5,710 matches
-
28 Limbajul / 34 Comunicarea non-verbală / 35 Limbajul oficial / 39 Argoul penitenciar / 43 Folclorul / 51 Ritualurile / 56 Ritualurile de inițiere / 63 Ritualurile adaptative / 70 Ritualurile contestatare / 77 Eroii / 85 Lumea arestaților / 89 Comunitatea cadrelor / 95 Valorile / 99 Ierarhia valorilor categoriale / 100 Tipologia valorilor personale și interpersonale / 102 Studiul valorilor finale și instrumentale / 106 Sistemele de valori și norme formale și informale / 109 DIMENSIUNILE CIVILIZAȚIEI PENITENCIARE / 115 Variațiile conceptuale ale civilizației / 115 Indicatorii sociali ai civilizației carcerale / 120 Populația / 123 Numărul de deținuți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a anunța sau a promova ceva”. Dictionnaire de la publicité Afiș Putem observa că temenii de poster și afiș se suprapun doar parțial. Dex-ul precizează ca diferență caracterul științific și prezența imaginilor pentru poster, iar pentru afiș, condiția expunerii publice și tipologia informațiilor. Dicționarul Larrousse păstrează aceeași caracteristică pentru afiș, iar în cazul posterului e mai restrictiv, acesta trebuind să reprezinte un portret fotografic. Macmillan English Dictionnary suprapune cei doi termeni și, prin urmare, și caracteristicile lor: moduri variate de realizare și
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
al literaturii române contemporane, Marin Sorescu scrie trilogia Setea muntelui de sare despre care însuși declară: Formula dramaturgică propusă de autor neagă tradiția, tiparele recunoscute în teatrul contemporan, chiar și nonconformismul esteticii absurdului, devenit previzibil prin reiterarea motivelor și a „tipologiilor eroice”, pentru că intenția scriitorului este să propună receptorului avizat De la conștiința pură a sinelui eliberator (Iona), FIINȚA își asumă responsabilitatea propriilor fapte, fără a deveni prin aceasta o existență „în-Sine” și „Pentru Sine”, chiar dacă ultimul gest este jertfa supremă (Paraclisierul
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
pentru acest rol. Poate unica mezzosoprană... Să nu o luați ca lipsă de mo destie, dar tot ce am ascultat cu mezzosoprane nu m-a impre sio nat nici odată foarte mult. Charlotte, ca personaj și persona litate, e o tipologie extraordinară, care trebuie pusă în contextul istoric al lui Goethe. Viorica și-a creat locul ei incontestabil printre cele mai mari mezzosoprane ale momentului în primul rând prin calitatea glasului și inteligența muzicală. Cântă la pian, e foarte conștiin cioasă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
fără dezordine și al autorității fără despotism", în care "progresul în ordinea morală și [în] cea materială" este considerat o constantă 358. Gh. Strat formulează astfel, câteva trăsături ale liberalismului promovat de georgiști, care permit, din nou, o apropiere de tipologia liberalismului evoluționist 359. De la începutul existenței sale, partidul condus de Gheorghe Brătianu s-a declarat susținător al principiului "național și democratic", în baza căruia declara că "nu va face nici o deosebire de confesiune, de origine etnică sau de clasă între
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Paris, Belin, 1989, pp. 242-244). 254 H. Théry, M. Garrigou-Lagrange, op. cit., 1966, p. 16. De remarcat faptul că Henri Théry va fi în 1970 raportorul comisiei "Animation" al celui de-al VI-lea Plan. 255 Ibid., p. 26. Pentru o tipologie exhaustivă a echipamentelor socioculturale și a funcțiilor acestora, ne putem raporta, în afara lucrării lui Théry și Garrigou, la revista Urbanisme nr. 90-91, "Équipement pour l'homme", 1965. 256 Claude Gilbert, Guy Saez, L'État sans qualités, Paris, PUF, 1982, p.