4,573 matches
-
de bine intenționați ar fi, ar putea ocoli tentația de a se transforma în tutori. Iar în aceste condiții, fără a avea asigurate autonomia în domeniul apărării și autonomia energetică, Europa ar fi o pradă nu pentru carnivori, ci pentru vulturi. În conviețuirea strînsă dintre mica Europă fragmentată, înghesuită în Vest, și enigmaticul Imperiu, amenințarea vine, contrar aparențelor, mai mult din partea ei înseși decît a Imperiului. Noua conștiință europeană nu comportă așadar doar conștiința unei enorme amenințări. Este vorba de asemenea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
conformare la principiul reflexelor condiționate reprezentat de determinism. Dar, în timp ce Lumea Economiei este complexă, înainte de toate că este și materie și viață, Lumea Fizicii este stânca prometeică ce nu are sens fără durerea cărnii înlănțuite de ea și sfâșiată de vultur. Cine poate să spună dacă este suficientă carnea pentru sațietatea vulturului și ce poate să facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a Economiei în raport cu modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economiei este complexă, înainte de toate că este și materie și viață, Lumea Fizicii este stânca prometeică ce nu are sens fără durerea cărnii înlănțuite de ea și sfâșiată de vultur. Cine poate să spună dacă este suficientă carnea pentru sațietatea vulturului și ce poate să facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a Economiei în raport cu modelele de cogniție este dată de faptul că deși în logica pură pentru a ajunge la adevăr trebuie cumva să ne întoarcem și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
doi au omorât doisprezece [Stăncescu], un pristav anunță că fata împăratului Galben va lua de bărbat pe cel care va putea să spună o ghicitoare fără ca ea s-o dezlege. Băiatul unui unchiaș își încercă norocul. Pe drum vede doi vulturi lăsându-se pe stârvul unui cal care, fiind otrăvit, îi omorî. Băiatul îi jumuli, îi puse în desagi și porni mai departe. Printre copaci, zări o flacără, lângă care 12 hoți frigeau un vițel. Băiatul îi cinsti cu vulturii jumuliți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doi vulturi lăsându-se pe stârvul unui cal care, fiind otrăvit, îi omorî. Băiatul îi jumuli, îi puse în desagi și porni mai departe. Printre copaci, zări o flacără, lângă care 12 hoți frigeau un vițel. Băiatul îi cinsti cu vulturii jumuliți să-i frigă, zicându-le că-s curcani, și ei muriră. Luă banii hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât 12. Fata de împărat nu știe răspunsul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în stare să se ascundă de trei ori atât de bine, încât ea să nu-l poată descoperi cu oglinda ei fermecată: cel care e învins în această întrecere își pierde viața. Cutează porcarul. Forțele naturii îi sunt apropiate, un vultur îl ascunde în nori în prima zi, a doua zi un pește în adâncul mării. A treia oară un duh al pădurii îl preface într-un trandafir și-l fixează în spatele coroanei prințesei, care nu-l poate vedea, și astfel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pielea de urs. Un fecior de împărat o ia de nevastă. Tatăl fetei află despre norocul fetei și vrea s-o piardă. Fata naște un copil frumos ca soarele, în timp ce împăratul era plecat. În două basme din aceeași colecție [Sur - Vultur, Stăncescu] se prezintă un motiv identic: tatăl vrea să se căsătorească cu fiica sa. În Fata popii a cu stern ("A fost un popă și o preoteasă; preoteasa cic-ar fi avut un stern de frumoasă ce era, și fii-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
șaman gemând. Un doctor cânta și îl îngrijea". Bolnavul, în cele din urmă, moare și candidatul aude familia jelindu-l. Stânca începe să se crape. "Un om a apărut din despicătură: era înalt și zvelt și avea o pană de vultur în mână. El îi poruncește să-și facă rost de cutare și cutare pene și îl învață cum să vindece. Când, dimineața, candidatul se trezește, nu zărește pe nimeni alături""29. Practic, episodul inițierii în arta vindecării mai sus menționat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
