10,815 matches
-
ciclista goală și bărbatul îmbrăcat ciudat, care a sosit în dimineața asta cu cuferele de pe vapor. Maiorul Privett-Clampe se află în mijloc, o umbră corpolentă printre alte umbre uscățive. Nimeni nu observă când intră Pran. — Te rog, zice prințul Firoz turnându-i lui Privett-Clampe un scotch. — Mulțumesc, bătrâne, răspunde maiorul nervos. Deși îi este recunoscător lui Firoz că i-a oferit ocazia să deguste whisky-ul de import, individul de lângă el stă mult prea aproape. Privett-Clampe n-a avut niciodată timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în largul său. Alteori, făceau un experiment pe care pastorul l-a numit „pe urmele marelui Morton“. Ridicau craniile și le umpleau cu alice fine, de plumb. Stratul de alice trebuia bătătorit să nu rămână spațiu gol, apoi alicele erau turnate înapoi, cu grijă, în paharele de sticlă din laborator. În acest fel, a ajuns la concluzia că într-un craniu de femeie din tribul Naga intră mai puține alice decât într-un craniu de fermier Bihari. În craniul din Gujarati
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mai bună masă din bar și pun la cale un spectacol rafinat pentru restul clientelei. Doi chelneri cu mănuși albe adaugă ultimele pahare în vârful unei piramide, în timp ce al treilea scoate dopul unei sticle de dimensiuni mari, Krug, gata să toarne un izvor de șampanie din ea. Gazda, un crescător de cai Parsi foarte bogat, are un motiv de sărbătoare. Când fata și escorta ei își fac apariția la masă, el îi sărută mâna exuberant, și-i face loc la dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fata și escorta ei își fac apariția la masă, el îi sărută mâna exuberant, și-i face loc la dreapta sa. Chiar atunci pocnește dopul sticlei de șampanie și, în aplauzele generale, chelnerul urcă pe un scaun și începe să toarne. La mesele din jur, ca niște sori mici ce gravitează în jurul acestui soare special, sunt luminițe mai puțin importante ale lumii sportive din Bombay, alcătuitori de pariuri, antrenori, jucători înfometați care umblă după informații. Bobby observă un englez gras care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
englezoaică, iar tu, un băiat de pe stradă... chiar dacă ea este...ce ți se pare amuzant? Figura lui Bobby este schimonosită de un zâmbet amar. — Nimic, Amma, nimic. Ai ceva de lucru pentru mine? Doamna Pereira bombăne ceva și în timp ce Mabel toarnă ceaiul, începe să-și smulgă ceva consistent din călcâiul drept. Își continuă operațiile, vorbindu-i lui Bobby despre domnul Dutta, un teosof care speră cu disperare să primească un mesaj de la fratele lui mort. Ceva despre actele unei case. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
conducător pentru el, decât grădinarul lor, controlând aceste hoarde floricole prin forța voinței sale. Plantele din Casa Alpină sunt grupate teatral în jurul unor roci și temperatura este cu douăzeci de grade sub cea din zona tropicală de alături. Doctorul Noble toarnă ceaiul și-i explică filosofia școlii, care are la bază faptul că băieții trebuie să muncească mult, să facă mult sport și sub nici un motiv nu trebuie să intre la Blue Badger sau Edith Cafe, localuri de lux din Chopham
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
plante pe care le-a pierdut în seceta recentă. Epifitele tropicale au fost cel mai greu încercate. Când descrie pierderile suferite, Jonathan are impresia că la un moment dat va izbucni în lacrimi, dar doctorul Noble își revine imediat, mai toarnă niște ceai și îi spune că în mod sigur va excela la istorie în clasa a VI-a. — Pentru asta trebuie să te bazezi dacă vrei să mergi la universitate. Clasicii nu sunt pentru tine. Înțeleg că poate este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
