47,342 matches
-
acoperișul altarului este bine integrat arhitectonic. Căpriorii acoperișului sunt fixați cu meșteșug pe cosoroabele așezate pe capetele mai lungi ale bârnelor din partea superioară a peretilor, tăiate în trepte, de sus în jos. Bolta sau cerimea naosului se ridică direct de pe pereții laterali, retrași, pentru celelalte trei laturi ale poligonului fiind concepute trei calote semisferice, care, împreună, dau o notă de eleganță interiorului absidei. Stâlpii pridvorului, fixați în partea superioară în cunună și prevăzuți cu contrafișe, formează arcade semicirculare similare celor din
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
la Tăuți și Straja, dar la un interval nefiresc de mare, de nu mai puțin de 17 ani. În 1801 el fusese chemat de obștea sătească a agârbicenilor să picteze interiorul absidei altarului și imensul spațiu boltit al naosului, cu pereții laterali cu tot, pentru care, probabil, a lucrat de primăvara până toamna, date fiind dimensiunile ce trebuiau zugrăvite și dificultățile aplicării de culoare pe bârne cioplite cu mulți ani în urmă. În 1818, probabil în urma unei refaceri a acoperișului de
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
sunt unanimi în aprecierea unității de tratare a subiectelor în toată bogăția lor de conținut. Motivele decorative sunt foarte bogate și de mare efect. Motivele sunt mai ales vegetale: flori, vrejuri, mlădițe, frunze de pălămidă și de stejar. Toată biserica, pereții din naos și pronaos au fost zugrăviți până aproape de podea. În patrimoniul bisericii se mai păstrează: icoane pe sticlă realizate în secolul al XIX-lea în centrul de la Nicula, precum o Răstignire și alte două icoane pe sticlă: Arhanghelii Mihail
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
rândunică și cheotoare dreaptă, cu grinzile de la bază fixate, la noul amplasament, pe o fundație solidă de piatră. Biserica are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos, (3,93/6,50) și pentru naos (6/6,50), iar altarul pentagonal, cu pereții retrași. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile ce-l delimitează înălțându-se turnul de înălțime mai redusă, în comparatie cu alte construcții similare, cu galerie deschisă, având câte trei arcade semicirculare pe fiecare latură a sa și un coif octogonal pe
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
colțuri ale clopotniței apar cele patru turnulețe specifice zonei, de dimensiuni obișnuite, însă, bine proporționate în raport cu înălțimea turlei și de o simetrie impunătoare. Acoperișul, astăzi din tablă, este unitar pentru corpul de bază și ceva mai scund pentru altar, iar pereții exteriori au fost cu grijă placați cu șindrilă, în interior biserica fiind tencuită și văruită. Ancadramentul ușii de intrare din pridvor este bogat decorat, prin incizii cu motive geometrice, alternând cu altele florale, stilizate. Pe partea superioară a lui au
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
fost cumpărată din localitatea Dâncu. Biserica este construită din lemn de brad și de stejar. Planimetric se distinge prin forma specifică zonei, cu pronaosul de 3,50/3,80 și naosul de 6,34/3,80. Altarul este poligonal, cu pereții retrași în comparație cu cei din lungimea dreptunghiului. Pronaosul este tăvănit. Pe grinzile din structura de rezistență a turnului sunt înălțați stâlpii turnului, ce susțin, la nivelul coamei, o galerie deschisă cu câte trei arcade pe latură, toate semicirculare, sub un coif
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
decorative semicirculare, ce lasă o bună impresie ochiului atent la proporționări. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție, căpriorii fiind fixați pe o cosoroabă solidă ce se sprijină, la rândul ei, pe console mai alcătuite din bârnele mai lungi din partea superioară. Pereții exteriori au fost acoperiți cu șindrilă protectoare împotriva intemperiilor, această tehnică fiind probabil „invenția” târzie a unui meșter local, întrucât o întâlnim și la biserica din Bălcești. Ancadramentul portalului exterior este format din usciori din lemn de stejar, decorați prin
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
numai de temperatura T:<br>formula 1 Aici I(λ,T) este emisivitatea unui corp ideal absorbant (negru) pentru toate lungimile de undă. Mai mult, funcția I(λ,T) se dovedește a fi intensitatea radiației electromagnetice într-o cavitate închisă cu pereții dintr-un material arbitrar ținut la temperatura T. Legile lui Kirchhoff sunt consecințe ale principiului al doilea al termodinamicii. Functia I(λ,T) poate fi determinată experimental; W.Wien a arătat (1893) că I(λ,T) este o funcție de o
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
