5,198 matches
-
de publicații în limba germană: Wochenschrift für homilestiche Wiessenschaft, Zeitchrift für Kirkenrecht, Arhiv für Kirkenrecht, Deutsche Zeitchrift für Kirkenrecht etc. Operele lui sunt menționate în Bibliografia românească modernă, în dicționarul de Personalități bucovinene a lui Emil Satco și în Dicționarul Teologilor Români al lui Păcurariu, în Indicele general al revistei „Candela”, precum și la toți biografii lui. Înclinația spre scris a avut-o tânărul Nicolae încă din timpul studenției, când a fost colaborator al cunoscutului folclorist S. Fl. Marian, în sensul că
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
se declarau ucenicii aceluiași Învățător Isus Cristos și se ridicau unii împotriva altora înarmați, arborând fiecare drapelul propriului adevăr. În Italia problema a apărut tardiv și a fost restrânsă în ambientul cultural, dezbătut într-un mic cerc de intelectuali și teologi. Preocuparea ecumenică a lui don Calabria, în schimb, a fost urmarea firească a marii sale iubiri față de Isus Cristos și a Bisericii sale. Bunăvoința sa practică față de non catolici era o extensie evidentă a exercițiului său de caritate. Spunea: «Dragostea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
chiar și atunci când aceasta era văzută cu prudență, a fost aspirația arzătoare a inimii sale. A întreținut legături frățești cu protestanții și cu ortodocșii, a scris, vorbit, iubit, niciodată nu a pus în discuție. A cucerit cu iubirea». Nefiind un teolog și nici un apologet, nu a urmat linia acelora care înfruntă tema în termeni doctrinali. Datorită înclinației sale naturale, nici măcar nu se simțea purtat și pregătit pentru aceasta. Acțiunea ecumenică a lui don Calabria se situa în domeniul spiritual: a ruga
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
marea dumneavoastră bunătate și deschidere sufletească, care, cred, va fi amintită în istoria Bisericii române». Și, într-adevăr, amintirea permanenței și a delicatelor atenții rezervate mitropolitului în plăcuta ședere de la Maguzzano au devenit obiect de atenției și uimirii studioșilor și teologilor ortodocși români, care, în reevaluarea personalității mărețe a mitropolitului Visarion Puiu, au descoperit o unitate în caritate, înfăptuită deja între catolici și ortodocși, cu mult înainte ca în Biserica lui Cristos să fi intervenit Duhul Sfânt prin Conciliul Vatican II
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care o foloseau pentru a comunica era latina. Cea a strălucitului profesor de la Oxford era o latină frumoasă, fluentă și muzicală; cea a umilului preot veronez era scolastică și simplă. Lewis era convertit de la ateism la anglicanism. Nu era un teolog, ci un neofit zelos fulgerat de descoperirea că «Dumnezeu este iubire»; un teren facil și propice pentru o întâlnire spirituală cu don Calabria, care a descoperit la rândul său «Iubirea lui Dumnezeu Tatăl». Nu au avut posibilitatea să se întâlnească
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Calabria a fost sfântă! Iar acum este prezentată ca regulă, normă, canon de viață (de aici canonizare) pentru credincioși. Biserica a recunoscut în el realizarea desăvârșită a normei evanghelice. «O sfințenie toată Evanghelie», a definit-o unul dintre cei 9 teologi cenzori chemați să examineze întreaga viață a lui don Calabria pentru a da o evaluare scrisă în vederea întocmirii Declarației virtuților eroice. O evreică doctor, profesoara pediatră Mafalda Pavia, sustrasă de don Calabria persecuției nazist-fasciste și ascunsă de el, înveșmântând-o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
examinarea atentă a fișelor clinice și a opiniilor medicilor care au avut bolnavul în îngrijire, au declarat că această vindecare neașteptată, perfectă și durabilă, dintr-o boală care trebuia să conducă inevitabil spre moarte, nu se putea explica științific. Iar teologii cenzori, reuniți în Congres special la 19 decembrie, examinând întreaga documentație referitoare la caz, au considerat vindecarea o «minune» făcută de Domnul prin mijlocirea lui don Giovanni Calabria. Pe 16 martie 1987, în fine, sfântul părinte Ioan Paul II a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cazul concluzând că vindecarea, dobândită fără ajutorul medicinii, în mod imediat, perfect și durabil, nu se putea explica științific. Medicii s-au oprit aici. Nu era treaba lor să spună dacă a fost sau nu intervenția lui Dumnezeu, ci a teologilor. La 10 ianuarie 1997 teologii consultanți s-au reunit într-un Congres Particular unde, examinând documentația referitoare la acest caz, «și-au exprimat părerea afirmativă, dorind ca fericitul Giovanni Calabria să ajungă cât mai repede la finalizarea canonizării». Încă nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
