea economică și socială a țarii. ... (2) În sectoarele în care natura activității o impune se vor elabora, pe baza principiului prezentului cod, statute ce vor fi aprobate prin lege. În aceste statute se vor prevedea regulile specifice privind
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
50 În înfăptuirea sarcinilor de înaltă responsabilitate socială care le revin, oamenii de cultură și arta trebuie să contribuie activ, prin întreaga lor opera de creație, în strînsă legătură cu viața, cu cerințele construirii societății socialiste multilateral dezvoltate, la progresul spiritual al societății, la ridicarea nivelului cultural și a conștiinței socialiste a poporului. Articolul 51 (1) Oamenii de cultură și arta se bucură de libertatea de creație, de manifestarea deplină a personalității și talentului lor, puse în slujba idealurilor socialismului, democrației
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
conducere colectivă sau, după caz, de conducătorul unității sau compartimentului de muncă, în condițiile legii. ... (2) Împotriva sancțiunii disciplinare se poate face plîngere în termen de 30 zile de la comunicarea deciziei de sancționare. Articolul 102 (1) Apărarea valorilor materiale și spirituale ale societății socialiste reprezintă o îndatorire fundamentală a tuturor oamenilor muncii. Persoanele încadrate în munca răspund pentru pagubele aduse avutului obștesc din vina și în legătură cu munca lor. (2) Ele nu răspund de pierderile inerente procesului de productie care se încadrează
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
pierdere temporară a capacității de muncă, sprijin pentru întărirea și refacerea sănătății plata concediilor de maternitate, acordarea pensiilor, precum și alte măsuri cu caracter special, constituie expresia unei înalte griji ce se acordă în societatea noastră producătorilor tuturor bunurilor materiale și spirituale. ... (2) Beneficiază de dreptul la asigurări sociale în condițiile legii, și membrii de familie ai persoanei încadrate în munca. ... Articolul 145 (1) Asigurările sociale se realizează prin: ... a) Indemnizații acordate în caz de incapacitate temporară de muncă nedeterminată de boală
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
plăcerii de a scrie. Din acest motiv, Manolescu lasă impresia că a devenit critic fără să-și propună asta. El nu s-a construit sub imperiul unei voințe, ci s-a ridicat din imboldul unei fascinații. De aceea, itinerariul său spiritual se petrece sub înrîurirea revelațiilor pe care lectura i le-a dat. Nu oamenii l-au marcat și l-au inspirat, ci cărțile. Iată motivul pentru care afirmă că „despre personajele din literatură păstrez imagini mult mai puternice decît despre
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
prejos, chiar dacă locul rugului l-au luat gulagul sau glonțul. În definitiv, ce aveau toți aceștia împotriva literaturii sau, în general, a artei? Llosa spune că inchizitorii considerau periculoase romanele în măsura în care sunt „nesăbuite și absurde, mincinoase, adică", putând „prejudicia sănătatea spirituală a indienilor". Ar fi vorba de un fel greșit de a le citi, cum am văzut. E de notat că, dacă așa stau lucrurile, nu greșeau în schimb în aprecierea efectelor negative ale lecturii romanelor asupra minții indienilor: aceștia, ca
De ce este (considerată) periculoasă literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5980_a_7305]
-
care fizica, de una singură, nu numai că nu o poate sugera, dar chiar o respinge în numele adevărurilor verificabile. Pe scurt, profesorul a căutat să le insufle tinerilor simțul miracolului, dar nu oricum, și în niciun caz prin facile pledoarii spirituale, ci de-a dreptul prin dovezi științifice. Așadar, adversarul era chemat să furnizeze chiar probele cerute spre a-i consfinți limitele. Indiciile asupra cărora se oprește Gingerich sînt de două feluri: fizice și biologice, toate avînd rostul de a consterna
Omisiunea lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5708_a_7033]
-
cine spune că Dumnezeu nu există fiindcă așa a aflat de la științe e fie ignorant, fie fundamentalist ateu. Problema lui Dumnezeu nu poate fi rezolvată de progresul științelor, ci de imboldul oamenilor de a-și completa destinul cu un orizont spiritual. 5) Dintre indiciile biologice, Gingerich invocă: a) complexitatea moleculei de ADN, a cărei arhitectură e prea complicată ca să fie rezultatul unei evoluții oarbe; b) o contradicție inerentă viziunii darwiniste, și anume: dacă viața evoluează prin selecție și selecția e oarbă