absolut, orice corp emite radiație electromagnetică datorită agitației termice a moleculelor; invers, își poate ridica temperatura absorbind o parte din radiația emisă de alte corpuri. Mecanismele detaliate ale acestor procese nu le discutăm. Considerăm o cavitate închisă , vidă ("Hohlraum"), cu pereții dintr-un material oarecare opac si ținută cu ajutorul unui rezervor de căldură la temperatura T. În interiorul ei se găsește radiație electromagnetică, continuu emisă și reabsorbită de pereții cavității . Presupunem că pereții nu sunt luminescenți și prin urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
ale acestor procese nu le discutăm. Considerăm o cavitate închisă , vidă ("Hohlraum"), cu pereții dintr-un material oarecare opac si ținută cu ajutorul unui rezervor de căldură la temperatura T. În interiorul ei se găsește radiație electromagnetică, continuu emisă și reabsorbită de pereții cavității . Presupunem că pereții nu sunt luminescenți și prin urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei lungimi de undă sunt independente. Se poate argumenta, folosind principiul al doilea al termodinamicii, că, pentru fiecare lungime de undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
le discutăm. Considerăm o cavitate închisă , vidă ("Hohlraum"), cu pereții dintr-un material oarecare opac si ținută cu ajutorul unui rezervor de căldură la temperatura T. În interiorul ei se găsește radiație electromagnetică, continuu emisă și reabsorbită de pereții cavității . Presupunem că pereții nu sunt luminescenți și prin urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei lungimi de undă sunt independente. Se poate argumenta, folosind principiul al doilea al termodinamicii, că, pentru fiecare lungime de undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
unghiul θ față de direcția n, folosim în formula (1) proiecția lui "dA (= dA cos θ)" pe planul perpendicular pe n care trece prin "M". Ne așteptăm ca I(M,n,λ) să depindă încă de temperatură și eventual de natura pereților. Intensitatea totală I(M,n) este integrala peste intensitățile I(M,n,λ).<br>formula 3 Câmpul electromagnetic transmite în același timp și impuls: are sens să se vorbească despre impulsul care "trece" în timpul dt prin suprafața dA cu normala n
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
impuls în direcția -r:<br>formula 8 Se vede că, deoarece vectorii r se pot anula reciproc, este posibil ca densitatea de impuls să fie zero, deși densitatea de energie nu este zero. Atunci când radiația se află în echilibru termic cu pereții, densitatea de impuls în cavitate este "zero". Aceasta poate fi privită ca o consecință a principiului al doilea al termodinamicii: dacă impulsul unui element mic de volum ar fi diferit de zero, fluxul său printr-o suprafață perpendiculară pe direcția
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
termic este izotropă: I(M,n) = I(M). Arătăm acum că I(M) nu depinde de fapt nici de alegerea punctului M: pentru aceast, unim două puncte M și M cu un tub perfect reflectător cu secțiune dS și cu pereți infinit subțiri. Introducerea înceată a acestuia de-a lungul generatoarei în interiorul cavității nu necesită lucru mecanic și deci, după argumentul de mai sus, nu modifică distribuția energiei în cavitate. Un astfel de tub funcționează însă ca un ghid de unde între
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
de la dA la dA și dată de expresia simetrică: <br>formula 9 (vezi Fig.2 pentru notații) Din ecuația (3) cu I independent de θ,φ deducem:<br>formula 10 ecuația (4) duce la p = 0. Radiația electromagnetică exercită o presiune asupra pereților cavității. Considerăm o porțiune dS a suprafeței (Fig.2) și radiația incidentă asupra ei din toate punctele unei hemisfere de rază r mică centrată în dS. Radiația incidentă sub unghiul θ față de normală și care traversează un element de suprafață
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
unde am folosit expresia elementului de suprafață dA in coordonate sferice. Componenta normală a impulsului transmis pe unitatea de timp suprafeței cavității este deci, folosind (2) și (5): <br>formula 12 La echilibru termodinamic, aceeași cantitate de energie care este transmisă pereților cavității prin suprafața dS este iradiată de pereți prin dS în interior ; deoarece radiația de echilibru este izotropă, energia iradiată prin dS și care trece prin elementul dA de suprafață al sferei este dată tot de formula (6). Impulsul transmis
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
in coordonate sferice. Componenta normală a impulsului transmis pe unitatea de timp suprafeței cavității este deci, folosind (2) și (5): <br>formula 12 La echilibru termodinamic, aceeași cantitate de energie care este transmisă pereților cavității prin suprafața dS este iradiată de pereți prin dS în interior ; deoarece radiația de echilibru este izotropă, energia iradiată prin dS și care trece prin elementul dA de suprafață al sferei este dată tot de formula (6). Impulsul transmis în unitatea de timp normal pereților cavității este
