4,529 matches
-
și caravanele de călători. Cei mai buni tămăduitori erau luați în serviciul curții faraonului. Exista astfel o întreagă ierarhie medicală. Medicamentele folosite de egipteni proveneau toate din cuprinsul propriei țări. De altfel Homer preciza: Se foloseau: uleiurile, aluaturile, curmalele, ceapa, usturoiul, sămânța de in, mărarul, smirna, opiul, precum și diverse minerale, săruri de plumb, antimoniu, cupru. Dintre produsele animale se intrebuințau carnea, creierul, sângele. Leacurile se administrau în lapte, vin, bere sau fierturi. Se preparau pilule cu ajutorul mierei, se făceau supozitoare. Purgativele
Medicina în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/312041_a_313370]
-
Cyrus și Darius au avut în serviciul lor medici egipteni. Intervențiile chirurgicale se limitau doar la deschiderea abceselor și circumcizia. Totuși chirurgii egipteni antici au fost primii care au suturat rănile. Medicamentele folosite erau de origine naturală: miere, ulei, ceapă, usturoi etc. sau minerală: săruri de plumb, de cupru. Uneori se recurgea și la remedii care astăzi par fanteziste: organe sau excremente de animale, pilule combinate cu vin, bere etc. Medicină egipteană a deschis largi perspective celei grecești. Cele mai vechi
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
fost, în general, descrise ca având un aspect mai sănătos, grăsuț, ce nu prezintă semne de descompunere. În unele cazuri, atunci când mormintele suspecte au fost deschise, sătenii au descris cadavrele având sânge proaspăt de la o victimă pe toată fața acestuia. Usturoiul sau apă sfântă sunt obișnuite în folclor. Elementele variază de la o regiune la alta. În Europa, se folosește o ramură de trandafir și păducel, sau o stropitura cu semințe de muștar pe acoperișul casei îi ține pe aceștia departe. Alte
Vampir (mitologie) () [Corola-website/Science/311439_a_312768]
-
a fost văzut că o modalitate de accelerare a plecării sufletului. Alte măsuri incluse: turnarea apei clocotite corp sau incinerarea completă a acestuia. În Balcani, un vampir poate fi ucis fiind împușcat, înecat, stropit cu apă sfințită sau prin exorcism. Usturoiul în România poate fi introdus în gură, și recent, în secolul al XIX-lea, s-au luat măsuri de precauție de a se trage un glonț prin sicriu. Pentru cazurile de rezistență, organismul era dezmembrat și ars, iar piesele arse
Vampir (mitologie) () [Corola-website/Science/311439_a_312768]
-
secolului XIX, șoseaua care acum trece prin pas, fiind construită la inițiativa Consiliului de Război al Armatei Austro-Ungare, între 1812-1817.. În 1969 drumul a fost mai întâi betonat, apoi asfaltat. În toamna 2013, aici a avut loc primul "„Festival al Usturoiului”". Există în apropiere de pas la 850-1150 m altitudine, suprapus parțial peste drumul actual spre Ciosa, o porțiune de aproximativ 12 km de drum pavat cu piatră. a cărei origine este controversată. Etichetat ca fiind fie o porțiune comună cu
Pasul Tihuța () [Corola-website/Science/311451_a_312780]
-
de mesteacăn sunt întâlnite (începând cu mijlocul verii și până toamnă târziu) un număr mare de ciuperci comestibile cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oișcă ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), bureți galbeni ("Cantharellus cibarius") sau piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Lumea animalelor este bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
vândă marfa în ""Plațu Ariștii"": ""sârbii"" sau ""bulgarii"" din [[Bradu, Sibiu|Bradu]], [[Tălmaciu]] sau chiar din [[Bungard, Sibiu|Bungard]]. Principalele legume cultivate sunt: [[Salată|salata]], [[fasole]]a, [[ardei]]ul, ""părădăicile""([[Roșie|roșiile]]), [[Castravete|castraveții]], [[Ceapă|ceapa]], [[Dovleac|dovlecii]] și ""aiul""([[usturoi]]ul) iar dintre rădăcinoase: [[morcov]]ul, [[pătrunjel]]ul, ""țelenul""([[Țelină|țelina]]), "[[Păstârnac|"păstrănacul"]]", ""hireanul""([[hrean]]ul) și "napul turcesc". Dintre plantele aromatice mai cunoscute sunt: [[cimbru]]l, [[leuștean]]ul, [[mărar]]ul și [[Tarhon|tarcănul]]. [[Pădure|Pădurile]] erau în trecut mult
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Neamțu de-a recita o poezie dedicată memoriei țăranului român. Mihail Neamțu a intrat adeseori în atenția opiniei publice prin modul pitoresc de a se manifesta. În cadrul unui miting electoral al Alianței România Dreaptă, Mihail Neamțu a fluturat legături de usturoi pentru a <nowiki>"</nowiki>exorciza clasa politică<nowiki>"</nowiki>. La 15 martie 2015, Mihail Neamțu s-a retras din activitatea politică, declarând că prioritățile sale sunt familia, scrisul și activitatea antreprenorială. Mihail Neamțu este totodată un participant activ la dezbaterea