părerea afirmativă, dorind ca fericitul Giovanni Calabria să ajungă cât mai repede la finalizarea canonizării». Încă nu s-a terminat! La 8 aprilie 1997 cardinalii și episcopii, reuniți într-o Sesiune ordinară, examinând întreaga documentație și concluziile medicilor și ale teologilor, au recunoscut că vindecarea în discuție era un fapt miraculos, obținut prin intercesiunea lui don Calabria. Dar declarația oficială și autorizată îi revenea papei. Și iată că la 7 iulie 1997, în prezența lui Ioan Paul II, se citește Decretul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mutațiile care aveau loc în realitatea politică a cetăților. Ele au întâlnit gândirea iudeo-creștină și au ajuns să asigure astfel prima formă a noii credințe monoteiste, creștinismul. De la acest nivel, traseul arheologic va reveni, pe linia neoplatonismului și a scrierilor teologilor capadocieni, la gândirea creștină și la faliile, dar și la grefele conceptuale care privesc noțiunile de divin și de imagine. Ele vor sprijini noua teorie a puterii și a guvernării basileice, prin planul aferent cu privire la oíkonomía
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a nu omite, dar nici de a admite vreun alt punct de vedere). Aceste fragmente sau Întrebările (Peuseis, repertoriate în Antirretice de către Ostrogorsky) sunt opera basileului Constantin V, fără îndoială un veritabil teoretician al iconoclasmului, care s-a înconjurat de teologi foarte competenți. Această gândire iconoclastă se poate defini la rândul său drept o concepție non-oikonomică a imaginii naturale, ceea ce e posibil să-i fi provocat în mare parte eșecul. Confruntarea s-a desfășurat și pe fundalul unei crize de ordin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pluralitatea sa semantică), s-a petrecut în relația dintre credincios și obiectul idolatriei sale, înlocuit acum de discursul despre imagine și icoană. În acest sens, virulența și pragmatismul textelor patriarhului Nichifor au făcut pandant cu viziunea christologică și doctrinală a teologilor Ioan Damaschinul și a lui Theodor Studitul, toate comentariile susținând că gândirea (parțial "cunoașterea", în vechea accepțiune păgână) și exercitarea puterii (creștine) sunt imposibile în absența imaginii; înainte de toate, fără icoana chipului divin și a martorilor săi apropiați. Asimilată unui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cele mai expuse influenței culturilor aniconice, de la granițele orientale), instituția puterii a dus, în folosul propriei imagini și al propriului plan de administrare a lumii creștine, o politică de reprimare a imaginilor lui Iisus și a celor marianice. În schimb, teologii iconofili au recurs în discursurile lor antibasileice la mijloacele unei retorici sofisticate, situate la confluența dintre genul deliberativ și cel juridic, dat fiind că era necesară condamnarea în spațiul public a gândirii iconoclaste și, totodată, absolvirea iconofilului de acuzația de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
acționează procesual miturile, codificarea simbolică, ierarhia spațiilor etc.), cu specificul lor, sistemul imaginarului este conectat permanent la materia realității și la gândirea colectivă. Aceste câmpuri discursive converg către un factor coagulant: arhetipul divin, Unul suprem (imaginat filosofic de la Parmenide la teologii medievali români), garant al autorității puterii terestre și al imaginii identitare despre sine a comunității creștine. Modelul autocratului împrumută, printr-o contaminare substanțială, din dreptul divin de a judeca istoria lumii, în virtutea dreptului de a guverna oíkonomí
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la o antichitate îndepărtată. Trecându-se de la dascăl la ucenic pe cale grăită, prin pildă și îndrumare duhovnicească, această învățătură a rugăciunii lăuntrice nu a fost fixată în scris decât la începutul veacului XI, într-un tratat atribuit Sfântului Simeon Noul Teolog. Mai târziu, ea a fost tema unor scrieri deosebite ale lui Nechifor Monahul (veacul XIII), și mai ales ale Sfântului Grigorie Sinaitul, care a statornicit această lucrare pe la începutul veacului XIV la Muntele Athos. Sub o formă mai puțin explicită
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
isihasmul −, și de patimile trupului, și de gândirea discursivă (diănōia) și devine cunoaștere pură, nemediată. Spre diferență însă de filosoful antic, Palamas înțelege eliberarea intelectuală drept o practică ascetică (prelucrând din textele lui pseudo-Dionisie Areopagitul și ale lui Simion Noul Teolog), prin care gândirea intelectuală și credința (noēsis și pīstīs, la Platon) sunt conciliate, în sensul în care gândul este iluminat de puterile necreate prin aplicarea terapeutică a sfintelor taine și prin recitatea neîntreruptă a rugăciunilor (Arh. Crysostomos 219). Comentatorii actuali
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
summum-ul întâlnirii dintre teologie și teocrație l-a constituit persoana împăratului-sacerdot, este aproape imposibil de discutat conținutul ideatic al iconoclasmului sau cel al isihasmului în absența precizărilor legate de implicarea politică a instituțiilor puterii. Oamenii de cultură bizantini, deopotrivă teologii și scriitorii laici, pentru a întări teoria puterii Imperiului și a Ecclesiei, s-au referit cu consecvență la aceleași nume prestigioase din tradiția de sud și de sud-est a continentului: Platon și Aristotel, priviți ca premergători incontestabili ai gândirii creștine
