5,010 matches
-
eh, de cinci sau șase veri n-am mai văzut ce se-ntâmplă pe-aicea pe plajele astea. Mă ridicasem Într-un cot pândind pentru o clipă o schimbare, năpădit de o dorință tulbure. Marea de un roșu murdar se zbătea Între zidurile coșcovite ale cazematei. O fi fost furtună aseară, dar nu-i nici o scamă de nor pe cer. I-au vânat ca pe iepuri, da, au dat cu gaze toxice, cu ce naiba n-au dat? Ca să-i stârpească definitiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o dorință nedeslușită de a surprinde ceva schimbându-se? Mă pomenisem iarăși aici, colindam stațiunea În sus și-n jos și vedeam tot atât de multă lume ca și altădată, dar parcă mai zgomotoasă. Tarabele și vitrinele erau pline cu de toate, zbătându-se și plutind pe zvonurile Încrucișate ale muzicienilor. Luminile și belșugul șiroiau pe fețe și pe trupuri și nu mă mai săturam Îmbăindu-mă Îm vânzoleala poporului, dragostea mea dintâi și dintotdeauna de care-mi apropiam iarăși buzele Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prin zeama străvezie reamintindu-mi cum ani În șir, de-a lungul a kilometri de pagini, am trăit și am retrăit până-n pragul demenței și al uitării de sine viețile celor doi și viețile altor oameni al căror sâinge se zbate neîncetat În dovleacul ăsta de căpățână. Ei toți sunt părți ale trupului meu muritor purtându-mă Încolo și-ncoace prin lume, dimpreună cu o dorință nedeslușită care mă mână prin locurile pe unde au trecut ei și mă Îndeamnă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de teamă să pronunțe cuvântul fatal... apoi, schimbă vorba. În țara asta, dragu’ moșului sânt pre’ multe cozi de topor.. pre’ multe !” „ - Spune moș Angheluță... spune, odată.. ce-i cu Mădălina ?!”, simțind că bătrânul îi ascunde ceva, inima i se zbătea în piept ca o pasăre speriată.. de teamă pentru sora lui. „ - Pre’ multe cozi de topor.. pre’ multe..!” „ - Da’ spune, odată.. moș Angheluță, nu mă mai fierbe.. așa !” „ - Au schingiuit-o, dragu’ moșului, au supus-o la cazne de neînchipuit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fălcile încleștate ca să nu urle.. tăcu și ascultă până la capăt supliciul... Dar, ce față înfricoșătoare avea el... e cu neputință a fi înfățișată în cuvinte. Se ridică, sărută mâna bătrânului și,fără nici o vorbă plecă. În piept inima i se zbătea să-i iasă, și s-o ia la fugă pe cărări de munte.. în creier, vorbele uncheșului îl loveau ca niște ciocane.. „în țara asta, sunt pre’ multe cozi de topor.. în țara asta..!”. În trap, pe poteci, cu o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Bobotezei, vântul, parcă, se mai domolise, dar gerul, încă năpraznic, îți crăpa obrazul. Zăpada trecuse de cinci palme mari, domnești... înecând, străzile... Ninsoarea încetase... Soarele, palid, se ivi într o spărtură de nori.. Câțiva fulgi de zăpadă, pufoși se mai zbat încă, pe la ferestre, vrând parcă să intre.. S-a sunat deșteptarea... Ne-am trezit ca.. istoviți.. chinuiți de gânduri... Cumplita istorisire, despre căpitanul Baltă și luptătorii din munți, continua să ne stăruie în minte. Gândurile ne rătăceau tulburi, neostoite, răscolind
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
putere demonică, fără îndoială. Mă întreb ce impuls se poate dezlănțui într-o ființă omenească, cuprinsă de orbire în așa măsură încât să-și ucidă fratele. Oricât mă străduiesc, nu reușesc să aflu nici un fel de răspunsuri și totuși mă zbat întruna să cercetez resorturile sufletului ei, nădăjduind să găsesc argumentele de netăgăduit prin care aș putea s-o absolv. După ce, în tinerețe, am scris o tragedie despre Medeea, imitându-l pe Euripide, înainte de a cunoaște locurile faptelor ei îngrozitoare, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sclipitori. Îl spionez de departe și îi văd mâinile mici care desprind, sfioase, peștișorul cel neascultător din cârlig și-l pun pe o lespede albă, mai încolo. După aceea, copilul privește foarte intrigat la peștele care, scos din apă, se zbate spasmodic fără aer. Îmi dau seama de mulțumirea lui extremă, după euforia ce i se citește-n ochi în timp ce se uită extaziat la salturile agonizante ale micii vietăți. Cred că agonia este momentul cel mai intens îngăduit făpturilor vii. Stropii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
