4,773 matches
-
măcinat de crize și socialismul pentru că și acest mod de organizare umană este unul în care oamenii trăiesc, muncesc și construiesc reguli. Tot ceea ce presupune acțiunea umană, este imperfect de la natură, pentru că așa este și omul, imperfect de la natură. Visul teoreticienilor socialiști de a construi o lume perfectă a eșuat pentru că și în această lume, în esența ei, oamenii erau aceiași, cu defectele și cu frumuseților lor, așa cum natura i-a dăruit. Utopia însă, a funcționat și funcționează. Am întrebat cândva
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
interesat de descoperirea crizei și tratarea sa, deoarece se declară din start și odată pentru totdeauna ca fiind un sistem social perfect, lipsit de crize sau presiuni dezechlibrante. Absurdul situației decurge și din acest tip de interpretare a creatorilor săi teoreticieni și practicieni. Trebuie să ai o problemă dacă îți poți imagina că ai gândit și pus în practică lumea perfectă. Din aceste motive, aflat în fața crizei, socialismul pur și simplu se prăbușește, iar oamenii își reclamă rapid drepturile lor naturale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
află, totuși , atât de aproape 26. Din acest moment viața nu mai are un farmec și este confundată cu un război total în care lupta se duce în fiecare moment și în care fiecare lovește pe fiecare din toate pozițiile. Teoreticienii lumii libere, ai capitalismului, discută intens dacă lăcomia este bună sau nu. Există păreri conform cărora lăcomia duce lume înainte, după cum există păreri care consideră lăcomia a fi un păcat. Este evident că dorința de a avea ne-a adus
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Teoriei generale..." a lui John Maynard Keynes, susținerile în favoarea intervenției statului au căpătat o nouă dimensiune. S-a produs aceasta pe fondul crizelor de o tot mai mare amplitudine ale capitalismului dar și pe fondul ascensiunii, în epocă, a socialismului. Teoreticienii sau practicienii care îl folosesc pe Keynes și opera ca argument în favoarea intervenției statului în economie, se află într-o mare eroare dată de o mare ne-înțelegere. Keynes a oferit soluții de intervenție a statului ca ultimă soluție în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
idei care ar trebui puse în practică fiind unul utopic. Omul trebuie ,,să fie" și ,,să aibă", acesta este destinul său pe pământ și asta nu putea schimba nici măcar Marx. Socialismul a fost o utopie criminală în mod programatic. Adică teoreticienii și practicienii săi au gândit crima, au programat-o și apoi au pus-o în aplicare. Clasicul socialist despre care tocmai am vorbit nu a oferit instrumentarul teoretic și practic pentru trecerea la socialism și edificarea sa. Aceasta a căzut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și un pachet de țigări bune ajunsese la 100 de lei, iar o pereche de blugi aproape la 2000 de lei. Economia are legile sale implacabile a căror acțiune nu i-a iertat pe ,,tovarăși". În întreaga lor operă istorică, teoreticienii socialismului vorbesc despre revoluție, urmată de dictatura proletariatului, dar nu oferă soluții de management economic și cu atât mai puțin de planificare efectivă. Totul trebuia să fie la stat și condus de către stat. Nu este de mirare că socialismul a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înghețate din regiune sunt inseparabile și, până la un anumit punct, reciproc întărite, deoarece au rădăcini comune și asemănătoare: deficitul democratic, moștenirile nerezolvate ale trecutului sovietic, funcționarea nelegitimă a activităților economice majore etc. Este, de fapt, un exercițiu pentru analiștii și teoreticienii politici să cerceteze conexiunile intime și profunde între stabilitate, securitate, democrație și prosperitate. Concluziile lor sunt evidente. Instabilitatea, insecuritatea, autoritarianismul militarizat și sărăcia se dezvoltă în dependență una de cealaltă în regiunea Mării Negre, servind intereselor grupurilor restrânse. O sursă suplimentară
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
tobă de carte, fiul țăranului arată cu degetul grebla și-și întreabă tatăl: "asta cum se numește?". Până când calcă pe ea și memoria îi revine brusc. Mihai Zamfir se ferește să cadă în ridicol făcând, osentativ, paradă cu abilitățile de teoretician. E, din contră, un gospodar așezat, cu borcanele bine separate: Frye și Gadamer pe raftul de sus, proza pe raftul de jos. Astfel, reușește să devină romancier, scriind cu sufletul, departe de închisoarea intelighentiei orgolioase. Un om de știință (vezi
Până la bulevard și retur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12558_a_13883]
-