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care finalizează spre a reîncepe, drept fracțiunea fundamentală ce stinge doar spre a reaprinde și extrage resurecționar pentru a reinsera la un nivel superior. Una dintre cele mai consultate descrieri ale acestui eveniment radical este reprezentată de Apocalipsa lui Ioan Teologul, text-imagine de referință pentru interpretarea și asumarea creștină a finalului de lume. Revelația oferită aici omenirii vestește, asemeni menționărilor cristice despre sfârșitul lumii, trei faze succesive ale acestui final universal: întâmplările dramatice prevestitoare, spargerea imanentului și paralizarea mistică a istoriei
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Și cum sunt înfățișat acolo, în timpul din urmă? Mai precis, cum mă arată Apocalipsa că aș fi, într-un asemenea moment al liniei trase secționant de o mână demiurgică peste istoria și înțelesurile vremelnice ale omului? Textul Apocalipsei lui Ioan Teologul își deschide amplul evantai simbolistico-mistic prin enunțarea mesajelor divine către șapte biserici în jurul cărora se construiau comunitățile primilor creștini. Plecând dinspre necesitatea consolidării temeiurilor primare ale creștinătății prin stabilizarea întru credință și virtute a acestor comunități, el inaugurează seria descrierilor
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
laur fiind, mi s-au dat cele două diplome. Roma în studii mi-a fost de-ajutor și-i aduc mulțumire, Căci bibliotecile ei mi-au fost totdeauna deschise. Din păcate, artele, literatura Italiei n-au ispitit pe acești austeri teologi, ale căror opere au caracter religios și didactic. Umanismul lor, întîrziat și restrâns, e prețios nu în sine, căci latinește au știut și alții, ci prin faptul că putea participa la el o clasă întreagă de oameni. Asta a permis
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe Eminescu, găsindu-l "boem de o speță puțin amabilă, camarad incomod", om cu inspirație "bolnăvicioasă", de melancolie "moștenită", de cultură "superficială" și alte asemenea inepții filistine. Mai onest într-un fel, fără atâta insidioasă tehnică de savant, un Grama, teolog de la Blaj, găsi că Eminescu n-a fost "nice geniu, nice poet" și că jugul lui e rușinos, căci ne e subjugat "sînge din sângele nostru". Printre "criticii" vremii se prețuia în mod deosebit cronicarul dramatic Al. Lăzărescu-Laerțiu (1830-1876). Capitolul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
discutarea problemelor morale formează ținta nuvelei și a romanului. Autorul dovedește tact în felul cum absoarbe teza etică în fapte, evitând predica și făcând doar simpatică virtutea. Aci facem cunoștință cu bărbați dedați la patima jocului și a beției, cu teologi ispitiți de "legea trupului", cu femei vinovate îndreptate prin nobleța soțului, în fine, cu micile cazuri de conștiință ale oamenilor umili de la țară: dascăli în luptă cu pofta de țuică, babe copleșite de ideea judecății divine ("Păcatele mele-s cât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
propus și consiliul profesoral a fost de acord ca singura bursă pentru Strasbourg repartizată de Ministerul Cultelor Facultății de Teologie din Suceava să mi se acorde mie, dar . . ., n-a fost să fie ! În iarna anului III de studii, studenții teologi au cerut reînființarea asociației studențești „Academia Ortodoxă”. A fost adoptat statutul de organizare și funcționare votat de studenți, apoi s-a cerut aprobare de la București. În loc de aprobare a venit, primăvara târziu, un grup de delegați (studențiă ai Universității din Iași
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Democrați. Într-o adunare la care au participat toți studenții prezenți la cursuri și aproape toți profesorii noștri, delagația de la Iași ne-a expus avantajele materiale de care putem beneficia dacă ne înscrim în această organizație democrată a studenților. Studenții teologi au cerut insistent, și cu acest prilej, aprobare pentru reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” ca având specific teologic. S-a produs un vacarm pentru liniștirea căruia au intervenit profesorul Justin Moisescu și apoi decanul Facultății de Teologie, Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prilej, aprobare pentru reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” ca având specific teologic. S-a produs un vacarm pentru liniștirea căruia au intervenit profesorul Justin Moisescu și apoi decanul Facultății de Teologie, Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu. Lucrurile nu s-au lămurit, studenții teologi nu s-au liniștit, iar părintele Cicerone a cerut ca studenții să spună ce doleanțe au, ce vor. În această situație, colegul Gheorghe Aroneanu a propus ca în numele studenților să vorbesc eu. Mi s-a dat cuvântul. Am prezentat motivele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]