11,293 matches
-
au în comun un spațiu teoretic pe care se întemeiază și un corpus de tehnici. Consilierea poate fi considerată ca fiind centrată pe schimbarea evolutivă, în timp ce psihoterapia pe schimbarea revolutivă, care presupune modificări structurale mai profunde. Numeroși autori s-au străduit să diferențieze cele două domenii. Conform Random House dictionary, psihoterapia este definită ca „tratamentul tulburărilor sau neadaptărilor psihologice prin tehnici profesionale, ca psihanaliza, terapiile de grup, sau terapia comportamentală” (1993, p. 1561, apud Sommers Flanagan J. and Sommers Flanagan R
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
și versuitori transilvani”. Timp de decenii T. a fost preocupat de readucerea în actualitate a personalității și operei lui Christian Schesäus, cărturar umanist și poet din secolul al XV-lea, sas din Mediaș, al cărui poem Ruinae Pannonicae s-a străduit să îl traducă în românește, fără să reușească să își finalizeze proiectul. SCRIERI: Mediaș, București, 1944; Orașul Mediaș. Civitas Mediensis, Brașov, 1967. Antologii: Ne cheamă Ardealul, cu gravuri de Marcel Olinescu, București, 1944; Ceea ce nu se uită, pref. Ioan Adam
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
legii electorale, plecând de la documente din vremea domniei lui Miron Barnovschi, pentru a susține ideea reprezentării tuturor claselor sociale în Adunarea Legislativă. Tot el demonstrează, din punct de vedere istoric, legitimitatea actului secularizării averilor mănăstirești. Cu versuri, în care se străduia să ilustreze frământările din epocă, este prezent Gh. Tăutu, autor și de fabule înțesate de aluzii politice. R. Z.
TRECUTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290246_a_291575]
-
că trebuie să dea „educație literară mulțimii și prin urmare trebuie scris frumos și corect”, să caute „a ridica nivelul cititorului celui mai modest, nicidecum a se coborî la ceea ce se pretinde că acesta cere”, G. Călinescu promite: „Ne vom strădui să facem pe cât ne va sta în putință un ziar de informație vrednic de stima cititorilor”. Acest deziderat va fi însă împlinit doar în parte, întrucât, apărută în răstimpul ce a urmat lui august 1944, publicația va avea o vădită
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
Orientarea T.R. este definită de Paul Anghel într-un Prolog: „Ce satisfăcuți vom fi reușind să vă ținem la curent cu ritmul prefacerilor care schimbă peisajul țării, care dau tuturor celor care ne vizitează sentimentul surprizei, al ineditului! Ne vom strădui să fim cronicari ai realităților românești, mărturisindu-vă cu sinceritate preocupările, dificultățile noastre, bucuriile și chiar amărăciunile cotidiene, făcându-vă să înțelegeți mai bine - oricât de departe ați fi - răspunderile noastre în acest ceas istoric”. Rolul publicației va fi, așadar
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
va fi condusă de Elie Dăianu, are o difuzare limitată și devine un ziar provincial, în care predomină informația de interes local. Fiind vorba despre o publicație fără subvenții, care depindea direct de numărul abonaților, comitetul de redacție s-a străduit de la început să găsească o structură jurnalistică adecvată, prin care, fără a sacrifica din spațiul acordat chestiunilor politice sau articolelor cu tematică socială, culturală și economică, să lase loc și unei publicistici ușoare, de popularizare sau distractivă. Totodată, s-a
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
pe unde folcloristul a copilărit ori și-a desfășurat activitatea, în cea mai mare parte din Bodrogu Vechi, Bara și Gurahonț și câteva din zona Aiudului. Textele sunt redate cât se poate de fidel, cu toate particularitățile de limbă, culegătorul străduindu-se „a nu adăuga nimic, dar nici a lăsa neclar ceea ce e frumos”, opinie împărtășită și de critica de specialitate. Ovidiu Bârlea observă că U.-D. „s-a ținut destul de aproape de oralitatea folcloristică. Se vede la tot pasul cum țâșnește
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
de doctorat. De-a lungul celor șase capitole ( Anton Holban față cu critica și istoria literară, Confesiuni estetice travestite, Aspecte ale „medierii”. Deromantizarea romanului, Motive existențialiste. De la eu la non-eu, „Permanențe romantice”, În căutarea unui profil. Tehnici expresive) autoarea se străduiește să identifice în textul romanelor argumente plauzibile (riguroasa autoscopie a personajului-narator, cinismul percepțiilor, suferința de a trăi, tentația înstrăinării) pentru susținerea ideii conform căreia Anton Holban trebuie privit ca un scriitor „existențialist avant la lettre”. Remarcând schema de concepție axată
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