Gheorghe Grigurcu Intuind primejdia unei reducții păgubitoare a materiei sensibile din care e alcătuită textura poeziei, Marin Mincu procedează de altminteri rezonabil, glosînd pe marginea creațiilor antologate nu atît cu stringența scolastică a teoreticianului crispat de metodă, cît cu degajarea unei conștiințe critice deschise, tangente la propria-i vocație lirică. Criticul Mincu, unul din cei mai dotați și mai activi pe care-i avem, mai cu seamă în domeniul poeziei, are tactul de-a
O antologie de Marin Mincu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12557_a_13882]
-
imediat este păstrarea în actualitate a imaginii marelui artist și sfidarea predispoziției noastre inexplicabile pentru dezinteres și uitare. I Cînd vine vorba despre Paul Neagu este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare și nu luăm în calcul orizontul larg al proiectului său. Dar
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
să definească Europa Est-Centrală. Ceea ce este realmente captivant în acest proiect este precizarea din subtitlu: Joncțiuni și Disjoncțiuni în Secolul XIX și XX. Ideea le este sugerată autorilor de Topografiile (1995) lui J. Hillis Miller, carte mai puțin discutată de teoreticienii și criticii români. Miller, un deconstructivist critic, accentuează procesualitatea actului de lectură, deplasarea lui continuă ("dansul lateral"), pipăirea terenului operei, descoperirea unei configurații a cheilor (sau "nodurilor") ei, supuse la rîndu-le îndoielii. Lectura devine un act infinit, amintind de eliotianul
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
a Monarhiei Austro-Ungare etc. (Și un punct de vedere românesc). Moartea regelui Alexandru I al Iugoslaviei, ucis într-un atentat în Franța, împreună cu ministrul de Externe francez, Jean-Louis Barthou, este un semnal de alarmă privind nesiguranța viitorului (Visători, juriști și teoreticieni). În diverse articole sunt risipite unele însușiri definitorii ale românilor (superficialitatea, inerția, mitocănia, corupția), relevate pe un ton mai puțin tranșant decât al lui Emil Cioran, în Schimbarea la față a României. De altfel, în 1944, Noica va publica Pagini
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
dezvoltat o nouă teorie culturală, la fel de nocivă, și ea "un obstacol" în calea integrării europene a României, pentru a utiliza expresia lui Adrian Marino, și anume protocronismul. Lansat în 1974 de către Edgar Papu și preluat cu entuziasm de scriitori și teoreticieni aflați în grațiile puterii comuniste, protocronismul pretinde că în domeniul culturii românii datorează prea puțin influențelor culturale europene, ba mai mult, în cele mai multe cazuri ei au anticipat curentele și ideile occidentale. Cu alte cuvinte, Europa ne este nouă datoare din
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
le aduce obsesiilor comune generației sale: revirimentul ortodoxiei, ascensiunea extremismului, problema evreiască, idolatria construită în jurul unor lideri politici ( Lenin sau Mussolini), identitatea și misiunea propriei generații etc. În orice discuție despre "mitologia generației interbelice se fac trimiteri la Mircea Eliade, teoreticianul și "șeful ei, la Emil Cioran, Petru Comarnescu, Eugen Ionescu și, bineînțeles, la celebrul ei mentor, Nae Ionescu. Tocmai de aceea este nevoie de Vulcănescu, căci acesta opune revoltei prometeice împotriva oricărei tutele a "bătrânilor, observația rece, limpede, lipsită de
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
alături de noi toți, întru apărarea acelorași valori, scriind intens în presa românească. Unele dintre aceste texte, mai toate remarcabile, le-a adunat în cartea sa România și liberalismele ei, apărută relativ recent la Editura Fundației Culturale Române. Deși critic și teoretician literar, și-a organizat cartea pe capitole care vin din lumea politicului (Comunism, Dreapta românească, Perspective de centru-dreapta, Liberalismul istoric și politic, O cultură liberală). La lectura cărții, realizezi instantaneu că asta, de fapt, îl interesează, aici, pe autor, să
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
explozii de teorii în domeniul științelor sociale care propun redefinirea conceptului de realitate. Interesantă, în demersul lui Amie Thomasson, este metoda folosită: cu aparatul conceptual al filozofului analitic, dar cu o stare de spirit mai curînd tipică unui critic sau teoretician literar, autoarea pledează pentru o ontologie a ficționalului. Convingătoare sau nu, pledoaria ei are uriașul merit de a pune pe tapet cîteva dintre cele mai complicate și fascinante totodată probleme ale esteticii și filozofiei culturii.Thomasson clasifică personajele ficționale în
O lume încăpătoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16653_a_17978]
-
imediat. Volumul cu pricina, editat de Marin Mincu, adună răspunsurile la o dezbatere despre canon, găzduită în anul 2001 în paginile revistei Paradigma, anchetă la care au fost invitați să participe nu mai puțin de 35 de eseiști, critici și teoreticieni literari de toate vârstele, de la Daniel Cristea-Enache până la Romul Munteanu. Argumentul semnat de Marin Mincu pleacă de la ipoteza că problema canonului este departe de a fi lămurită satisfăcător și că dezbaterea și-a propus „să observe în ce măsură problematizările fertile, semnalate