păsările? Pentru că ele sunt cele care iau contactul cu înaltul, cu necunoscutul, cu ținuturile mai apropiate de zei, pentru că sunt considerate a fi purtătoare ale sufletelor (mai ales pentru adepții metempsihozei). În vechile mitologii, păsările sunt personaje importante (de exemplu, vulturul lui Zeus). Din această pricină sunt preferate în actul divinatoriu păsările puternice, de pradă, cele cu deprinderi solitare și carnivore. În spațiul românesc, cele mai cunoscute păsări cu valențe divinatorii rămân cucuveaua (cântecul ei în apropierea unei case este încă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale pământului. La fel se întâmplă și în cazul peștilor sau insectelor. În definitiv, ele își formează o simbolistică aparte din însuși contactul lor cu necunoscutul. În aceeași categorie intră și păsările. Ele au un statut cu totul deosebit. De la vulturul lui Zeus și bufnița Atenei până la cele mai comune zburătoare (cioară, corb, șoim, porumbel, cucuvea, ciocănitoare, cocoș, găină etc.), toate au provocat mintea și imaginația umană. Probabil una dintre cele mai importante reprezentări se regăsește în imaginea păsării-suflet253. O asemenea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
et Rome), Paris, 1963. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. BONCOMPAGNI, Solas, Lumea simbolurilor, București, Ed. Humanitas, 2003. BONTE, Pierre, IZARD, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere de Smaranda Vultur și Radu Tăutu, Iași, Ed. Polirom, 1999. BOUCHÉ-LECLERCQ, Auguste, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. BOURDIEU, Pierre, "La production de la croyance", în rev. Actes de la Recherche en Sciences Sociales
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Iași, Ed. Polirom, 1997, p. 222. 106 Max Weber, Sociologia religiei. Tipuri de organizări comunitare religioase, traducere de Claudiu Baciu, București, Ed. Teora, p. 55. 107 Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere coordonată de Smaranda Vultur și Radu Răutu, Iași, Ed. Polirom, 1999, p. 553. 108 Ne referim aici la acele forme divinatorii revelate sau mediate de diferite semne. În primul caz, cel al revelației, mesajul poate fi unul clar și concis, după cum sunt și situații
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se produce. 2.9.1. Figuri de sunet/de nivel fonetic (metaplasme) Aliterația este figura de stil ce constă în selectarea cuvintelor în care se repetă o con soană sau grupuri consonantice, având un efect eufonic, onomatopeic sau simbolic: Prin vulturi vântul viu vuia ( G. Coșbuc). Asonanța se realizează prin repetarea unei vocale accentuate sau a unui grup vocalic, în scopuri expresive: Când torsul saude lal vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
două cu vinte și suprimarea unei silabe. În același timp, cratima semnalează elidarea vocalei „î“. 3. Ștefan cel Mare era soarele Moldovei./ O, moarteai un secol cu sori înflorit. (M. Emi nescu) 4. teme: iubirea, timpul, natura primordială; motive literare: vulturii, privirea, iezerul, lacrima 5. Mărci ale subiectivității sunt: pronume la persoana I (în mine, mi) și a IIa (despre tine), adjective pronominale posesive la persoana a IIa (tale), verbe la persoanele I și a IIa (nu știu, să tai, ești
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și motivul singurătății devin simboluri ale condiției umane și, implicit, ale existenței poetului. Solitudinea ființei întrun orizont al nesfârșitei nopți este reliefată prin opoziție cu evangheliștii ce au fost mereu sprijiniți de prezența divină figurată prin simbolurile biblice: taurul, leul, vulturul. Secvența a doua definește poezia care ilustrează estetica urâtului prin simbolul gropii, sugerând apartenența la teluric, existența într un spațiu inferior și moartea: Sunt stihuri fără an / Stihuri de groapă / De sete de apă / Și de foame de scrum / Stihurile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
