45,316 matches
-
mare bastion și are un blazon încoronat cu câmpuri multiple și frunze de acant. Celelalte sunt "Sfântul Ștefan", "Eugeniu de Savoia", "Sfântul Mihail", "Sfântul Carol", "Sfântul Capistrano" și "Sfânta Elisabeta". Atât bastioanele (cu o înălțime de 12 metri și o lungime variind între 106 și 142 metri) cu fețe lungi dispuse în unghiuri diferite (75° - 120°) și flancuri scurte și concave (42 - 48 metri), cât și curtinele de care le leagă (la distanțe de 116-135 metri) perpendicular, nu sunt egale deoarece
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
sunt construite pe ravelinele nordice și vestice. Linia externă era alcătuită din contragărzile ce protejau fețele bastioanelor și ravelinelor, ele fiind dispuse în aceeași unghiuri cu bastioanele și ravelinele pe care le apărau. Grosimea lor este de 22 m, iar lungimea fețelor 120 - 144 m. Toate contragărzile și unele raveline vestice au fost prevăzute cu baterii de artilerie în cazemate, precum și cu tunele înzestrate cu metereze pentru trageri sau, cu încăperi pentru adăpostul trupei ori cu rol de depozite, grajduri, etc.
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
citadela de la Țel Arad. În anii 1973-1974 israelienii au continuat excavațiile sub conducerea lui David Usishkin. Ele s-au concentrat pe zonele unde a săpat Starkey și în alte porțiuni ale colinei. S-a acordat o atenție specială secțiunii în lungime a mărginii de vest. Cel mai vechi strat dezvelit a fost din Epoca bronzului. Acolo s-a descoperit palatul din epoca bronzului și palatul fortificat din epoca regală ebraica. Au fost găsite niște porți suplimentare, precum și porțiuni în zidul din partea
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
Schalch este o mică insulă pe lacul Chiemsee. Aceasta este situată la 66 m vest de Fraueninsel și la 50 de metri de cel mai apropiat traseu naval. Planul său este un pătrat cu latura de 4,7 m lungime, colțurile sunt aliniate în direcția punctelor cardinale. Suprafața insulei este de 22 m². Insula a fost, probabil, creată în mod artificial pentru a evidenția un banc de nisip mai mare, care se extinde la aproximativ 40 de metri spre sud
Schalch (Chiemsee) () [Corola-website/Science/327436_a_328765]
-
Chersonesos A", din perioada bizantină (sec. V-VII d.Hr.). La est de Sinop, la o adâncime de 320 m, în Marea Neagră în apele adânci anoxice, echipa a descoperit "Sinop D", o epavă remarcabil de bine conservată. Coca navei în lungime de 17 m și întreaga încărcătură de amfore sunt intacte, îngropate în sedimente. Structurile sale de punte sunt de asemenea intacte, inclusiv un catarg cu înălțimea de 11 m. Datarea cu radiocarbon a lemnului epavei oferă data 410-520 d.Hr
Epave antice în Marea Neagră () [Corola-website/Science/327458_a_328787]
-
și dezvoltat în secolele elenismului. Cel mai vechi sarcofag intact a fost descoperit la piciorul piramidei de la Gizeh, în apropiere de Cairo. Are o vechime de circa 4500 de ani, este cioplit în calcar, cu dimensiunile de de doi metri lungime și un metru lățime. Este sarcofagul lui Neni Sut Wizart, maistrul care supraveghea construcția marii piramide a lui Kheops/Khufu, în a IV-a Dinastie Egipteană. ele din a V-a Dinastie Egipteană erau de formă antropoidă, pe când cele romane
Sarcofag () [Corola-website/Science/327464_a_328793]
-
de arheologie Constanța" există un sarcofag de calcar, descoperit în timpul executării unor săpături de canalizare pe strada Cuza Vodă din Constanța. Partea superioară a capacului se afla la 45 cm sub nivelul actual de călcare. Arca sarcofagului are următoarele dimensiuni: lungimea 207,4 cm, lățimea 89,8 cm, înălțimea 83 cm, iar grosimea pereților variază între 12-13 cm. Când s-a ridicat capacul pentru a cerceta conținutul, s-a constatat că în interior se aflau două schelete așezate în sicrie suprapuse
Sarcofag () [Corola-website/Science/327464_a_328793]
-
inițiate lucrări de canalizare circulară pe malurile lacului Chiemsee cu un cost total de 280 de milioane de mărci. Înainte de construcția canalului inelar aproximativ 115 de tone de fosfat erau deversate anual în lac. Cele două ramuri ale conductei cu lungime de 68 km se unesc la Prien. De acolo, apa uzată este trimisă la o instalație de tratare aflată la 4,5 km, apoi curge 9 km și se varsă în râul Inn. Lacul este cunoscut în primul rând prin
Chiemsee () [Corola-website/Science/327452_a_328781]
-