puntea de lemn. Doi oameni puternici îl apucă de mâini și de picioare, îl fac să penduleze înainte și înapoi, îl aruncă în sus. Cât ține traiectoria corpului, întreaga suflare amuțește. Clipa încremenește. În sfârșit, cade în suliți. Nu se zbate. Expiră instantaneu. Zvâcnet De câtva timp, simt, în interiorul trupului meu, un zvâcnet ciudat, ca și cum ar mai fi un alt corp în mine. Am devenit un mutant, asist la lucruri care nu mă privesc direct. Acest ceva străin din mine mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ar jertfi ființe omenești, ritualul sacrificial n-ar avea nici o greutate. Aia îmi lămurește că astfel de sacrificii sunt necesare, chiar dacă ea însăși s-a arătat șovăitoare în privința asta, după ce a asistat împreună cu mine la uciderea ultimului tânăr mesager. Se zbate, suferă și acceptă în tăcere. Sulmona Când eram copil, la Sulmona, mă desfătam privind culmile muntelui Morrone, adesea albite de ninsori abundente. Nu înțeleg de unde îmi venea acea stare de fericire. De ce mă bucura atâta vederea zăpezii? O uriașă mantie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cu apă și priveam uimit la acea dedublare bizară; priveam în oglinda apei și nu înțelegeam cum eu însumi veneam din partea opusă cu Imperator, îndreptându-ne spre acel șanț. Nu eram atent și cădeam în apă cu câine cu tot, zbătându-mă ca să mă salvez; ni se vedeau corpurile cum se scufundau, pe urmă doar capetele, apoi și capul câinelui, rămas deasupra mai mult decât al meu, dispărea și el în adânc. Cred că numai unuia dintre cei doi care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să părăsim casă, grădină, oi, capre, câine și să plecăm repede. Dar unde? Poate că n-o să plec deloc. Creatură Puritatea trupului Aiei m-a impresionat nu o dată. E și ea tot o biată creatură, invadată de fiorii neputinței și zbătându-se permanent sub pânze grele de îndoială. Nu mă refer la extrema ei slăbiciune sau la sânii ei foarte mici, asemănători cu două fructe rotunde, crescute din marmora mată a pieptului. Cred că taina întregii ei ființe se ascunde în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
voi fi astfel atunci când voi ști că Medeea nu mai simte nici un fel de remușcări pentru faptele ei. Liber În ultima clipă, mi se pare că aud vocea Aiei: „Ai murit deja. Știu asta după felul fericit cum ți se zbăteau pleoapele... Ce-ai simțit?” Îi răspund doar prin mișcarea buzelor: „O mare dragoste...Vârfurile brazilor... Foșnetul de aripi... Soarele...” „Acum ești liber. Faci parte din tot. Nu mai ai nevoie de mormânt.” EPILOG Legenda spune că trupul și mormântul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ne lipsească nimic", iar din acest punct de vedere puteam observa, încă de la o vârstă fragedă, că atribuțiile lor sunt, în mare, similare: și tata, și mama munceau (el, maistru în industria lemnului, ea, laborant-chimist în industria textilă), amândoi se zbăteau să procure alimente odată cu apariția perioadei de penurie din anii '80 ai comunismului ceaușist, iar în perioadele de socializare relaxată (petrecute de obicei duminica, la marginea orașului) se implicau la fel de mult în jocurile noastre. Existau, în mod evident, și diferențe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în greutăți. Prin urmare, la 20 de ani, pe de-o parte alergam dintr-un spital în altul încercând cu disperare să conving un doctor să o opereze pe mama care avea un diabet agresiv, pe de altă parte mă zbăteam să mențin totul la fel cum era înainte în casa noastră, în așa fel încât să o conving pe mama că viața merge înainte, suntem puternici și ea trebuie să decidă să lupte cu boala. Eram părintele surorii mele care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
după cel de-al Doilea Război Mondial, cunoscînd rate de creștere economică inferioare cu pînă la 50 % față de cele de pe Continent. Lemass a avut curajul de a lua taurul de coarne și de a rupe cercul vicios în care se zbătea economia agrara a Irlandei. Ideea lui de bază, deschiderea unei economii mici către exterior, care acum pare atît de banală, și-a dovedit valabilitatea peste ani. Mulți analiști au crezut că partidul Fianna Fail, cel mai important partid politic din
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Universității din Geneva, 2002. 211 "Afurisiții ăștia de irlandezi mereu mîrîie dintr-un motiv sau altul, insă n-am auzit niciodată că vreunul să fi murit de foame", scria scriitoarea Gertrude Stein invidioasa, auzind de lipsurile materiale în care se zbătea Joyce. Într-adevăr, nu un singur irlandez a murit de foame, ci aproximativ 2-3 milioane, căci cam la atît s-a ridicat bilanțul Mării Foamete (Great Famine) din perioada 1845-1848. 212 Singură formă organizatorică pe care o acceptau anarhiștii era