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
presărată în prealabil cu sare mare. Se lasă aproximativ 10 minute, timp în care se frige pe ambele părți; dacă se desprinde ușor atunci e semn că peștele e fript. Se fierbe apa până clocotește. Într-un vas se pun usturoi zdrobit, ardei iute, cimbru, salvie după preferințe (adaptare după bucătăria mediteraneană) și sare. Peste toate acestea se așază peștele fript care a fost păstrat într-un vas închis. Peste toate aceste ingrediente se toarnă apa clocotită și se acoperă cu
Saramură () [Corola-website/Science/310427_a_311756]
-
se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate. Vegetația spontană are o mare importanță pentru natura și viața omului. Vegetația naturală servește drept izvor de hrană pentru animale și
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
sînt mai puțin pretențioase la condițiile de mediu. În ultimele decenii s-a micșorat mult suprafața cultivată cu legume, astfel, suprafața ocupată de mazăre este de 103 hectare, fasole 45 hectare, cartofi 15 hectare, ceapă 16 hectare, bostănoase 10 hectare, usturoi 4 hectare, morcov 3 hectare, roșii 3 hectare, sfeclă-roșie 2 hectare. Cauza principală a dezvoltării slabe a agriculturii este lipsa apei pentru irigarea legumelor în timpul secetos de vară. În anii ce au urmat după destrămarea colhozului s-au micșorat mult
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă (din zer de oaie), fasole făcăluite, cartofi înăbușiți, varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi serveau: balabuște cu usturoi și învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
largi și adânci" (Rusu T., Carstul din Munții Pădurea Craiului). Principalele culturi care se practică în arealul Depresiunii Damiș sunt cele ale cartofului, secarei, grâului, ovăzului și orzului. Pentru consumul propriu se cultivă și o serie de legume (fasolea, ceapa, usturoiul, morcovul etc.). Cultura pomilor fructiferi este restricționată de condițiile pedoclimatice, fiind întâlniți totuși prunul, mărul, părul, cireșul, vișinul etc. În schimb, pajiștile și fânețele acoperă întinse suprafețe de teren, acestea constituind, alături de bogatele pășuni, principala sursă de hrană a animalelor
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
unei ființe și de a dăuna ordinea sufletelor ascunse în ele făcându-le să caute un nou adăpost. De aceea adepții acestei religii se feresc pe cât posibil să vătame natura: reduc drastic consumul de alimente și apă, nu mănîncă cartofi, usturoi și ceapă fiindcă cred că plantele cu rădăcini sau tuberculi comestibili au suflete multiple și folosesc lampa cît mai puțin pentru a nu risipi lumina. Monahii chiar își acoperă gura cu o bucată de pânză albă, pentru a nu inhala
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
mai bună prietenă a ei este Țața Ogg, o vrăjitoare veselă căreia îi place să fumeze și să bea bere, lucru care o face deseori să cânte cântece populare. Cele două iau în slujba lor ucenice, la început pe Magrat Usturoi, apoi pe Agnes Nitt și pe Tiffany Aching, care vor deveni vrăjitoare de sine stătătoare și, în cazul lui Magrat, Regină de Lancre. Alte personaje ale seriilor cu vrăjitoare sunt: Regele Verence II din Lancre, un fost bufon; Jason Ogg
Lumea Disc () [Corola-website/Science/314476_a_315805]
-
în aceeași anexă a "Directivei Europene") din specia "Himantoglossum caprinum", cunoscută sub denumirea populară de "ouăle popii". Alte specii de ierburi și flori rare semnalate în arealul parcului național: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), omag ("Aconitum moldavicum"), usturoi sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), brebenei ("Corydalis pumila"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), brăndușă galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), orhidee (cu specii
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Terenul de joc este împărțit într-un număr de benzi orizontale, și cu rare excepții, un zombi se va deplasa doar spre casa jucătorului de-a lungul unei benzi (excepție principală: dacă un zombi a luat o mușcătură dintr-un usturoi, acesta este deviat de pe linia pe care este). Plantele costă "sori" (sori -> soare la plural)(exemplu: o plantă=un nr. de sori) care pot fi obținuți ușor și gratuit (dar lent) în nivelurile diurne. Există totuși două plante care nu
Plants vs. Zombies () [Corola-website/Science/318392_a_319721]
-
