16,454 matches
-
Au pornit de la un singur proiect (Sprijin acordat familiilor aflate în dificultate) și un singur voluntar, iar astăzi Asociația Smiles, sub coordonarea inimosului Kevin D. Hoy, a ... Citește mai mult Săptămână de toamnă rodnică în lacrimi de bucurie, mângâieri și zâmbete strânse în darurile sufletești oferite de Asociația umanitară Smiles în Oradea și Salonta. „Nu putem schimba lumea, dar putem schimba lumea cuiva”, spune Kevin D. Hoy, om de afaceri creștin din Marea Britanie care, din anul 2002, alături de câțiva tineri inimoși
SORIN PETRACHE [Corola-blog/BlogPost/367724_a_369053]
-
și, mi se părea mie, aveau grijă să întoarcă pagina caietului pe care scriau, fără cel mai mic zgomot. Era o atmosferă de religie! Profesorul era și un mare actor, vocea lui avea inflexiuni catifelate, aluneca spre șoaptă, triumfa odată cu zâmbetul său, respingea sau nega tot în surdină, era mereu imprevizibil, mereu logic și ilustrativ, demonstrativ, competitiv cu el însuși, în favoarea marelui poet Arghezi. Ne cita nu odată câte-o poezie întreagă. Liniște ca o apă de lac, sub raze de
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
larg, fără sonor, se-nroșește tot, ridică din sprâncenele-i speciale și întreabă: - Ce-ați înțeles?!... Și-și continuă râsul surd, fiind roșu până-n vârful urechilor. Sprâncenele mefistofelice urcau și coborau mereu. Mă simțeam ultragiat. Toată ziua eram urmărit de zâmbetul lui ironic, decepționt, insinunt și ușor triumfător. Acasă reluam uneori cele pe care el credea că nu le putem înțelege. Și-atunci, abea atunci, nu-l înțelegeam, căci cursul, ca și prelegerea lui, erau limpezi și înălțătoare. Râsul său mă
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
martie, 1968. Era primăvară cu ghiocei și speranțe. Implineam 29 de ani. Credeam, ca și acum, în amăgirea artei bune! Credeam prostește în clipa mea de tinerețe, cu tot corolarul ei de minuni și minciuni. Credeam în oameni. Credeam în zâmbet și-n lumină. Credeam că tot ce zboarăse mănâncă... Serile, când „se dădea”, de pildă, „Cerbul Carpatin”, ele erau un balsam de suflet și mă simțeam înălțându-mă, străluminat de clipă și de fiorii artei adevărate. Prima ediție a „Cerbului
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
Catharinei. Și din nou uimire: la Bastion, după ce frumoasa blondă cu ochi albaștri a predat tot ce trebuia, Vlad i-a luat cu grijă mâna mică și rece și ia sărutat-o, așa cum știa că obișnuiau „francii”... Fata sorbise cu zâmbet sfielnic privrea lui verde, ca de codru. Il plăcuse Catharina, dar se și temea de el, căci faptele lui draconice la adresa negustorilor sași erau știute. Insă dragostea se cuibărise deja în inimile lor, căci așa e ea, se-așează unde
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
-i mai frumos din el însuși, și dăruind totul, se transformă în tot ceea ce înseamnă frumusețe. De aceea se spune că frumusețea fizică este trecătoare și că cea interioară rămâne. Când iubește, omului îi strălucesc ochii într-un mod deosebit, zâmbetul și mimica feței au o lumină aparte. Practic, însăși viața se oglindește limpede pe fizionomia sa. Și din drag se nasc răbdarea, compasiunea, susținerea morală sau cea fizică, atunci când este cazul. Pe scurt, iubirea adevărată nu are limite, pe ea
IUBIREA ȘI RĂBDAREA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367747_a_369076]
-
de muzică, de pian, în învățământul superior, Directoare a Academiei de muzică din Ierusalim, excelentă organizatoare și, în primul rând, artistă de o rară finețe. ...Era, asupra mea o privire luminoasă, care mă transfigura și-mi dădea curaj. Era un zâmbet blond și cald. Era o liniște și o siguranță onestă. Și nu știu cum, o îndrăzneală care nu mi-e tocmai în fire, îmi îndreaptă pașii spre distinsa Doamnă Elisabeta Bercovici, și încep a vorbi dezinvolt și deosebit de respectuos. După ce mă prezint
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
fel, asupra unei fete de o extraordinară frumusețe, o finețe de om, o tandrețe plutitoare, o modestie și o măreție cum nu credeam că pot exista. Diafană, vaporoasă, angelică. O clipă ni s-au întâlnit privirile. Convențional și amabil. Un zâmbet. Privirea ei era o privire calmă și senină, care nu era decât un fel de șoapta ce știa să ascundă, de fapt, un adânc clocot interior. Privirea aceea era, nici mai mult, nici mai puțin, a Anei Blandiana. Acelși sentiment
