5,059 matches
-
spune un rentier. Dar astfel trebuie să vorbească, oare, un om care dorește să dea lecții principilor? CAPITOLUL XVII [Despre cruzime și clemență; și dacă este mai bine să fii iubit decît temut] Comoara cea mai prețioasă care este încredințată suveranilor este viața supușilor lor. Funcția le dă puterea de a condamna la moarte sau de a-i ierta pe vinovați; ei sînt arbitrii supremi ai justiției. Cei care sînt buni suverani văd în această putere, atît de lăudată, asupra vieții
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
decît temut] Comoara cea mai prețioasă care este încredințată suveranilor este viața supușilor lor. Funcția le dă puterea de a condamna la moarte sau de a-i ierta pe vinovați; ei sînt arbitrii supremi ai justiției. Cei care sînt buni suverani văd în această putere, atît de lăudată, asupra vieții supușilor, greutatea cea mai apăsătoare a coroanei lor. Ei știu că sînt și ei oameni, ca aceia pe care trebuie să-i judece; ei știu că greșeli, nedreptăți, injurii pot fi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
deoarece cruzimea nu poate fi suportată și curînd lumea se satură să se tot teamă; în fine, pentru că bunătatea este întotdeauna iubită, iar oamenii nu se satură de a-l iubi. Ar fi, deci, de dorit, pentru binele oamenilor, ca suveranii să fie buni, astfel ca bunătatea să fie la ei întotdeauna o virtute, iar nu o slăbiciune. CAPITOLUL XVIII Dacă principii trebuie să-și țină cuvîntul dat] Preceptorul tiranilor îndrăznește să susțină că principii au voie să înșele lumea, prin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
curioasă; e un animal care vede tot, aude tot și divulgă tot ce a văzut și auzit. Cînd curiozitatea acestui public examinează comportarea oamenilor de rînd, aceasta este pentru a omorî timpul și pentru amuzament; cînd, însă, îl judecă pe suveran, aceasta este în propriul interes. De aceea principii sînt expuși, mai mult decît oricine, judecății lumii. Ei sînt ca aștrii, spre care un popor de astronomi a îndreptat o mulțime de lunete și astrolaburi; curtenii care-i observă fac zilnic
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
zilnic remarcile lor: un gest, o aruncătură de ochi, o privire îi trădează, iar poporul se apropie de ei în diverse împrejurări, într-un cuvînt, pe cît de puțin soarele poate să-și ascundă petele, tot atît de puțin marii suverani își pot ascunde viciile și fondul caracterului, ochilor atîtor observatori. Chiar atunci cînd masca disimulării ar putea ascunde un timp diformitatea naturală a unui principe, nu s-ar putea ca el să păstreze continuu această mască și să nu și-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trebuie să ai efectiv caracterul pe care vrei ca lumea să ți-l atribuie; altfel, cel care crede că înșală mulțimea este el însuși cel înșelat. Sixtus Quintus, Filip II, Cromwell au trecut întotdeauna în ochii oamenilor drept virtuoși. Un suveran, oricît de abil ar fi, nu poate, chiar de-ar urma toate maximele lui Machiavelli, să dea crimelor sale caracterul virtuții pe care n-o are. Machiavelli nu judecă mai bine nici în privința motivelor care-i determină pe principi să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care le suportă din partea lui. Există persoane care-i împărtășesc opinia. În ce mă privește, cred că avem întotdeauna indulgență pentru greșelile acelora care speculează, atunci cînd ele nu antrenează corupția inimii; cred că poporul va iubi mai mult un suveran necredincios, dar cinstit, și care le aduce mulțumirea, decît un ortodox, scelerat și răufăcător. Nu gîndirea suveranilor, ci faptele lor îi fac pe oameni fericiți. CAPITOLUL XIX [Trebuie evitată situația de a fi disprețuit sau urît] Furia sistemelor n-a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
avem întotdeauna indulgență pentru greșelile acelora care speculează, atunci cînd ele nu antrenează corupția inimii; cred că poporul va iubi mai mult un suveran necredincios, dar cinstit, și care le aduce mulțumirea, decît un ortodox, scelerat și răufăcător. Nu gîndirea suveranilor, ci faptele lor îi fac pe oameni fericiți. CAPITOLUL XIX [Trebuie evitată situația de a fi disprețuit sau urît] Furia sistemelor n-a fost nebunia privilegiată a filosofilor; ea a devenit însă nebunia politicienilor. Machiavelli este infestat de ea mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