arhitectură. Folosește experiența câștigată în materie de scenografie și decorație, proiectând și construind discoteci, restaurante, hoteluri și vile. La jumătatea anilor ’90, redescoperă Bucureștiul și face nenumărate fotografii, pentru plăcerea și arhiva lui personală. Publică, în 2002, volumul „Lavandă și usturoi sau murmurul caselor” (Curtea Veche, București), o carte-obiect „dedicată Bucureștiului dintotdeauna“. În 2006 apare romanul „Pioneze și hârtie albastră” (Humanitas, București), o frescă a anilor din interbelic până la instaurarea dictaturii comuniste. Ambele cărți s-au bucurat de o bună primire
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
Scenografie de film și personalityshow la alte posturi de televiziune germane Süd-West-Funk Stuttgart Radio Bremen TV Bloc de locuințe pe bulevardul Iancu de Hunedoara, București Articol de Radu Comșa despre Cronica de Carmen Mușat în Observatorul Cultural despre Lavandă și usturoi Cronică de Cătălin D. Constantin în România Literară despre Lavandă și usturoi Sergiu Singer pe Imdb Repetoriul teatrului Toma Caragiu din Ploiești în perioada 1960-1970 Sergiu Singer, scenografie pe lista cimec pipl
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
Stuttgart Radio Bremen TV Bloc de locuințe pe bulevardul Iancu de Hunedoara, București Articol de Radu Comșa despre Cronica de Carmen Mușat în Observatorul Cultural despre Lavandă și usturoi Cronică de Cătălin D. Constantin în România Literară despre Lavandă și usturoi Sergiu Singer pe Imdb Repetoriul teatrului Toma Caragiu din Ploiești în perioada 1960-1970 Sergiu Singer, scenografie pe lista cimec pipl
Sergiu Singer () [Corola-website/Science/323922_a_325251]
-
este "asado", un grătar mixt care cuprinde atât "achuras" (măruntaie), cât și cârnați "chorizo" (mai puțin picanți decât cei din Mexic), "vacio" (fleică), "costillas" (costiță) și alte feluri de carne. De obicei se prepară cu "chimichurri marinade" pe bază de usturoi si nu foarte picant - altfel de mâncăruri sunt rareori pe placul argentinienilor - și poate include, de asemenea, carne de pui sau de porc și ardei copți. În Patagonia, punctul de atracție al acestei mâncări este mielul suculent, de obicei fript
Bucătăria argentiniană () [Corola-website/Science/318959_a_320288]
-
g 200 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Spanac 1.II 15.II 250 g 100 g ───────────────────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────── Tomate 1.II 15.II 10 g 30 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Țelină 1.II 15.II 10g 5 g ─────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────── Varză 1.II 15.II 10.000 de semințe 30 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Usturoi 1.II 15.II 50 de bulbi ─ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Porumb zaharat 1.II 15.II 1.000 g 2 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── II. Legume pentru solare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��───────────── Ardei 15.I. 1.II 5 g 50 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Castraveți 15.I. 1.II 10 g 250 g
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]
-
I. Legume de câmp 1 Salata, spanac, lobodă, ridichi de luna și alte verdețuri ....... 15 iunie 2 Mazăre păstăi, fasole pitică ..................................... 1 iulie 3 Varză timpurie, conopidă timpurie, gulioare, ridichi de vara .... 15 iulie 4 Porumb zaharat, ceapă din arpagic, usturoi de toamna, usturoi de primăvară, castraveți de vara ........................ 1 august 5 Tomate timpurii și semitimpurii, varză de vara .................. 1 august 6 Castraveți cornișon, fasole urcătoare, bob, bame, tomate de vara-toamna, tomate pentru industrie, ceapă ceaclama .............................................. 1 septembrie 7 Ardei, pepene
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]
-
câmp 1 Salata, spanac, lobodă, ridichi de luna și alte verdețuri ....... 15 iunie 2 Mazăre păstăi, fasole pitică ..................................... 1 iulie 3 Varză timpurie, conopidă timpurie, gulioare, ridichi de vara .... 15 iulie 4 Porumb zaharat, ceapă din arpagic, usturoi de toamna, usturoi de primăvară, castraveți de vara ........................ 1 august 5 Tomate timpurii și semitimpurii, varză de vara .................. 1 august 6 Castraveți cornișon, fasole urcătoare, bob, bame, tomate de vara-toamna, tomate pentru industrie, ceapă ceaclama .............................................. 1 septembrie 7 Ardei, pepene galben, pepene verde
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]