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu deosebire - în conformitate cu opțiunea managerială. Strategiile postaderare ale firmei trebuie pregătite de pe acum, experimentate, asigurate prin resursele necesare și, în special, prin resursele umane. Puținul timp de care mai dispunem trebuie folosit din plin în această direcție. Putem prezenta următoarea tipologie a întreprinderilor capabile de competitivitate (Figura 1). Figura 1 - Tipologia întreprinderii cu cercetare proprie (A) inovativă cu cercetare prin cooperare (B) Întreprindere prin transfer (C) (relativ) statică, pe piețe mari standardizate (D) dar competitivă IMM pe piețe „locale” (E) Tipurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pregătite de pe acum, experimentate, asigurate prin resursele necesare și, în special, prin resursele umane. Puținul timp de care mai dispunem trebuie folosit din plin în această direcție. Putem prezenta următoarea tipologie a întreprinderilor capabile de competitivitate (Figura 1). Figura 1 - Tipologia întreprinderii cu cercetare proprie (A) inovativă cu cercetare prin cooperare (B) Întreprindere prin transfer (C) (relativ) statică, pe piețe mari standardizate (D) dar competitivă IMM pe piețe „locale” (E) Tipurile de inovare dau și ele o diferențiere importantă (Figura 2
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
întâmplat în România ultimilor 17 ani? Structura proprietății rurale din România a fost statuată în special de Legea nr. 18 din 1991 și de completarea sa prin Legea nr. 1 din 2001. La o primă analiză constatăm că, în continuare, tipologia exploatațiilor este neeconomică. Caracterul neeconomic îl ilustrăm pe două dimensiuni: după fărâmițarea proprietăților și eficiența temporală a acestora. Astfel, după Recensământul Agricol 2002, 92,78% din proprietățile individuale sunt alcătuite din suprafețe sub 5 hectare, cele mai multe cantonându-se în intervalul 0
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ses formes primitives. Paris: F. Alcan. Leroy-Beaulieu, Anatole. (1990). L’empire des tsars et les Russes. Paris: Editions Robert Laffont. Marchiescu, Antoniu. (1941). Grănicerii bănățeni și comunitatea de avere. Caransebeș: Tiparul Tipografiei Diecezane Caransebeș. Mușlea, Ion și Bîrlea, Ovidiu. (1970). Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P.Hasdeu. București: Editura Minerva. Riasanovsky, Nicholas V. (1961, ed. I: 1959). Nicholas I and Official Nationality in Russia, 1825-1855. Berkely, Los Angeles: University of California Press. Pamfile, Tudor. (1913). Agricultura la români. Studiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
părerea salariaților. De altfel, de când există evaluările, acestea se raportează cel mai adesea la ziar, suport în același timp larg răspândit 11, costisitor și strategic (Deley, 2000). Studiile acestea, adesea cantitative, permit cunoașterea prețului lor și a comportamentelor de lectură, tipologiilor cititorilor și necititorilor, evoluării percepute, judecăților de fond și formă etc. Printre altele, dispozitivele de evaluare, în special gerate în comunicarea internă, nu sunt decât foarte rar pertinente și credibile (alegerea arbitrară a unei perspective cantitative, insuficienta dimensiune și reprezentativitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Spender, J.C. (1996). Organizational Knowledge. Learning an Memory three Concepts in Search of a Theory, Journal of Organizational Change Management. 9/1 (apud Hislop, Donald. (2005). Knowledge Management in Organization. New York: Oxford University Press, 20-21). Se mai dau și alte tipologii: de produs, process, marketing și organizațională (Oslo Manual. 2005. OECD, European Commission, 47). Bell, Daniel, op. cit., 29-30. Ibidem, 20. *** (2000). The Virtual Economy Gets Real. Euroabstracts,6. ***(2002). Innovate or Die, în Euroabstracts. 3. *** (2000). Joined-up Innovation. Innovaion and Technology
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de la analiza globală a fenomenului schimbării, la efectele sale reale nu se poate realiza fără reflecția asupra dinamicii școlii ca organizație. Pornind de la evoluția curentului dezvoltării organizaționale, precum și a teoriilor ce au marcat acest domeniu, ne propunem încadrarea școlii în tipologia organizațiilor, precum și analiza celor mai semnificative paradoxuri cu care se confruntă la acest moment școala românească. De asemenea, considerăm esențială înțelegerea mecanismelor psihologice care intervin în plan individual și organizațional în ceea ce privește promovarea schimbării în educație și care, la un anumit