XIX [Trebuie evitată situația de a fi disprețuit sau urît] Furia sistemelor n-a fost nebunia privilegiată a filosofilor; ea a devenit însă nebunia politicienilor. Machiavelli este infestat de ea mai mult decît oricine: el vrea să demonstreze că un suveran trebuie să fie rău și înșelător; sînt cuvintele sacramentale ale religiei lui. Machiavelli are toată răutatea monștrilor cu care s-a luptat Hercule, dar nu și forța lor. De aceea, nu-ți trebuie bîta lui Hercule pentru a-l înfrînge
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ipocrit, trădător etc., îl va face rău degeaba; dacă vrea să "hărăzească" cu toate aceste vicii un principe care se ridică pe tron, pentru a-și consolida uzurparea, autorul îi dă niște sfaturi care va ridica împotriva lui pe toți suveranii și toate republicile. Cum poate un individ să ajungă suveran, dacă nu deposedînd un principe suveran de statele lui, sau uzurpînd autoritatea unei republici? Cu siguranță, nu așa înțeleg lucrurile principii Europei. Dacă Machiavelli ar fi compus o culegere de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să "hărăzească" cu toate aceste vicii un principe care se ridică pe tron, pentru a-și consolida uzurparea, autorul îi dă niște sfaturi care va ridica împotriva lui pe toți suveranii și toate republicile. Cum poate un individ să ajungă suveran, dacă nu deposedînd un principe suveran de statele lui, sau uzurpînd autoritatea unei republici? Cu siguranță, nu așa înțeleg lucrurile principii Europei. Dacă Machiavelli ar fi compus o culegere de șiretlicuri pentru folosința hoților, n-ar fi făcut o lucrare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
compus o culegere de șiretlicuri pentru folosința hoților, n-ar fi făcut o lucrare mai blamabilă ca aceasta. Eu țin, totuși, să analizez cîteva raționamente false care se află în acest capitol: Machiavelli pretinde că ceea ce-l face pe un suveran odios este ori faptul de a-și însuși pe nedrept averile, bunurile supușilor săi, ori atentatul la pudoarea soțiilor lor. Autorul știe, este sigur că un principe interesat, nedrept, violent și crud va fi urît de popor și considerat odios
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
totuși, lucrurile nu stau la fel în privința galanteriilor. lulius Cezar, numit, la Roma, soțul tuturor femeilor și soția tuturor bărbaților, Ludovic XIV, căruia-i plăceau mult femeile, August, primul rege al Poloniei, care împărțea femeile cu supușii lui, toți acești suverani n-au fost urîți din cauza amorurilor lor. Și dacă Cezar a fost asasinat, dacă libertatea romană a făcut să se înfigă atîtea pumnale în trupul său a fost pentru că Cezar era un uzurpator, iar nu pentru că era galant. Voi fi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Lucreției nu e cumva doar un roman. Nu spun acestea pentru a scuza înclinațiile amoroase ale principilor, ele pot fi, din punct de vedere moral, rele; n-am vrut să arăt aici decît că nu galanteria i-a făcut pe suverani odioși. La un principe bun, amorul este privit ca o slăbiciune, scuzabilă, dacă nu este însoțită de injustiții. Putem iubi ca Ludovic XII, Carol II-rege al Angliei, ca regele August, dar nu trebuie să-i imităm nici pe Nero, nici
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dar și mai mult apreciez meritele. Nu trebuie să uităm aici că Machiavelli se înșeală profund cînd crede că pe timpul lui Sever era de ajuns să conduci niște oșteni ca să te menții; istoria împăraților ne dovedește contrariul! Cu cît un suveran se înconjura de pretorieni nedisciplinabili, cu atît aceștia se simțeau mai puternici. Era la fel de periculos să-i flateze ori să vrea să-i reprime. Astăzi, nimeni nu se mai teme de trupe, pentru că toate sînt împărțite în corpuri de armată
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
funcțiile și forța legilor este mai stabilă, împărații turci nu sînt atît de expuși spînzurării, pentru că ei n-au înțeles să se servească încă de această politică. Turcii sînt sclavii sultanului, iar sultanul este sclavul ienicerilor. În Europa creștină, un suveran trebuie să trateze la fel de bine toate rangurile celor pe care-i comandă, fără a face o diferență care ar cauza gelozii primejdioase pentru interesele lui. Modelul lui Sever, propus de Machiavelli celor care se vor ridica la putere, este pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la încrederea pe care un principe trebuie s-o aibă după ce a devenit stăpîn într-un nou stat, în cele ale noilor săi supuși, care l-au ajutat să se urce pe tron, sau în cele care au fost fidele suveranului lor legitim. Cînd un oraș este cucerit prin