schizofrenia. În rest, accidentalul, coincidențele, întâmplarea se instituie în logică a povestirii. Evenimentele debutează simbolic la o oră incertă, când lumea își arată fața ambiguă: penumbra, mediu propice nefirescului, tipic pentru prozele lui Ț. Blocul de locuințe pe care se străduiește să îl domine Miș Dron e un univers simbolic. Imobilul - care încadrează și pecetluiește providențial destinele - devine, în esență, protagonistul narațiunii. Și în volumele de proză scurtă acest tip de clădire e o întruchipare a cotidianului, aparent neproblematic și solid
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
prima „voce” românească prin care spiritul pe deplin format al identității naționale se adresează posterității, U. își justifică demersul prin necesitatea de a lăsa mărturie despre vremurile trecute și prezente, de a face cunoscut adevărul istoric pe care s-a străduit să îl stabilească prin compararea și combinarea „letopisețului moldovenesc”, prea sărac în date, cu „scrisorile striinilor”, mult mai bogate în informații și relatări referitoare la Moldova. În general, s-a convenit că izvoarele interne folosite au fost cronicile de Curte
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
1919 e numită membră în delegația pentru Conferința de Pace de la Paris, iar în 1920 i se încredințează reprezentarea țării în delegația la Societatea Națiunilor, unde două decenii se dedică unor misiuni culturale și unor acțiuni diplomatice de primă importanță, străduindu-se totodată ca prin discursuri și conferințe să aducă România și creația ei spirituală în atenția Europei. În același scop traduce și publică în diverse reviste poezii de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Minulescu
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Eugen Iovanache; 17. IV.1895, Giurgiu - 6.VII.1964, București), poet, prozator, gazetar și traducător. Este fiul Olimpiei (n. Vlahopol) și al lui Alexandru Iovanache. Mama, născută la Constantinopol, are ascendență grecească (lucru trecut sub tăcere de scriitor, care se străduia să-și reconstruiască un arbore genealogic exclusiv românesc); profesoară de elină cu studii la Paris, Olimpia Iovanache îi va transmite întâiului ei născut pasiunea pentru studiu, imaginea sa regăsindu-se, însuflețită de tandrețe, în romanul Lunatecii (I-II, 1965). Tatăl
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
procedăm ca părinții noștri. De fapt, fiecare părinte se confruntă cu partea din el în care a rămas copil. Împărtășim cu puștii noștri bucuria de a ne juca, de a ne amuza. Dacă am avut o copilărie nefericită, ne vom strădui ca ei să nu trăiască aceeași experiență. Dacă am moștenit un părintesc simț critic exagerat, vom avea înclinația să cerem întotdeauna prea mult de la copiii. Un asemenea spirit critic înnăscut este preponderent moralizator, exigent. E de dorit, în acest caz
PARENTINGUL ESTE O ARTĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Şufaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1409]
-
la 15 martie 1923, publicația satirică „Săgeata”, cu texte asigurate în cea mai mare parte de el, iar între noiembrie 1923 și august 1924 revista „Icoane maramureșene”, la care au colaborat, printre alții, Ion Pas și Ion Marin Sadoveanu. Se străduiește să organizeze o secție de teatru în cadrul cercului cultural local. În aceeași perioadă e prezent în „Cele trei Crișuri”, „Evoluția”, „Cultura poporului” și „Clipa”. În 1925 revine, ca bibliotecar și gazetar, în București. Își citește piesele în cenaclul Sburătorul, publică
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
în devenire. Esențial este ca cei doi factori să-și dirijeze acțiunile armonios acțiunile spre realizarea acestui deziderat comun. Conștientizând că fiecare copil are nevoie de atenție atât din partea dascălilor la clasă, cât și din partea părinților acasă, trebuie să ne străduim împreună și să reușim să punem în valoare ceea ce el are bun și să-i dezvoltăm potențialul, să-l îndrumăm pe un traseu în viață. Rolul școlii devine din ce în ce mai important în societatea actuală iar realizarea unui parteneriat eficient profesor - elev
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
laude pentru merite, să fie “bine văzuți de ei”, să-i mulțumească pe profesori și pe părinți. De cele mai multe ori vor ca învățătorii/profesorii, părinții, persoanele importante să fie mândri de ei. Consecința: își spun: ”oricât de mult m-aș strădui, tot nu reușesc, toată lumea mă critică, sunt pedepsit, nu mulțumesc pe nimeni, nici pe mine, atunci ce rost mai are să mă mai străduiesc”, “demisionează”, devin lipsiți de încredere în ei, frustrați, furioși, revendicativi, opoziționiști, uneori obrăznici, violenți verbal, “tot ce
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
profesorii, părinții, persoanele importante să fie mândri de ei. Consecința: își spun: ”oricât de mult m-aș strădui, tot nu reușesc, toată lumea mă critică, sunt pedepsit, nu mulțumesc pe nimeni, nici pe mine, atunci ce rost mai are să mă mai străduiesc”, “demisionează”, devin lipsiți de încredere în ei, frustrați, furioși, revendicativi, opoziționiști, uneori obrăznici, violenți verbal, “tot ce e rău se lipește de ei”, ajung “oaia neagră “a clasei, a școlii, chiar și când nu sunt ei implicați într-un conflict