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
sus, pe șosea, era de-acum târziu, ne-am oprit chiar pe șosaua șerpuitoare, cu luciu metalic luminat de becurile stâlpilor de beton, de pe margine. A apărut printre noi și-o sticlă cu palincă aromată și tare, o sticlă de zâmbet și vorbe bune, care umbla din mână-n mână, din gură-n gură. Ridicol!, gândind la acea Ana Blandiana, mi-am zâmbit, căci mi-a plăcut să mă gândesc la faptul că o sărut, de fapt, indirect. Și asta pentru că
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
Preludiu Nu vezi nu simți nimic strada aceasta ne părinde de mână ca o armătură de ochi într-o așteptare de stele pașii nu ni se mai opresc noi înșine stele alunecăm spre stele înflorite cu ochi cu pași și zâmbete preludiul clipelor mult așteptate nu se mai dă înapoi rămâne înariparea surâsul ascuns în surâs acolo unde totul i-o floare un vis deschis numai stele peste tot numai flori și fericire în iubire până-n stele când cu ele te
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
scaldă secundele în lambriuri de vânt mers peste ape până pe palmele clipei înfășurată-n vitrine ne absoarbe orașul Clujul acesta minge de foc scos ca din ape pe trotuar 02/10/2015 Cluj—Napoca Aripi de vise E toamnă în zâmbetele trecătorilor de pe trotuar ziua aceasta se scaldă au înmugurit privirile-n vitrine și pașii pe aripi de vise te poartă prin orașul acesta capitală a tinerilor strigăt până în inima timpului mulțimea de culori se împletește cu surâsul toamnei aici pe
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > DE ZIUA TA... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului De ziua ta... îți doresc, Să te păstrezi ca apa lacului cea lină, Să îngenunchezi greul dacă are să vină, Zâmbetul ochilor să-l menții nestingherită, De vreo meteahnă a zodiacului aiurită... Să fi frumoasă-n continuare ca un buchet, Iubirea să-ți curgă din izvorul lui ‘berechet, Cu deschideri de lagune în bucuriile din pârg, În bunele predispozițiilor ce de la
DE ZIUA TA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367767_a_369096]
-
ale sufletului lumina-i ce nu se întoarce, Rămân veșnice candelniți ca timpul ce toarce. Timpul ce pe tine nu are să vină prea curând, Tinerețea păstrata mult stindardu-i fluturând, Pentru alții ce nu văd, tu știind destul de bine, De unde frumusețea zâmbetului tău îți survine. Zâmbetul să-l păstrezi candid precum ești, Prin el să-i prinzi toate filele de povești, Să nu-și desprindă farmecul dat de crăițe, Ce-ți vin noaptea și pe cap îți pun coronițe. Fața de floare
DE ZIUA TA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367767_a_369096]
-
ce nu se întoarce, Rămân veșnice candelniți ca timpul ce toarce. Timpul ce pe tine nu are să vină prea curând, Tinerețea păstrata mult stindardu-i fluturând, Pentru alții ce nu văd, tu știind destul de bine, De unde frumusețea zâmbetului tău îți survine. Zâmbetul să-l păstrezi candid precum ești, Prin el să-i prinzi toate filele de povești, Să nu-și desprindă farmecul dat de crăițe, Ce-ți vin noaptea și pe cap îți pun coronițe. Fața de floare mereu are să-ți înflorească
DE ZIUA TA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367767_a_369096]
-
cel din stânga capului se încăpățâna să privească, strengărește, o idee spre urechea din vecinătate. Pe un chip gol ar părea de-a dreptul sinistră chestiunea cu pricina, însă natura lucrează după regulile ei, așa că, în compensație, îi dăruise individului un zâmbet de înger, ca o expoziție de perle autentice încrustată între buzele arcuite și ferme. Tenul măsliniu al lui Corcodușe te ducea cu gândul spre povești de dragoste mediteraneene sau chiar din zone și mai exotice, mai ales după ce îi cunoșteai
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
doua zi, când încă zorii nu se iviseră, mașina Salvării ducea spre Morga un corp înghețat, figura lui zâmbea sfidător, iar lacrimile îi împietriseră de ger la colțurile ochilor larg deschiși, parcă cu dorința de a se lupta cu somnul. Zâmbetul lui îngrozise medicii, care l-au preluat pentru diagnosticare. Criminaliștii îl priveau triști la vestea că inima îi cedase din cauza gerului năprasnic din noaptea trecută, dar și a zăpezii reci care se așternuse peste trupul lui, acoperit doar de paltonu-i
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