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
valorilor culturale sunt ideologiile, adevărate "arme" de luptă între diferite categorii sau sisteme sociale. Nu ne propunem analiza amănunțită a rolului acestora, dar considerăm esențială reflecția asupra efectelor pe care vechile ideologii politice le-au avut asupra învățământului românesc. Dincolo de tipologia factorilor schimbării propusă de Durand și Weil, propunem ca factori generatori ai schimbării educaționale și alte variabile: individuale (biologice, psihologice), organizaționale și socio-culturale. Fig. 3. Factorii schimbării educaționale Din categoria variabilelor biologice, vârsta pare a avea relevanță sporită pentru acceptarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
indivizi. În Franța anilor 90 specialiștii în sociologia organizațiilor abordau raportul dintre organizație și rețea. În acest sens, E. Lazega (1994, p. 293) consideră că analiza rețelelor ar facilita înțelegerea mecanismelor de funcționare internă a unei organizații, mai exact descrierea tipologiei relațiilor ce caracterizează astăzi organizația. Studierea acesteia din perspectiva rețelelor permite sublinierea următoarelor avantaje: * evidențiază eventualele polarizări relaționale și permite identificarea mecanismelor de reglare; * descrie rețelele formale și informale existente la nivel intra și interorganizațional; * rețelele sunt asimilate noțiunii de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu mecanisme de control și influențe, cu jocuri de putere și interese divergente; * organizația ca "închisoare psihică", care supralicitează importanța miturilor, ceea ce îngustează vizibil raportarea la exterior; * organizația ca flux și transformare, capabilă de (re)generare continuă și care evidențiază tipologii umane și comportamentale ce se manifestă la nivelul organizației; * organizația ca mijloc de dominare, de impunere a voinței proprii asupra indivizilor, unde se pot genera fenomene de segregare intergrupală sau de solidarizare în interiorul grupului. Ceea ce putem remarca în demersul lui
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
solidarizare în interiorul grupului. Ceea ce putem remarca în demersul lui Morgan este faptul că nu se poate vorbi cu adevărat de o definire clară a conceptului de organizație, ci mai degrabă de evidențierea unor perspective de analiză a acesteia, care accentuează tipologia organizațiilor, fiecare având caracteristici proprii, în funcție de scopul pentru care au fost create. De exemplu, nu putem pune pe picior de egalitate organizația ca sistem cultural cu organizația tip mașină sau politică. Scopurile fundamentale ale acestora sunt total diferite, prin urmare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aspecte: * orice organizație se constituie având la bază instituția, aparatul normativ constituindu-se atât într-o pârghie de constrângere a performanțelor organizației respective, cât și într-un sistem ce asigură funcționarea organizată a indivizilor; * organizațiile pot determina schimbările instituționale prin tipologia relațiilor interumane și prin experiențele de viață care oferă cadrul propice regenerării sistemului normativ; * orice organizație poate reproduce instituția sau o poate schimba, acceptând sau nu instituționalizarea. Între cele două forme de organizare, P. F. Drucker (1993) insistă în a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
tuturor definițiilor: 1. Perioada anilor 60, în care organizațiile au fost definite prin intermediul scopurilor, structurilor formale și în manieră integrativă. 2. Perioada anilor 70 80, când organizațiile au fost definite ca activități umane. Divergențele generate de aceste abordări au vizat tipologia activităților, mai exact: putem spune că toate activitățile reprezintă organizații? Eludează acestea rolul indivizilor într-o organizație? Răspunsurile au fost, în ordine: nu, nu orice activitate este sinonimă cu organizația, ci doar activitățile organizate, reglementate social, ceea ce solicită prezența unui