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
pahar / Pentru-un Barbu lăutar.” ( Surse internet: www.amosnews.ro, www. wikipedia.org/wiki/Barbu-Lautaru) Lectură- articol din presă Fanfara Ciocârlia - o legendă pe scenele lumii. "Gili Garabdi", locul cinci În ”World Music Charts Europe”(WMCE) În timp ce plaiurile mioritice se zbat În deriva comercialismului aberant ..., pe plan internațional, România este reprezentată cu mândrie de mai bine de 10 ani de ansamblurile de rromi din Clejani și Zece Prăjini. Ei reprezintă muzica țigănească tradițională, un segment tratat prea puțin În România. Paradoxal
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Ele arată fața mea socială, felul în care sunt atunci când mă supun convențiilor (ori imposibilitatea de a fi convențional la modul corect). În afara lor nu sunt mânat de dorința de a fi original, ci doar de a fi. M-am zbătut între a acționa și a gândi, până când gândirea a devenit un mod (cel mai tare) de-a acționa. În termenii lui G. Liiceanu, trebuie să recunosc că în timpul comunismului am fost o lichea, tocmai când mi se părea că mă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
distanță de el. După atâtea neamuri perindate prin acest spațiu comunitarul noi pe care ar trebui să-l formăm ca români are un fundament predominant lingvistic. Dacă modernitatea n-ar fi impus moda statului național cred că ne-am fi zbătut și acum la periferia altor națiuni. Un popor nu se face pentru că așa e moda, ci datorită chemării pe care o au diferite comunități de a închega un tot în istorie. Migrația contemporană s-ar putea să ne dezvăluie preferința
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cunoașterii tradițiilor și obiceiurilor diferitelor etnii situate la mari depărtări, așa cum este Înscris În kharma mea de Saggitarius. Iubirea de frumos nu m-a făcut să-mi Întorc ochii și să ignor ororile fizice și silniciile morale În care se zbat mulți semeni de-ai noștri, chiar și la Începutul Mileniului III. 3 Sorin Adrian Mihalache, Conștiința limitelor, În Cătălin Mosoia, Știință și religie, Editura Curtea Veche, București, 2007, p. 97 10 TRISTEȚEA CANGURULUI Mi-am dorit din adolescență să ajung
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nesfârșitul umbros al depărtărilor... Vijelia Își trimisese Înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi Înaripați... Vântul devenise turbat și venea, acum, În dese rafale, de ne lăcrimau ochii. Valurile se aruncau cu furie spre țărm și se retrăgeau, se zbăteau năprasnic și se Învolburau... SOFISTICATUL AUCKLAND Dis-de-dimineață realizăm transferul la aeroportul din Queenstown pentru zborul spre Auckland (North Island), unde sosim În jurul prânzului. Modernul aeroport se află la circa 20 km de Auckland, cea mai mare concentrare urbană din Noua Zeelandă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ca operațiunea să - 40 continue a doua zi pentru celelalte două magazii, în care erau închiși femeile și copiii. O noapte întreagă și o bună parte din dimineața următoare, femeile, copiii și bătrânii închiși în aceste ultime magazii, s-au zbătut asteptându-și moartea. Dupa ce au fost și aceștia exterminați prin procedeele din ajun, magazia în care erau bărbații, după ce au fost maltratați toți cei dinăuntru, a fost aruncată în aer”1 . În legatură cu evenimentele sângeroase de la Odessa, primarul român
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
urmând ca operațiunea să continue a doua zi pentru celelalte două magazii, în care erau închiși femeile și copiii. O noapte întreagă și o bună parte din dimineața următoare, femeile, copiii și bătrânii închiși în aceste ultime magazii, s-au zbătut asteptându-și moartea. Dupa ce au fost și aceștia exterminați prin procedeele din ajun, magazia în care erau bărbații, după ce au fost maltratați toți cei dinăuntru, a fost aruncată în aer” . În legatură cu evenimentele sângeroase de la Odessa, primarul român al
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
relațiilor familiale este de a uni bărbatul și femeia într-un singur trup. Familia creștină astăzi se confruntă cu noi probleme, motiv pentru care socotim că este necesară o analiză a rostului și semnificațiilor ei într-o lume ce se zbate mai mult ca oricând între cei doi poli: tradiție și modernitate. În încheiere ne punem întrebarea dacă se mai poate spera într-o echilibrare creștină a familiei. „Se poate spera într-o echilibrare creștină a familiei numai atunci când creștinii vor
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]