inteligență și prin trădarea unor cetățeni, ar fi o mare imprudență să te încrezi în trădători, care, probabil, te vor trăda și pe tine; și trebuie să presupunem că cei care au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trădarea unor cetățeni, ar fi o mare imprudență să te încrezi în trădători, care, probabil, te vor trăda și pe tine; și trebuie să presupunem că cei care au fost fideli foștilor stăpîni, vor fi astfel și față de noii lor suverani; aceștia sînt, de obicei, oameni înțelepți, așezați, cărora le este bine în țara lor, care iubesc ordinea și cărora orice schimbare le face rău; totuși, nu trebuie să te încrezi cu ușurință în nimeni. Dar să presupunem o clipă că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Angliei, iar cei care-i erau ostili și-au abandonat patria și l-au urmat pe regele alungat. În regatele elective, în care majoritatea alegerilor se fac prin manevre, unde tronul este venal, cred, orice s-ar spune, că noul suveran va găsi mijloacele, după ce va fi ales, să-i cumpere pe cei care i s-au opus, cum a făcut și cu cei care l-au ales. Avem asemenea exemple în Polonia; tronul se vinde și se cumpără atît de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
atît de cunoscută, a lui Menenius Agrippa, prin care el a reunit poporul roman. Republicile trebuie, într-un fel, să întrețină gelozia membrilor lor; căci dacă nici o partidă nu veghează asupra alteia, forma de guvernămînt se transformă în monarhie. Există suverani care cred că neînțelegerea între miniștrii lor este necesară pentru ei; ei socotesc că vor fi mai puțin înșelați de oameni, pe care ura reciprocă îi ține permanent în gardă; dar dacă ura lor produce acest efect, ea mai determină
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acest efect, ea mai determină unul, foarte periculos: acela că, în timp ce miniștrii ar trebui să se pună în serviciul principelui, se întîmplă că, vrînd să-și facă rău unul altuia, se contracarează reciproc întruna, iar, în cearta lor, amestecă interesele suveranului și binele poporului. Nimic nu contribuie mai mult la forța unei monarhii decît uniunea intimă și inseparabilă a tuturor membrilor ei și acesta trebuie să fie scopul urmărit de-un principe înțelept. Răspunsul pe care tocmai l-am dat la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
principi să construiască citadele pe înălțimile orașelor, pentru a mulțumi, în acest mod, spiritul neliniștit al locuitorilor acestora. Din acele timpuri barbare și pînă azi, fie că oamenii s-au săturat să se distrugă între ei, fie, mai degrabă, pentru că suveranii au, în țările lor, o putere mai despotică, nu se mai vorbește așa de mult de instigări și revolte, și s-ar putea spune că acest spirit de neliniște, care i-a chinuit atîta pe oameni, acum s-a potolit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fără să aibă vreodată ceva solid de cîștigat. Sînt două modalități prin care un principe poate să-și sporească faima. Una este cucerirea, un principe războinic mărindu-și teritoriile prin forța armatelor sale, cealaltă este o bună guvernare, cînd un suveran iscusit face să înflorească în țara lui toate artele și științele, care o fac mai puternică și mai civilizată. Toată această carte este plină de judecăți asupra primei modalități de mărire; să spunem cîte ceva despre cea de-a doua
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
poezia, pictura, muzica, sculptura, arhitectura, gravura și ceea ce înțelegem prin Belle Arte. Cum toate țările sînt foarte diferite, puterea unora stă în agricultură, a altora în negustorie sau în comerț: aceste arte se întîmplă să prospere laolaltă în vreo țară. Suveranii care vor alege această modalitate pașnică de a deveni mai puternici vor fi obligați să studieze, în primul rînd, structura țării lor, pentru a ști care dintre aceste arte vor fi cele mai nimerite pentru a avea succes și, prin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dezvoltarea manufacturilor și a tuturor acelor arte care asigură existența unor popoare întregi, care, altfel, ar fi nevoite să-și caute salvarea în altă parte Aceste modalități de a face să prospere un stat sînt ca niște posibilități încredințate înțelepciunii suveranului, pe care acesta trebuie să le pună în practică și să le facă profitabile. Semnul cel mai sigur că o țară are o guvernare înțeleaptă și fericită este atunci cînd în sînul ei se nasc artele frumoase: flori care cresc
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]