vâsle și hidrobiciclete. Circulația bărcilor cu motor este permisă numai cu o autorizație specială și în condiții stricte; bărcile electrice, cu toate acestea, sunt mult mai frecvente. Bărcile cu motor sau electrice au nevoie, de asemenea, de vele cu o lungime mai mare de 9.20 m sau cu un motor auxiliar de 4 kW, iar facilitățile de locuire, de gătit și sanitare trebuie să fie certificate de către autoritățile districtului Traunstein și să obțină un acord de la Departamentul Castelelor Bavareze. În
Chiemsee () [Corola-website/Science/327452_a_328781]
-
carst), biodiversitatea. Accesul este mai dificil, datorită dominanței morfologice a abrupturilor calcaroase. Zona propriuzisă a cheilor (cursul inferior al pârâului Șugău, înainte de confluența cu râul Bicaz - cu o suprafață de circa 3 hectare) este de forma de canion cu o lungime de 350 m, pe care se afla un șir de cascade. În aria protejată sunt 17 izvoare. Pe flancul sudic al rezervației, la 200 m de DN12C este construită lângă poteca principală cabana "Ecolog". La ieșirea din chei la marginea
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
captării de apă a carierei, a stîrnit un nou val de reacții, în perspectiva exploatării industriale a acestei ape. Masivul Munticelul este un interfluviu predominant stâncos orientat nord-sud, cu o lățime de 100-500 m (pe direcția vest - est) și o lungime de cca. 3 Km (pe direcția nord - sud). Altitudinea maximă este de 1381 m (în creasta Munticelu-Piatra Șugaului). Suprafața protejată cuprinde 318 ha de zonă stîncoasa aparținând acestuia . Ea include, astfel: Situl acumulează atât obiective de interes petrografic (acumulări de
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
Șef de producție a fost Sigismund Klein, iar administrator producție Marin Vochin. Muzica a fost compusă de Radu Șerban și interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Filmul a fost realizat pe peliculă alb-negru și are o lungime de 2700 de metri utili. Copia standard a fost finalizată la 26 noiembrie 1966. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.819.000 lei. Filmul "" a fost vizionat de 1.499.502 de spectatori la cinematografele din România, după cum
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și, reprezintă un lac de baraj artificial amenajat în anul 1966 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic Altitudinea sa este de 350 m, suprafața de 150 ha, lungimea maximă de 3600 m, lățimea maximă de 825 m, lățimea medie 332 m, adâncimea maximă de 15 m în zona barajului, adâncime medie de 5 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și reprezintă un lac de baraj artificial amenajat în anul 1964 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic. Altitudinea sa este de 370,6 m, lungimea luciului de apă este de 3700 m, lățimea de 730 m și adâncimea maximă de 14 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei), ca și o consecință a aportului de ape
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
lor o figură care poate fi comparată cu un Y culcat (≻): ramura superioară a lui Y reprezintă șanțul parietooccipital; coada și ramura sa inferioară reprezintă șanțul calcarin. Șanțul calcarin este, astfel, compus din două părți: o porțiune anterioară, cu o lungime de 2 cm, care se extinde de la plica temporo-limbică până la originea șanțului parietooccipital și o porțiune posterioara, mult mai lungă, care include restul șanțului. Dintre aceste două părți, prima este ascendentă, iar a doua ușor descendentă; șanțul calcarin nu este
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
suprafață înierbată natural, dar poate fi și o suprafață finisată cu iarbă artificială. Culoarea suprafeței de joc trebuie să fie de culoare verde. Terenul de joc are formă rectangulară, delimitat de linii longitudinale de margine și linii transversale de poartă. Lungimea liniilor de margine, reglementate între 90 m și 120 m, trebuie să fie mai mare decât lungimea liniilor de poartă, care pot avea dimensiuni între 45 m și 90 m. Dimensiunile terenului de joc, în cadrul meciurilor oficiale internaționale, trebuie să
Teren de fotbal () [Corola-website/Science/326959_a_328288]
-
trebuie să fie de culoare verde. Terenul de joc are formă rectangulară, delimitat de linii longitudinale de margine și linii transversale de poartă. Lungimea liniilor de margine, reglementate între 90 m și 120 m, trebuie să fie mai mare decât lungimea liniilor de poartă, care pot avea dimensiuni între 45 m și 90 m. Dimensiunile terenului de joc, în cadrul meciurilor oficiale internaționale, trebuie să aibă o lungime cuprinsă între 90-110 m, iar lățimea, între 50-75m. Terenul de joc este marcat cu