la capelă, tot se pronunță cu voce tare, destul de des în privința morții lui Dumnezeu și a spectrului care bântuie Europa. Rezultatul este ura lui Fender Greene și (cu aprobarea tacită a lui Hoggart) este persecutat de restul școlii. I se toarnă cerneală pe cărți, i se scuipă în farfuria cu mâncare înainte de a-i fi servită în sala de mese. Este prins pe picior greșit pe coridor, iar Fender Greene găsește mereu motive ca să-l bată cu biciul, pentru ca mai apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în șoaptă despre el, și-l arată unul altuia. Morgan este destul de afabil, un velș cu maxilare puternice, proeminente, care arată mai mult a fermier decât a savant. Dar este firesc să fie așa, pentru că specialitatea lui este agricultura. Îi toarnă lui Jonathan pahar după pahar din vinul colegiului și-i vorbește despre frumusețea vitelor Herefordshire cu care a crescut în copilărie; sunt puternice, au fețele albe, blânde, o capacitate uimitoare de a transforma iarba în carne roșie. Aceasta este prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cheamă Short, este blestematul de reprezentant al guvernului la fața locului și toate celelalte în plus, și dacă vor să-i dea de lucru, ar trebui să-l facă să iasă afară, să se bată. În curte, după ce i-au turnat o găleată cu apă de râu în cap, Short este o priveliște jalnică, are privirea lăptoasă, fără direcție, pielea lui pare un câmp de bătaie alcătuit din vene sparte și mușcături de insecte. Este tânăr, nu cu mult mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
in subțire și de purpură de niște verigi de argint și de niște stîlpi de marmură. Paturi de aur și de argint stăteau pe o podeală de porfir, de marmură, de sidef și de pietre negre. 7. Iar de băut turnau în vase de aur, de felurite soiuri. Era belșug de vin împărătesc mulțumită dărniciei împăratului. 8. Dar nimeni nu era silit să bea, căci împăratul poruncise tuturor oamenilor din casa lui să facă după voia fiecăruia. 9. Împărăteasa Vasti a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
mai fi de ocară! 27. Și veți ști că Eu sunt în mijlocul lui Israel, că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, și nu este altul afară de Mine. Și poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară. 28. După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrînii voștri vor visa visuri, și tinerii voștri vor avea vedenii. 29. Chiar și peste robi și peste roabe, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea. 30. Voi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
mai fi de ocară. 28. După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrînii voștri vor visa visuri, și tinerii voștri vor avea vedenii. 29. Chiar și peste robi și peste roabe, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea. 30. Voi face să se vadă semne în ceruri și pe pămînt: sînge, foc, și stîlpi de fum; 31. soarele se va preface în întuneric, și luna în sînge, înainte de a veni ziua Domnului, ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
dar eu trăiesc cu ele. Nu pot să cred că am fost în stare să-mi duc viața fericită, în timp ce ea avea parte numai de suferință. Ceea ce tri miteam din când în când acasă era ca un pahar de apă turnat în ocean. — Nu mi-ai spus ce s-a întâmplat cu mama ta. — După ce am reușit s-o iau pe Suzanne, am început să fac demersuri s-o scot din țară pe mama. Dorul de ea mi-a dat putere
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
este tihnă la cină și-n gusturi avide palpită jeleuri cu gelatină, cuvinte suave-n pahare au gura plină cu vinuri, în sticle absinturi viclene reflectă blânde satinuri. Și-așteaptă întinse pe masă fructe cu pielea pustie, desfrâul molatic se toarnă din negre lămpi de hârtie, trunghiuri perfecte valsează atunci, acum și acolo, șiraguri de ciocolată și melci în costume de polo. Agude albastre inundă oglinzi născute să-nchege arome de scorțișoară în ceașca cu margini dulcege. Sunt flori și calme
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
despărțirea citită în istorii și-n foșnetul de vorbe din cărți universale. de-aș pleca de-aș pleca din porturi albe să te caut în primăvară cu narcise din mătase și-o trăsură care zboară eu în fiecare noapte o să torn ulei în stele iar pe cele mai frumoase ți le-aș pune ca mărgele de-aș pleca din gări călare să te caut prin labirinturi ți-aș culege într-o clipă coșuri pline cu iacinturi și în cioburi de oglindă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
îl îngână. Nu e mult de când s-au spart în cioburi, troienind amurguri despletite, și în paltini, aninate globuri luminau subțire, mult tihnite. Prea sătui de vifore, de iarnă, plâng în zori sub merii din livadă și din ocne Înegurate toarnă indolente ploi ce stau să cadă. Tot pândind semințele-n ogoare, răstignit e cerul pe ninsoare. Nu știu de ce Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, îmi frânge cineva câte-o aripă, De mă înalț spre cer; în fapt cobor