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
secular, ceilalți nu pot explica concret cum e cu criteriul etic, unora le lipsește prospețimea, celorlalți precizia. Conflictul există, necesitatea schimbărilor plutește în aer, dar niște texte fundamentale n-au produs nici unii, nici alții. Paul Cornea și Mircea Martin sunt teoreticieni mai mult neutri. Deocamdată, concret, avem articolul deja citat al lui Sorin Alexandrescu VS. textul din Steaua (nr. 3/2001) al lui Virgil Nemoianu intitulat Iubirea și ura față de formalismul estetic (nota bene!, amândoi teoreticieni cu practică în străinătate). De la
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
Cornea și Mircea Martin sunt teoreticieni mai mult neutri. Deocamdată, concret, avem articolul deja citat al lui Sorin Alexandrescu VS. textul din Steaua (nr. 3/2001) al lui Virgil Nemoianu intitulat Iubirea și ura față de formalismul estetic (nota bene!, amândoi teoreticieni cu practică în străinătate). De la acestea s-a pornit, dar prea departe nu s-a ajuns. Cam puțin. Și tot la Bloom se apelează, când termenii discuției ar trebui odată adecvați realității cultural-istorice românești. Altfel, în loc de o reală bătălie canonică
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
războaie (de la care i se „trage” totul scenei românești), trebuie însă spus de la bun început că adevărata miză a cărții stă în cu totul altă parte. Ce înseamnă totuși teatralizarea, cuvînt-cheie în analiza Mirunei Runcan? Termen de care criticii și teoreticienii dramatici se folosesc în mod curent acum, teatralizarea reprezintă în sine procesul prin care teatrul ca spectacol își caută autonomia în raport cu, în primul rînd, textul, încercînd să-și definească o gramatică proprie, cu propriul vocabular și propria sintaxă. Practic, pentru
40 de ani în 300 de pagini by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13107_a_14432]
-
află, rezumate multicolor, pe sticla televizoarelor. Bieții copii și bieții copii mari, cititorii, nu știu sau au uitat să mai caute bucuria lecturii. Asta cred că e esențial și cred că de acest lucru ar trebui să se ocupe și teoreticienii: de satisfacția lecturii care nu servește la nimic! Nu duce nici la ameliorarea societății, nici la călătoriile în spațiu, nici la câștigarea sau pierderea unor alegeri. Asta e literatura artistică, adică literatura adevărată. Sigur, sunt și alte specii care se
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
Menkshi, Gligor Popi, Traian TrifuCăta, Petru Emil Rațiu, Agnes Meadu) s-au întrecut în a sublinia meritele sărbătoritului. Toate câte s-au spus și sunt scrise în cartea pe care o prezentăm caracterizează personalitatea complexă, exemplară, a dr. Vlad Bejan, ca teoretician și practician în științele medicale, care a creat o școală adevărată, în afara catedrei și a clinicii universitare, aducându-I stima și prietenia pacienților și a colaboratorilor. Cunoscătorii vieții și activității sale au subliniat prin texte că, dacă s-ar lua
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
de bani și de putere, speriați de posibilitatea de a-și pierde posturile și de aceea dispuși să cînte în strunele oricărei doctrine la modă, indiferent cît de aberante. E cumplit de nedrept un asemenea verdict care face din Foucault, teoreticienii Noului Istorism, Gayatri Chakravorty Spivak și Henry Louis Gates jr. un talmeș-balmeș în care nu se mai știe who's who. Bloom nu polemizează, ci dictează. Canonul occidental, căruia i se închină el, e efigia unei dictaturi, în ultimă instanță
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
priceapă exact la ce se referă aceste concepte, in ce se măsoară ele, daca nu în convenții trecătoare? Cititorul Bloom e fascinant și e imposibil să nu vrei a-l urma în acest voiaj spre "inima" literaturii, dar criticul și teoreticianul Bloom reprezintă, pentru mine cel putin, un individ arțăgos și arogant. În plus, mă tem că acel cititor obișnuit căruia pretinde autorul a i se adresa nu numai că e o utopie, dar nu există așa cum și-l închipuie Bloom
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
Rorty și Bloom nu sînt nici macar pe-aproape de asemenea deprimante extreme. Ce înseamnă, la urma urmelor, canon, pentru Harold Bloom, altceva decît lista de nume și titluri (sinceră să fiu, impresia mea este ca se cam reduce la o listă...)? Teoreticianul susține că ideea de canon, adică de a crea o operă literară pe care omenirea nu o va lăsa să piară, ci o va păstra într-un soi de tezaur al memoriei colective, vine de la Dante, desi canonul laic modern
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]