Teren de fotbal () [Corola-website/Science/326959_a_328288]
-
margine, reglementate între 90 m și 120 m, trebuie să fie mai mare decât lungimea liniilor de poartă, care pot avea dimensiuni între 45 m și 90 m. Dimensiunile terenului de joc, în cadrul meciurilor oficiale internaționale, trebuie să aibă o lungime cuprinsă între 90-110 m, iar lățimea, între 50-75m. Terenul de joc este marcat cu linii de culoare albă cu o lățime de cel mult 12 cm. Terenul de joc rectangular este împărțit în două jumatăți prin linia mediană, iar la mijlocul
Teren de fotbal () [Corola-website/Science/326959_a_328288]
-
în așa fel încât să nu deranjeze portarul și să nu lase mingea să treacă prin ea. La fiecare capăt al terenului de joc, în fața porții, se află o suprafață de formă rectangulară, denumită „suprafața de poartă” sau „careul mic”. Lungimea suprafeței de poartă este de 18,32 m, stabilită prin distanța dintre barele porții de 7,32 m și 5,5 m de la interiorul fiecărei bare a porții spre colțul terenului de joc pe linia de poartă și are o
Teren de fotbal () [Corola-website/Science/326959_a_328288]
-
joc pe linia de poartă și are o lățime de 5,5 m, trasată perpendicular pe linia de poartă. În exteriorul careului mic se află o altă suprafață dreptunghiulară de dimensiuni mai mari denumită „suprafața de pedeapsă” sau „careul mare”. Lungimea suprafeței de pedeapsă este de 40,32 m, stabilită prin distanța dintre barele porții de 7,32 m și 16,5 m de la interiorul fiecărei bare a porții spre colțul terenului de joc pe linia de poartă și are o
Teren de fotbal () [Corola-website/Science/326959_a_328288]
-
marginea fisurii longitudinale a creierului, unde el crestează lejer fața internă a emisferei, apoi se îndreaptă în jos și înainte, și se termină pe opercul, la o distanță mai mult sau mai puțin apropiată de șanțul lateral. El are o lungime de 8-10 cm. Extremitatea sa superioară este separată de extremitatea anterioară a lobului frontal de o distanță medie de 111 milimetri (cu variații de 95-125); extremitatea sa inferioară este separată de numai 71 milimetri (cu variații de 64-82). Extremitatea sa
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
a aprobat decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan, iar filmul a intrat în faza de producție la 28 noiembrie 1973. S-a proiectat realizarea unui film în două serii Cinemascop cu un deviz limită de 10 milioane lei și o lungime de 4.050 metri utili de peliculă; producția avea titlul de lucru „Ștefan cel Mare”. S-a prevăzut folosirea în mare parte a acelorași actori, unii dintre ei primind alte roluri față de cele avute în primul film din serie ca
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
ridicat în final la suma de 12.120.000 lei. Considerând că versiunea finală era prea lungă, iar ritmul și tensiunea dramatică a acțiunii scădeau astfel în intensitate, Casa de Filme 5 a propus realizarea unei versiuni scurtate cu o lungime de 3.770 metri utili de peliculă. Versiunea scurtată a fost acceptată însă numai pentru vânzările în străinătate, directorul Dumitru Ghișe dându-și acordul în acest sens în aprilie 1975. Lansarea filmului a avut loc în două etape: avanpremiera la
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
și partea inferioară a girusului frontal mijlociu. Segmentul superior (șanțul precentral superior, șanțul prerolandic superior, "Sulcus precentralis superior"), mai mic decât cel inferior, comunică cu șanțul frontal superior. Cu toate acestea, el poate deveni predominant, ajungând și chiar depășind în lungime segmentul inferior pe care îl compensează. Partea mijlocie a segmentului superior este opusă genunchiul superior a șanțului central. Segmentul superior separă girusul precentral de girusul frontal superior și partea superioară a girusului frontal mijlociu.
Șanțul precentral () [Corola-website/Science/327005_a_328334]
-
Potrivit proiecționistului, secretarul general al PCR ar fi zis la final: "„Bă, dar voi ce aveți cu filmul ăsta, că mie mi-a plăcut. Să mai faceți filme de astea”". "Haiducii" a fost realizat pe peliculă alb-negru și are o lungime de 2080 de metri utili. Copia standard a fost definitivată la 30 decembrie 1965. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.700.000 lei. Scriitorul Nicolae Paul Mihail a scris romanul "Haiducii" pe baza scenariului acestui film. Romanul a
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]