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
decolteu Cântă parfumul mierii-n corcoduș Ca îngerii în bucuria primăverii Aromizând un vis în faptul serii Să-mi fac în palma ta culcuș. Oglinzi în ploaia caldă, picurată, Multiplică un chip rotund Ca mugurii ce-n sân ascund Albul turnat în soarta decupată. Și zarzărul cu ramurile pline, Cu brațele împletite-n jurul meu îmi scutură petale-n decolteu Șoptind mieros cu viers de tine. Scâncesc petalele pe ram De prea mult vis și mi-este greu... Albul o ia
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
din el o pânză groasă, Pune-i culoare-n anotimpul în care-am să mă ntorc acasă. Mai fă-i și câte-o broderie Din lacrimi, doruri și suspine, M-așteaptă înc-o veșnicie Căci rătăcesc mereu spre tine... Bahică Mai toarnă tu, Bachus licoare divină Și umple-mi pocalul cu vin prefăcut Să beau până ploaia ce cade de-o lună Sădi-va mangrove în solul pierdut. Coboară-ți privirea la muza mea tâmpă Ce zace uitată, răpusa de vin. Rămas
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
tot poporul în întregime! 10. Aduceți însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneți-Mă astfel la încercare, zice Domnul oștirilor, și veți vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, și dacă nu voi turna peste voi belșug de binecuvîntare. 11. Și voi mustra pentru voi pe cel ce mănîncă, (lăcusta) și nu vă va nimici roadele pămîntului, și vița nu va fi neroditoare în cîmpiile voastre, zice Domnul oștirilor. 12. "Toate neamurile vă vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
Gustările noastre constau din plante de apă dulce numite chiao-pai. După-amiaza, când căldura devenea insuportabilă, îi organizam pe copii să mă ajute să răcorim casa. Sora și fratele meu umpleau gălețile, iar eu le trăgeam sus pe acoperiș, pe unde turnam apa peste plăci. După aceea mergeam înapoi la apă, unde treceau plutind p’ieh, - plute din bambus. Coborau în josul fluviului ca un gigantic colier desfăcut. Eu și prietenii mei săream pe plute ca să ne plimbăm. Cântând, ne alăturam plutașilor. Melodia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
își are bucătăria și bucătarii săi. — Te rog să iei un taburet și să vii să-mi ții companie cât mănânc. An-te-hai se supune. Când iau o ceașcă, An-te-hai se întinde după ceainicul aflat în celălalt colț al mesei. Îmi toarnă ceai de crizantemă. Nu-mi ia mult timp să înțeleg că An-te-hai are darul de a-mi anticipa nevoile. Cine e? mă întreb. Ce a făcut ca un băiat dulce și isteț ca el să ajungă eunuc? Cum era familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
slăbită ca să mai protestez. În fața mea e adus un cocoș. Mi se dă din nou un cuțit, care îmi tot alunecă printre degete. Călugărul ia castronul în propriile-i mâini și îmi spune să apuc cocoșul: — Taie-i gâtul și toarnă sângele în castron! — Nu... nu pot. Simt că sunt cât pe ce să leșin. Țineți-vă tare, doamnă, zice An-te-hai. E sfârșitul! Ultimul lucru pe care mi-l amintesc e că am turnat vin peste bolovanii de pavaj pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să apuc cocoșul: — Taie-i gâtul și toarnă sângele în castron! — Nu... nu pot. Simt că sunt cât pe ce să leșin. Țineți-vă tare, doamnă, zice An-te-hai. E sfârșitul! Ultimul lucru pe care mi-l amintesc e că am turnat vin peste bolovanii de pavaj pe care zăceau însângerați peștele, capul pocului și cocoșul. În drum spre palanchin, vomit. An-te-hai îmi spune că în fiecare zi pe Poarta Tunetului și Furtunii e adus un porc, care e sacrificat până la amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
el analizează tratatele. Fiecare propoziție îi provoacă suferință. Mușchii feței și degetele i se contractă, și își apasă stomacul cu mâinile, de parcă ar vrea să-și scoată măruntaiele. Mă roagă să-i încălzesc ceaiul până la punctul de fierbere, apoi își toarnă apa opărită pe gât. — O să te frigi! țip eu. Mă ajută, îmi zice cu o expresie obosită în privire. De câte ori fierb ceaiul lui Hsien Feng, mă ascund în camera de toaletă și plâng. Văd cum suferința lui revine în clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]