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
iradiată de pereți prin dS în interior ; deoarece radiația de echilibru este izotropă, energia iradiată prin dS și care trece prin elementul dA de suprafață al sferei este dată tot de formula (6). Impulsul transmis în unitatea de timp normal pereților cavității este tot dF din (7) astfel incât presiunea totală: <br>formula 13 Pentru energia totală, <br>formula 14 Expresia este similară cu aceea a energiei interne a gazului perfect (U = 3pV/2).Aceste formule sunt adevărate pentru fiecare lungime de undă
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
că densitatea de energie nu depinde de materialul din care e făcută cavitatea. Considerăm pentru aceasta doua cavități din materiale diferite, ambele in contact cu un rezervor la temperatura T. Le unim printr-un tub, în care se află un perete complet absorbant despărțitor. Dacă presiunile de cele două părți ale peretelui sunt diferite, putem extrage un lucru mecanic folosind diferența de presiune (ridica o greutate). Dacă procesul este condus cvasistatic, diferența de presiune rămâne constantă (deoarece presiunea depinde numai de
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
făcută cavitatea. Considerăm pentru aceasta doua cavități din materiale diferite, ambele in contact cu un rezervor la temperatura T. Le unim printr-un tub, în care se află un perete complet absorbant despărțitor. Dacă presiunile de cele două părți ale peretelui sunt diferite, putem extrage un lucru mecanic folosind diferența de presiune (ridica o greutate). Dacă procesul este condus cvasistatic, diferența de presiune rămâne constantă (deoarece presiunea depinde numai de temperatură!). După ce am parcurs o lungime oarecare δL, îndepărtăm tubul și
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
un lucru mecanic folosind diferența de presiune (ridica o greutate). Dacă procesul este condus cvasistatic, diferența de presiune rămâne constantă (deoarece presiunea depinde numai de temperatură!). După ce am parcurs o lungime oarecare δL, îndepărtăm tubul și punem un altul cu peretele despărțitor în aceeași poziție de la început. Putem reîncepe procesul și realizăm astfel un perpetuum mobile de speța a doua: transformăm ciclic energia de la un singur rezervor de căldură în lucru mecanic. Deducem că densitatea de energie nu depinde de material
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
φ). Se poate arăta că, dacă fluxul luminos incident este izotrop, atunci R(λ,θ,φ,T) = R(λ,θ,φ,T) ; în general, aceasta nu este adevărat. Considerăm din nou radiația din interiorul unei cavități, aflată în echilibru cu pereții cavității din materialul M, precum și un element de suprafață dS trecând printr-un punct situat imediat sub suprafață, în interiorul peretelui. Pe acesta cade din directia (θ,φ) partea absorbită din radiația care traversează un element de suprafață dA aflat la
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
φ,T) ; în general, aceasta nu este adevărat. Considerăm din nou radiația din interiorul unei cavități, aflată în echilibru cu pereții cavității din materialul M, precum și un element de suprafață dS trecând printr-un punct situat imediat sub suprafață, în interiorul peretelui. Pe acesta cade din directia (θ,φ) partea absorbită din radiația care traversează un element de suprafață dA aflat la distanța r de dS. În echilibru nu poate exista un transfer net de energie între cele două elemente de suprafață
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
cunoscut de fizică generală al lui S.E.Friș și A.V.Timoreva discută cu multă atenție fizica fluxului luminos și termodinamica radiației. Un mod elementar de a verifica legile lui Kirchhoff calitativ este următorul : Un vas paralelipipedic A are un perete S dintr-un metal strălucitor bine șlefuit și peretele opus S înnegrit (cu cărbune). Vasul este umplut cu apă fierbinte. După Kirchhoff, radiația peretelui negru (care absoarbe mai mult) trebuie să fie mai puternică; drept receptor de radiație luăm un
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
A.V.Timoreva discută cu multă atenție fizica fluxului luminos și termodinamica radiației. Un mod elementar de a verifica legile lui Kirchhoff calitativ este următorul : Un vas paralelipipedic A are un perete S dintr-un metal strălucitor bine șlefuit și peretele opus S înnegrit (cu cărbune). Vasul este umplut cu apă fierbinte. După Kirchhoff, radiația peretelui negru (care absoarbe mai mult) trebuie să fie mai puternică; drept receptor de radiație luăm un vas închis cu un perete înnegrit și legat la
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]