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru un tip sau altul de strategii se face pornind de la nevoile reale ale fiecărei școli și în strânsă legătură cu structura sa organizațională. În eforturile de analiză a principalelor strategii organizaționale, Miles (1978, p. 546) realiza o clasificare a tipologiilor comportamentale dintr-o organizație, delimitând în esență patru comportamente organizaționale: * apărătorul care adoptă o strategie bazată pe calitate, în relația cu competitorii fiind preocupat de stabilitate; * prospectorul, permanent orientat către descoperirea de noi oportunități, care adoptă strategii de menținere a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
planificat, ceea ce oferă oportunitatea fiecărei organizații de a-și stabili propriile coordonate de evoluție, un aspect impus, generator de conflicte sau rezistențe la schimbare, dar și un aspect participativ, remarcat în condițiile în care indivizii sunt informați în prealabil în legătură cu tipologia schimbării, fiind solicitați să participe la decizii sau la implementarea acestora. În funcție de natura schimbărilor, o organizație poate opta pentru anumite strategii, în general acestea având un pronunțat caracter managerial. Din acest motiv, se consideră că în funcție de tipul de management, mai
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o organizație, precum și modurile de reglementare a relațiilor; 6. climatul socio-moral și arhitectura spațiului, ce descriu atât stările de spirit, cât și ergonomia locului de muncă. De altfel, așa cum vom vedea, acest aspect poate fi un bun indicator în analiza tipologiei culturilor organizaționale, acestea diferențiindu-se și prin mărimea și funcționalitatea spațiilor puse la dispoziția angajaților; 7. abilități personale sau competențe pe care indivizii trebuie să le demonstreze în îndeplinirea sarcinilor sau în plan relațional; 8. moduri de gândire, modele mentale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
indivizii se orientează în sarcină, asumându-și responsabilități; * motivația muncii o reprezintă însăși dorința de împlinire a propriului potențial; * atunci când au ocazia, indivizii își manifestă creativitatea și ingeniozitatea. Se poate observa cu ușurință complementaritatea celor două tipuri de presupoziții cu tipologia culturii propusă de Schein. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt concordante culturii B, devalorizând atât indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y se pliază pe caracteristicile culturii A, promovând valorile responsabilității și respectului față de om. 2. Valorile împărtășite de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
culturii organizaționale la cultura socială, evidențiindu-se culturi izomorfe, unitare și coerente sau culturi independente și divergente, fie prin accentuarea dominantei valorice (M. Firsirotu, 1988), delimitându-se cultura carismatică, de contingență și reproductivă. Nu ne propunem să continuăm analiza acestor tipologii, deoarece reperele esențiale de analiză a unei culturi organizaționale au fost deja trasate. Ceea ce ne propunem este ca, pornind de la modelele prezentate, să încercăm realizarea unui posibil profil al culturii organizaționale a școlii. Spunem posibil, deoarece această încercare se dovedește
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pornind de la modelele prezentate, să încercăm realizarea unui posibil profil al culturii organizaționale a școlii. Spunem posibil, deoarece această încercare se dovedește a fi una dificilă, în principal datorită specificului școlii ca organizație care învață și produce învățare, precum și datorită tipologiei resurselor umane existente la nivelul acesteia și care promovează valori și norme diferite. Argumentația noastră este susținută și de unii specialiști care consideră că raportarea la dimensiunile culturii organizaționale a școlii se lovește de câteva probleme majore: * asemănător celorlalte organizații
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]