duc acum. Mi-ai făcut poftă. Pedagoga era în oficiul ei. Calmă și plăcută. Când mă vede îmi zâmbește cu drag. Bună ziua. Ce faceți? Intră Elena, draga mea. ─ Vă iubesc și azi, mă așez pe scaun în fața ei, cu un zâmbet larg aștept să mă întrebe ceva. Vrei bilet de voie. Te cunosc. De-aia mă iubești așa, precum o pisică. Unde vrei să mergi, draga mea? ─ În piață. Vreau cireșe. Îmi dați bilete și pentru Gabi și Mihaela? Vă rog
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
of, of, of. Ce să mă fac cu tine? Mă termini Elena, mă termini, ai un stil! Doamne că nu-ți rezist. Normal că îți fac trei bilete că și eu te iubesc. Începe și scrie la bilete cu un zâmbet pe buze. ─ Ai bani? Nu știam ce să-i răspund. Trebuia să o fac repede altfel se prindea că o mint. ─ Elena, ai bani? Poftim? Nu am auzit. ─ Măi fată, ai bani să-ți cumperi cireșe? Ăăăă ... .daaaa, am bani
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
prindă și să se hrănească cu bucata de pâine umezită de timpul când afară era cald. Pe tine nu te aud măicuță dragă, dar văd cum vrei să îmi zâmbești; nu poți, pentru că alții ți-au luat pe când trăiai, și zâmbetul și plânsul. E noapte și mai ninge, scumpă, mamă, și-n minte-mi conturez figura ta. Atât de bună erai mamă, și cum ne mângâiai când seara, în paturile calde, ne-așezai. Îmi las pleoapele obosite să-mi cadă peste
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
și ea, cu greu, căci inima mi-a tot bătut, din ce în ce mai slab și tare simt durerea-n piept; m-am prefăcut că totul este bine, dragă mamă, pentru a o liniști, și am zâmbit mimând că totul este bine, dar zâmbetul în pieptul meu zdrobea încet trecutul, dorind să-mi fure viitorul și umbra mea plăpândă, ce încă se mai zbate pe pământ. Ea m-a atins cu obrazul ei atât de drag și de iubit de mine, pe partea unde
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
fereastră, ultima în rând... Așa! Ați descoperit-o cu privirea... Voi sosi de îndată să vă iau comanda... - Da, da, da! Mulțam, frumoasă duduie! se înfoie domnul Costache, plin de importanță, zâmbindu-i femeii cu unul din cele mai cuceritoare zâmbete păstrate din vremea îndepărtatei sale tinereți. Se apropie și se așeză satisfăcut la masă, după ce își plimbă privirea în juru-i, căutând vreo cunoștință ori vreo persoană agreabilă care să-i țină de urât. Se pricepea la oameni, se lăuda el
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
lumii, întru care sunt și numeroși creștini, inițiind astfel o adevărată anamneză euharistică. Taina lor se împlinește "întru slava lui Dumnezeu"pe altarul împărăției ceru �rilor. Din Faptele Apostolilor și din Viețile Sfinților știm că strălucirea Sfântului Ștefan, bucuria și zâmbetul fericiților mucenici, semnalează tai �nic conținutul apofatic al muceniciei lor. Sfinții văd slava lui Dumnezeu și se bucură, amplificând inefabilul experienței lor. Cei ce contemplă eu �haristie sacrificiul martiric și mucenicesc pot observa și constata că trupurile celor jertfiți pentru
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
cel cald În foșnetul de spice și-al ierbilor smarald. **** Un pat de trandafiri și dragostea mea sfeșnic În noaptea cea cu gust de ciocolată În clocotul iubirii a mea te vreau azi toată Cu trupul tău cel cald și zâmbetul sfielnic. Miresme și trăiri, de mine fii aproape Că apa care curge prin vadul unui râu, În pat ca să ne prindă la ceasul cel târziu Iubiri ne prindă-n mreje și-n trupuri să ne sape. Să pună de amoruri
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
strânsă toata-n tine. **** Întoarce-te, fii ploaia mea de mai, Pe-obrazu-mi întristat să-mi fii sărutul, Hai să lăsăm uitării tot trecutul În brațele iubirii o clipă te rog stai. Fii umbră mea , fii inima-mi ce bate Fii zâmbetul, tandrețea și puterea, Din suflet să îmi ștergi toată durerea Și ziua de-azi s-o facem începutul Unei iubiri ce-o scriem doar în doi, Pe vechea bancă umbrită azi de plopi Surade-mi iar priveste-ma în ochi
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
curată și cuminte Când trupul ei îl umplu cu lavă cea fierbinte.. **** O mângâiere doar când ceasul e târziu Arunca-mi o privire sau poate-o-mbratisare În lumea-acesta atât de schimbătoare Cu suflete ce-s pline de pustiu. Un zâmbet pe-un peron, batistă fluturând O linie ce viața să-mi împartă Între tristețea de-azi și ce a fost odată Cu timpul ce în tropot dispare alergând. Umile-atingeri, dorințe retrezite, Sărutul cel demult abandonat, În umbră nopții tot singur
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]