simbol al întinderilor fără hotar și al veșniciei, o metaforă a vieții însăși, o sugestie a condiției poetului reprezentativ. Astfel, în creația literară Rapsodia pădurii, poetul afirmă: „Fii codru, dacă poți, cu zeci de glasuri Cu cerbi, cu flori, cu vulturi, cu poteci, Dar nu uita porunca vremii tale: Fii codru-n acest secol - douăzeci.” Labiș aparține spațiului nord-moldovenesc, numit de Lovinescu „placenta de aur a artei”. Apartenența poetului la acest spațiu și deplasările aproape ritualice în București constituie un simbol
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mesajul ideologic. T. are și o obsesie a minuțiozității: bunăoară, notează consecvent ora, ziua, anul evenimentului relatat. Personajul său preferat pare a fi Mihai Viteazul, model eroic, acoperind, ca figură exemplară, cărțile sale cele mai importante: Brazdă și paloș și Vulturul (I-IV, 1971-1974; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR). Preconiza, de altfel, o „sinteză a veacurilor”, intitulată Gesta valachorum, care ar fi cuprins, pe lângă cele două romane, și Strămoșii (1967), Călărețul roșu (1976), Corsarul (1984), Vitejii (I-II, 1968), Cronică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
fi și un lucid jurnalist de război ori un obiectiv „cronicar eroic”, cu obsesia detaliului, ca în „cronica” dedicată Războiului pentru Independență, în care sunt urmărite atacurile de la Plevna, Vidin, Smârdan. Tot pentru un ideal, Unirea, se va sacrifica și „Vulturul” - Mihai Viteazul, configurat într-o frescă amănunțită, cu personaje istorice reale ori inventate, cu dragoste și „revoluții”, diplomație și bătălii, strategii și intrigi, unde singurul dușman al protagonistului pare a fi timpul scurt în care trebuie să realizeze imposibilul. Tetralogia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Mihai Viteazul, configurat într-o frescă amănunțită, cu personaje istorice reale ori inventate, cu dragoste și „revoluții”, diplomație și bătălii, strategii și intrigi, unde singurul dușman al protagonistului pare a fi timpul scurt în care trebuie să realizeze imposibilul. Tetralogia Vulturul este și cea mai izbutită parte a unui masiv ciclu epic. Ca autor al câtorva piese de teatru, T. eșuează uneori tocmai prin schimbarea mediului său preferat, istoric, cu acela social, concentrat asupra banalului cotidian contemporan: Nedeia inimilor (reprezentată la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
linii, București, 1968; Taina recifului, București, 1968; Vitejii, I-II, București, 1968; Aproape de zei, București, 1969; A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S. ... Puhoaiele!, București, 1970; Vulturul, I-IV, București, 1971-1974; Călătorie neobișnuită, București, 1975; Mai jos de Steaua Polară, București, 1975; Țara făgăduinței, București, 1975; Călărețul roșu, București, 1976; Nopți albastre, București, 1976; ed. București, 2003; Asaltul (în colaborare cu Marin Dragu), București, 1977; Călugăreni, București, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Viața militară”, 1968, 7; Ion Sever, Mult e dulce și frumoasă..., AST, 1969, 9; C. Costin, A sosit ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Mult e dulce și frumoasă..., AST, 1969, 9; C. Costin, A sosit ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
1969, 9; C. Costin, A sosit ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
domnie stăteau douăzeci și patru de bă-trîni îmbrăcați în haine albe și pe capete aveau cununi de aur... 4,7 avem ca per-soane care stau alături de scaunul Domnului, unul cu cap de leu, unul cu cap de taur, unul cu cap de vultur și unul cu față de om!” Într-un mic formular bizantin al abjurării ereziilor, li se cerea ereticilor să renege mai ales credința în Părintele cu patru fețe al măreției. Ei, ce zici întunecatule? Rău le-ai brodit dar uite că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]