Omisiunea lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5708_a_7033]
-
amintesc, relativ recent cei doi muzicieni au realizat un dublu CD, o imprimare a integralei lucrărilor enesciene pentru vioară și pian, prima de acest fel în cadrul discografiei compozitorului. Am apreciat și de această dată pătrunderea cu totul pertinentă a universului spiritual enescian, complexitatea, rafinamentul valorilor timbrale pe relația dintre cele două instrumente. De fapt, întreaga seară de muzică a fost dedicată personalității compozitorului dată fiind susținerea în acest an, în luna septembrie, a celei de a XX-a ediții a Festivalului
Enescu - 130 - Muzica maestrului la Veneția by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5716_a_7041]
-
muzica din fundal, care evoca unele partituri muzicale dansate de el. Pe mine, spectacolul m-a ajutat însă să îl privesc pe Nijinski dintr-un unghi la care nu mă gândisem până acum: cât de rus era, în perfectă vecinătate spirituală cu un Dostoievski sau un Berdiaev. De aceea, întru totul binevenite au fost și ultimele cuvinte ale lui Nijinski, spuse de actor în limba rusă, cât și chipul său de la sfârșit, boit cu roșu, care amintea cuvintele sale din Jurnal
Nijinski - nume de legendă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5728_a_7053]
-
e o operă obstinat tehnică, puțini cititori se vor apuca să le numere), fiecare cu un registru propriu. O explozie de sunet - conversație, muzică, gînduri, claxoane - și mișcare umple La Rampa, strada care pare să nu doarmă niciodată, cu vorbăria spirituală a lui Arsenio Cué și-a amicilor săi, scriitorul Silvestro și fotograful Codac, cu povestea tragi-comică a Estrellei, cântăreața de culoare cu voce divină și-un corp uriaș, cu poveștile turiștilor americani ce par eșuați pe altă planetă, nu plecați
Trei tigri (a)politici by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5732_a_7057]
-
Unul dintre blogurile ziarului Huffington Post publică un material despre mișcarea MISA și liderul acesteia, Gregorian Bivolaru, care și-au stabilit ”un avanpost în S.U.A.” De asemenea, articolul vorbește și despre ”activitățile criminale” ale grupării. ”Se auto-denumește ' Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut' -sau MISA- și se spune că este cea mai mare mișcare 'yoga' din Europa, revendicând circa 40.000 de membri în peste o duzină de țări. În realitate este un periculos cult al personalității al carui 'lider suprem
Huffington Post: MISA, cultul yoga pornografic din Europa. Bivolaru și ”activitățile criminale” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57352_a_58677]
-
poate fi: o tehnică a vieții. Mai mult, ca o disciplină abstractă să devină o călăuză sapiențială, trebuie ca în ea să fie latentă o virtute terapeutică, caz în care filosofia devine o medicină a minții. De aceea, orice exercițiu spiritual urmărește fie detașarea de lume, fie lepădarea de patimi. Acesta e cazul stoicilor, al epicureicilor și al gînditorilor creștini: încercări bine intenționate de a stăpîni iraționalul vieții prin subtilități meditative. În al doilea rînd, tema e spinoasă fiindcă e un
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
ajutîndu-l să-și stăpînească patimile și să ia cele mai bune hotărîri. Într-un cuvînt, filosofia e terapie și totodată tehnică sapiențială. Tocmai de aceea școlile de gîndire asupra cărora se oprește Iftode - stoicii, epicureicii și filosofii creștini - propun rețete spirituale de îmbunătățire a existenței. Premisa e de ordin utopic: cine își schimbă viziunea își schimbă implicit modul de viață, așadar fiecare trăiește după ideile pe care le are în cap, caz în care e îndeajuns să-ți schimbe ideile ca să
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
în latura incitantă a cărții sale. Iar partea cu potențial polemic e chiar aceasta: cît de eficientă e filosofia în viața oamenilor. Citind volumul capeți impresia că eficiența e reală și la îndemîna oricui. E îndeajuns să-ți concentrezi exercițiile spirituale pe patru laturi: 1) a învăța să trăiești; 2) a învăța să dialoghezi; 3) a învăța să mori; 4) a învăța să citești (după clasificarea lui Hadot) ca ceva în viață să se schimbe. Concluziilor erudite din carte, cronica de
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]