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
Aspectele care trebuie avute în vedere sunt extrem de numeroase și mai ales cantitățile optime și modul de combinare a acestora trebuie adecvate fiecărei situații în parte. Așa se explică și eșecul unor copii în condițiile în care părinții s-au străduit să le ofere cele mai bune condiții. Părinți cu standarde înalte care, cu cele mai bune intenții, doresc să le transmită și copiilor, constată că rezultatele sunt nesatisfăcătoare, dacă nu chiar dezastruoase. Pentru a înțelege copiii și a le respecta
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
1994) (referitoare la literatură, muzică, folclor, iconografie) se particularizează prin introducerea în discuție a unor noi argumente în susținerea punctelor de vedere. Mai mult decât atât, omul de știință exigent, convins de utilitatea imediată a obiectivelor, verificărilor și concluziilor, se străduiește să le proclame în for pentru luare-aminte. Asumându-și dubla condiție de istoric și publicist - „ipostaze care nu înseamnă în fond decât modalități diferite de exprimare în cadrul unui singur program” -, Z. speră să preîntâmpine, pe cât posibil, izolarea primejdioasă a istoriei
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
părinților; f. conecta familiile cu membrii școlii; În ceea ce privește relația școala-familie se impun deschideri oferite părinților privind aspectele școlare, psihopedagogice, pe lângă aspectele medicale, juridice etc. Un studiu realizat în ceea ce privește necesitatea colaborării școală-familie enumeră patru motive pentru care școala și familia se străduiesc să stabilească legături între ele: a. părinții sunt juridic responsabili de educația copiilor lor; b. învățământul nu este decât o parte din educația copilului; o bună parte a educației se petrece în afara școlii; c. cercetările pun în evidență influența atitudinii
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
acestea trebuie să fie multiple, variate și să corespundă nevoilor și posibilităților lor. Educația, sub toate formele ei, e chemată să găsească soluții prin care copilul să se adapteze rapid și eficient la societatea în care trăiește. Oricât s-ar strădui, școala nu poate înlocui restul instituțiilor care au misiunea de formare a cetățenilor conștienți, cu o conduită civilizată. Educația școlarilor în școală nu are sorți de izbândă fără o colaborare strânsă cu alți factori activi implicați în procesul instructiv-educativ. Între
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
cavitatea bucală constituie deseori o cale de pătrundere în organism a diferiților germeni patogeni, capabili să provoace unele boli infecțioase acute, transmisibile pe cale digestivă, ca febra tifoidă, hepatita epidemică, dizenteria, scarlatina și altele. De felul în care părinții se vor strădui să-și obișnuiască copiii cu respectarea unor reguli elementare de igienă va depinde, în bună parte, atât prevenirea acestor boli grave, cât și asigurarea, în general, a unei dezvoltări armonioase, în condiții optime de sănătate. Pentru profilaxia acestor boli, copiii
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
vedea că învață bine, că sunt prietenoase și au un caracter frumos. La mezină, timpul se scurgea lent, doamna învățătoare avea un colectiv de elevi supradimensionat, majoritatea cu o personalitate puternică, cu echipe deja formate și oricât s-ar fi străduit să-i valorizeze pe toți, nu se întrevedea nici o îmbunătățire în percepția și atitudinea ei fata de noul colectiv. Noi, părinții, eram și cei mai buni prieteni și consilierii lor. Pentru că veneau acasă când noi eram deja plecați la serviciu
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
compensațiile ei, trebuie să descoperim în acel copil tot ce are el mai bun. Eliminați din vocabular expresii precum: Nu ești bun de nimic !”, ” Uite ce note bune ia fratele tău !”, “ Nu faci nimic așa cum îți spun eu !”, ” Nu te străduiești destul de mult !” etc. Varianta ideală este cea a părinților care nu fac diferențe între copii, mediază conflictele dintre aceștia, îi ajută să se cunoască, să se înțeleagă și să se susțină reciproc. Unii părinți cred că duc o povară, alții
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
de criză; Capabil să coopereze - creșterea unui copil este un effort de echipă; părinții să nu uite că medicul pediatru, psihologul, unitatea școlară, cadrele didactice sunt alături de ei. Consecințe ale unei comunicări defectuoase: Probleme emoționale: Oricât de mult s-ar strădui părinții să le ofere copiilor compensații materiale, faptul că aceștia (copiii) nu pot să-și împărtășească sentimentele sau să primească sprijinul necesar atunci când au nevoie îi doare, îi face să-și piardă încrederea în adulți, să se retragă și să
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]